3,363 matches
-
Editura Paideia, București, 2008, pp. 163-183). Marc Auge a consacrat în antropologia socială și culturală concepte de referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
BeniYork” datorită numeroșilor zgârie-nori care s-au ridicat aici în ultimele decenii. Orașul numără 70.280 locuitori (2008) și este unul din cele mai cosmopolite orașe din Spania unde, în afară de spanioli (56%), mai trăiesc: britanici și irlandezi (19%), olandezi și belgieni (13%), români (6%), germani (3%). Benidorm este o destinație turistică importantă mai ales pentru turiștii britanici. Aceștia sunt atrași în primul rând de plajele superbe, între care cele mai cunoscute sunt: Llevante, Poniente și Mal Pas - toate posesoare a steagului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
faimosul palat Festetics); Balatonfüred (cu apă de bună calitate și renumit pentru iahting). Alte stațiuni sunt: Badacsony, Balatonalmádi, Balatonboglár, Balatonlelle, Fonyód, Tihany, Vonyarcvshegy. Marea Nordului și Marea Baltică au o serie de centre turistice dispersate, frecventate mai ales de turiștii interni. Țărmul belgian al Mării Nordului are o serie de stațiuni axate mai ales pe turismul de agrement: Oostende, Zeebrugge, Knokke-Heist, Blankenberge. În nordul Germaniei sunt cunoscute stațiunile de pe insulele Sylt și Fehmarn, iar în Olanda se remarcă Scheveningen și Insulele Frisice, axate mai
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în acest parc se mai găsesc: Marea Moschee din Bruxelles (cea mai veche din oraș); Templul Pasiunilor Umane (un pavilion neoclasic construit sub forma unui templu grecesc, realizat special pentru a expune permanent un basorelief excepțional realizat de un artist belgian cunoscut, Jef Lambeaux. Basorelieful este realizat din marmură și este intitulat Pasiunile Umane) Parcul Léopold este un alt parc public important din Bruxelles, deschis în anul 1880 și acoperind o suprafață de 10ha. În partea centrală a parcului elementul de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
regelui Leopold. Stadionul are o capacitate de 70.000 locuri. Palatul Regal din Bruxelles Primăria din Bruxelles Parcul Bruxelles este cel mai mare parc din Bruxelles, înconjurat de clădiri faimoase între care: Palatul Regal din Bruxelles (reședința oficială a monarhiei belgiene , în stil neoclasic, cu nucleul inițial datând de la sfârșitul secolului XVIII și cu fațada construită după anul 1900 din inițiativa regelui Leopold II); Parlamentul Belgiei și Ambasada SUA. Vara parcul devine foarte animat, mai ales datorită petrecerilor în aer liber
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mai sînt exerciții fastidioase, ci lucrări vii, legate de viața copilului. Pentru a se exprima, el nu dispune numai de limbajul scris sau vorbit, ci și de desen, de modelaj, de dans, de cîntec și de jocul dramatic"272. Pedagogul belgian a atras atenția asupra primejdiei dresajului și a orientării intelectualiste herbartiene. 5.9.5. Școala activă Formula "școală activă", de nedespărțit de educația nouă, se datorează lui Pierre Bovet. El o va apăra și o va aplica, din 1912, cînd
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
șirul de minuni ale devenirii umane. A fi preocupat de viitor înseamnă a conștientiza că există un viitor. Există și azi, în sălbăticie, oameni care nu au reprezentarea viitorului. Nu se poziționează logic în spațiu și timp. De exemplu, coloniștii belgieni din Niger povesteau cum odată închiși în cuști, indigenii mureau, structura lor mentală nedeținând reprezentarea unui mâine în care vor ieși de acolo. Bataille observă că "Subiectul își părăsește domeniul său propriu și se aservește obiectelor lumii reale, din etapa
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în fața legii și a accesibilității acestora la funcțiile existente în statul român 61. Atmosfera existentă poate fi mai bine înțeleasă dacă luăm în calcul și inițiativa din 1857 de la Iași a lui Teodor Veisa, care, licențiat în drept, traduce constituția belgiană de la 1831, împreună cu legea electorală și cu cea de organizare judecătorească. Aceasta constituție avea să fie folosită în cursul dezbaterilor din Divanul ad-hoc62. În partea cealaltă a eșicherului politic, fie că vorbim de proiectul de constituție al lui Barbu Știrbey
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
prin mijloacele de care dispunea să-și facă cunoscute ideile și liderii. Diferențele continuau să existe și în interiorul aceleeași familii politice. Astfel, în ședința din 11 septembrie 1859, Mihail Kogălniceanu rostea o caldă pledoarie pentru o analiză atentă asupra legislației belgiene pe care o considera potrivită spațiului românesc din moment ce statul de la nordul Dunării era comparat chiar de lideri politici occidentali cu Belgia, România fiind denumită "Belgia Orientului"97. Chiar dacă până la preluarea modelului belgian de constituție avea să mai dureze ceva timp
