1,685 matches
-
murdară mă doare îngrozitor umărul; Mari infirmieră drăguță la prima vedere dar cu gura spartă, descuie ușa punând în broasca ușii cheia ce o deține cu titlu de inventar de fiecare dată când intră în tură, zicându-mi pe ton binevoitor, prietenesc: ,,să mergi să te schimbi în camera de colo (arată cu degetul cămăruța de vizavi), că e mai cald acolo! Aici e frig...’’ M-am întors către direcția indicată, puțin dezechilibrat, amețit. Eram pe punctul de a pleca într-
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
se abțină complet de la ritualuri atunci cînd sînt expuși la cel mai nociv stimul. Dacă pacientului nu i se oferă explicații clare, o asemenea impresie greșită îl va situa pe terapeut pe aceeași poziție cu a multor prieteni și rude binevoitoare, care i-au sugerat pacientului că, dacă nu e mulțumit de felul său de a fi, să înceteze pur și simplu să se mai comporte astfel. Dacă pacientului i se explică faptul că expunerea va fi gradată, că va parcurge
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lume a rămas mirată, văzând fotografiile trupului neînsuflețit al lui Pius al IX-lea pe patul său de moarte. Un pătuț de fier pentru Papa! Oamenii ne vor crede și pe noi atunci când vom fi cu adevărat săraci, umili, dezinteresați, binevoitori, darnici din inimă și din suflet. Sufletele vor veni la noi, atunci când le vom apropia trăind și noi viața lor săracă și suferindă. Și așa cum a fost pentru trecut, așa este și pentru prezent și viitor, totdeauna spiritul de sărăcie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Divină, Maică inefabilă, ajută-ne să ne silim pentru sfințirea noastră. Providență Divină, Maică bună, consolează-ne și îndestulează-ne. Providență Divină, Maică milostivă, fă-ne să trăim viața credinței. Providență Divină, Maică misterioasă, fii-ne mereu alături, favorabilă și binevoitoare în viața noastră. Providență Divină, Maică măreață, fă-ne să căutăm Împărăția sfântă a lui Dumnezeu și dreptatea sa. Providență Divină, Maică binefăcătoare, dobândește-ne harul să iubim tot mai mult sufletele. Providență Divină, Maică sfântă, dobândește-ne harul să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu-și cu credință datoriele sale, stete cu totul străină de turburările cari se frământau pe țărmul drept
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la începutul războiului din 1914, cu Franța și cu Anglia, ci numai cu Rusia. Rezultatul acestor conversații a fost semnarea unui tratat la București, în ziua de 18 septembrie 1914. Această înțelegere secretă cu Rusia, în virtutea căreia România, în schimbul unei binevoitoare neutralități, era autorizată de a ocupa toate teritoriile de dincolo de Carpați, locuite, în majoritate, de români, a fost dezbătută de Ion I.C. Brătianu și Poklewsky Koziell, ministrul Rusiei la București. Marele succes diplomatic al lui Ion I.C. Brătianu este, totodată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
starea de sănătate a Principesei Elena, ce au precedat evenimentul și au avut drept consecință „nașterea prematură”; tot de aici au rezultat „îngrijorările” privind starea sănătății copilului născut prematur. Nașterea micuțului a fost întâmpinată, în general, cu gânduri și sentimente binevoitoare de societatea românească. Raul Bossy, secretar de Legație în Ministerul Afacerilor Externe al României, scria: „Numele lui, care simbolizează întregirea neamului și era deosebit de drag românilor, dădea parcă micului vlăstar domnesc un nimb de glorie și de fericire”. Joi, 27
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
începe școala? Tata care tocmai se pregătea să meargă la serviciu, la primărie, mi-a luat apărarea: Las o Mărioară, doar o s-avem o nouă școlăriță! Eu atâta am așteptat și-am fugit cu trăistuța la șold spre fete. Ele, binevoitoare m-au luat de mână și-ntr-un sfert de ceas am ajuns la școală. Forfotă mare. A ieșit o doamnă învățătoare la intrare și ne-a zis: Încolonați-vă câte doi! Ștergeți-vă pe picioare și fiecare în clasa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Clemenciuc Silvestru și Pachița, Pascari Gheorghe și Ștefania etc m-au primit mereu cu voie bună în casa lor. În același timp, am observat și atitudini distante, care m-au determinat să fiu mai tolerantă, mai înțelegătoare cu unii săteni. Binevoitori trebuie să fim cu cei sărmani sau infirmi. Nu puține au fost cazurile când sătenii noștri au venit în ajutorul persoanelor cu nevoi speciale. Părinții mei l-au ajutat pe vecinul Ion (Ciubotarul) care a orbit în noapte de Înviere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aparate, un bătrânel mi-a sugerat să fotografiez mănăstirea de maici și o capelă din cimitir. I-am mulțumit, dar aveam alte planuri. Mă zorea vremea închisă, însă în Șcheia, oamenii cărora le cerusem câteva lămuriri s-au arătat tare binevoitori. Subliniez asta fiindcă uneori, fiind văzut cu bicicleta, unii cred că nu am cu ce altceva să mă deplasez, privindu-mă cu înțelegere pentru efortul la care aș fi forțat de cine știe ce obligație. Nu știau că bicicleta este
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
am debutat mai întâi, și sunt foarte mândru de acest lucru, la Galați, în ziarul local "Viața nouă", eram tare fascinat de plumb, de litera scrisă, de miracolul foii de ziar. Pot spune că am întâlnit acolo niște oameni drăguți, binevoitori. Tot în acea vreme era și un cenaclu literar vestit în Galați, o adevărată școală de literatură, pe str. Gamulea, numit "13 iunie 1916", pe care îl frecventam cu Tia Chiper, cu un mare prieten, doctorul Viorel Dumitriu, care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
minte fără a fi presat în acest sens. Cert este că, spre toamna lui 1948, Bogdanovici a purtat mai multe discuții cu diverși deținuți, chiar cu unii lideri legionari, pentru a încerca să îi convingă de necesitatea adoptării unei atitudini binevoitoare față de regimul comunist, în speranța că acesta nu le va da pedepse mari și îi va elibera după o