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
caldă pledoarie pentru o analiză atentă asupra legislației belgiene pe care o considera potrivită spațiului românesc din moment ce statul de la nordul Dunării era comparat chiar de lideri politici occidentali cu Belgia, România fiind denumită "Belgia Orientului"97. Chiar dacă până la preluarea modelului belgian de constituție avea să mai dureze ceva timp, importantă era, pentru societatea românească, existența sub diverse forme până la apariția proiectului de constituție din 1859 a unor principii liberale precum egalitatea drepturilor politice, desființarea tuturor privilegiilor, egalitatea în fața legii și a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
C. Golescu-Albul îi scria lui Paul Bataillard, la 1 februarie 1856, despre necesitatea unirii sub un principe străin care să nu fie nici austriac și nici rus. Cel mai potrivit pentru a evita opoziția puterilor europene era socotit un prinț belgian, datorită statutului de țară neutră a Belgiei, dar și a modului de organizare politică 254. O asemenea idee primea susținere și din partea fraților Hurmuzaki, care sugerau secretarului particular al regelui Belgiei ideea alegerii Contelui Filip de Flandra 255. La rândul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de țară neutră a Belgiei, dar și a modului de organizare politică 254. O asemenea idee primea susținere și din partea fraților Hurmuzaki, care sugerau secretarului particular al regelui Belgiei ideea alegerii Contelui Filip de Flandra 255. La rândul său, consulul belgian la București, Jacques Poumay, consemna că voința unanimă este: "Unirea sub un prinț străin, singura combinație capabilă să asigure existența politică și prosperitatea Principatelor moldovalahe"256. Aceeași părere putea fi întâlnită și la diplomatul belgian la Constantinopol, Blondel von Cuelebroeck
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
255. La rândul său, consulul belgian la București, Jacques Poumay, consemna că voința unanimă este: "Unirea sub un prinț străin, singura combinație capabilă să asigure existența politică și prosperitatea Principatelor moldovalahe"256. Aceeași părere putea fi întâlnită și la diplomatul belgian la Constantinopol, Blondel von Cuelebroeck. Vizita sa la București și Iași (decembrie 1856-ianuarie 1857), precum și presupusele demersuri întreprinse în favoarea Contelui de Flandra și a cauzei Unirii provocau o puternică reacție la nivelul cercurilor diplomatice europene, fiind acuzat de faptul că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
abdicare, primul ministru Ion Ghica anunța pe consulul general al Belgiei la București, J. Poumay, dorința românilor de a avea în fruntea lor pe Filip de Flandra. Intuind opoziția pe care această propunere avea să o întâmpine la Bruxelles, diplomatul belgian raporta superiorilor săi hotărârea locuitorilor de la nordul Dunării de a face, prin alegerea lui Filip, un nou pas spre constituirea unui stat independent 292. În ciuda pledoariilor pe care le făcea amintitul diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele sale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
stat independent 292. În ciuda pledoariilor pe care le făcea amintitul diplomat, ce nu uita să amintească în rapoartele sale despre ordinea și liniștea din întreaga țară, dar și despre manifestațiile de simpatie față de Filip de Flandra, răspunsul negativ al guvernului belgian va fi comunicat oficial pe 18 martie. Deși în telegrama lui Charles Rogier, ministru de externe, din 26 februarie, se invocau motive puțin credibile, cum ar fi o excursie de mult proiectată în Italia, acesta ținea să transmită forurilor politice
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proiectată în Italia, acesta ținea să transmită forurilor politice de la București, pe lângă refuzul acceptării tronului României, și mulțumirile regelui Belgiei însoțite de cele ale lui Filip pentru oferta făcută 293. Sperând poate într-o revenire asupra deciziei luate de guvernul belgian, dar și din dorința de a păstra liniștea în țară, executivul român nu comunica populației rezultatul negativ decât în momentul apariției candidaturii principelui Carol de Hohenzollern. Remarcabilă devenea declanșarea în această perioadă a unor acțiuni prin care se urmărea exprimarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cafeneaua "Croissant" din Paris (31 iulie)475; la 1 august, Germania declara război Rusiei 476; decretarea mobilizării generale în Germania și Franța (2 august); la 3 august, Germania declara război Franței și Belgiei, la 4 august, armata germană viola frontiera belgiană 477, iar Marea Britanie declara război Germaniei; la 5 august, Austro-Ungaria declara război Rusiei. Conflictul s-a generalizat, și toată Europa se va afla curând sub arme. După ce la 4 februarie 1915 împăratul Wilhelm al II-lea a semnat actul de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secundar. "Războiul scurt" a fost doar o iluzie 481. În august 1914 au fost deschise în Europa trei mari teatre de acțiuni militare: Frontul de Vest, de la frontiera elvețiană până la Marea Nordului, pe care se înfruntau armatele germane cu cele franceze, belgiene și britanice; Frontul de Est, între Carpați și Marea Baltică, pe care luptau armatele ruse împotriva unor armate germane și austro-ungare, Frontul Balcanic, de pe Dunăre și Java, unde forțele sârbo-muntenegrene luptau împotriva celor austro-ungare482. Primele operații militare din acest dintâi război
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
apartheid din Africa de Sud. 1980 - Națiunile, în frunte cu Statele Unite, au boicotat Jocurile Olimpice de la Moscova, protestând împotriva invaziei Uniunii Sovietice în Afganistan. Marea Britanie a acceptat să participe la jocuri, dar sub steagul olimpic și nu sub culorile naționale, iar Comitetul Olimpic Belgian a decis să ia parte la jocuri pe cheltuiala C. I. O. Comitetul Internațional Olimpic a reușit să convingă 80 din cele 142 de țări membre să participe și astfel să salveze ediția, aceasta și datorită eforturilor diplomatice ale Comitetelor Naționale
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și oficialilor, promit că ne vom îndeplini funcțiile noastre în cursul Jocurilor Olimpice în deplină imparțialitate, respectând și urmând regulile ce le conduc, într-un spirit de sportivitate”. Primul jurământ olimpic a fost depus la Jocurile Olimpice de la Anvers, 1920, de scrimerul belgian Victor Boin, iar din 1972 a început și depunerea jurământului în numele tuturor arbitrilor. Jurământul înseamnă o promisiune, există un jurământ al medicilor, al militarilor, al oamenilor politici, al martorilor. 8. CREZUL OLIMPIC „La Jocurile Olimpice cel mai important este să participi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
catarg. Apoi drapelul țării gazdă se înalță pe catargul central, în timp ce răsună imnul. Primarul orașului gazdă se alătură apoi președintelui C.I.O. pe estradă și îi înmânează, dacă este vorba de Jocurile Olimpiadei, drapelul oferit în 1920 de Comitetul Olimpic Belgian, iar dacă este vorba de Jocurile Olimpice de iarnă, drapelul oferit în 1952 de orașul Oslo. Președintele C.I.O. îl transmite Primarului orașului gazdă al Jocurilor Olimpice următoare. Acest drapel va fi expus până la Jocurile Olimpice următoare în principalul edificiu municipal al orașului
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
mici amănunte, chiar și pe acest plafon de mătase albastră, brăzdat de lungi benți plisate de cașmir alb, care cad la distanțe egale de pereții tapetați și sunt prinse cu funde de mărgele. Piciorul întâlnește țesătura caldă a unui covor belgian, des ca o pajiște, pe al cărui fond cenușiu ca inul sunt semănate buchete albastre [...]. Deasupra, lucesc apele unduitoare ale unei oglinzi venețiene, într-o ramă de abanos încărcată de figuri în relief, venită din o veche reședință regală. Două
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
religioase, nu a fost la fel de indispensabilă pentru altele. În spațiul catolic, la 1830, clerul a aderat la cauza independenței poloneze sau a celei irlandeze, dar s-a lăsat așteptat în Țările basce, Catalania, Croația, Slovenia, Moravia, Slovacia, Lituania sau Flandra belgiană. Revenind la avatarurile Sfintei Alianțe împotriva naționaliștilor, trei episoade se impun atenției. Primul dintre acestea privește lupta Greciei pentru independență, luptă care contravine în mod absolut proiectului de intangibilitate a imperiilor și regatelor europene, stabilit de Congresul de la Viena. Numai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
escadra turcă la Navarin, Marea Bri-tanie consideră lecția suficientă dar Charles X va rămîne alături de Rusia, trimițînd trupe în Moreea. Rezultatul, o conferință a ambasadorilor celebrată la Londra, în urma căreia grecii vor deveni independenți. Lipsită de vreo nuanță dramatică, independența belgiană confirmă și mai mult orientarea catolicilor spre un principiu al naționalităților. După 1815, Belgia aparține Olandei, care o administrează direct. Această tutelă apăsătoare îi nemulțumește mai ales pe notabilii liberi de expresie franceză, fie și numai pentru faptul că aceștia
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și în acest caz, sentimentul de umilire culturală a căpătat amploare abia în momentul rupturii dintre Belgia francofonă și Belgia neerlandofonă, adică, atunci cînd cea dintîi, conser-vîndu-și hegemonia politică, și-a păstrat preponderența Industrială și comercială. Abia atunci, natura statului belgian a părut intolerabilă pentru masele de flamanzi biruite de povara econo-mică și demografică. Și, la rîndul său, elita "fransquillonă" s-a văzut obligată să le urmeze, renegîndu-și cultura pentru a-și pu-tea conserva legitimitatea și ascendentul. În Europa de Vest, se-paratismele cît
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]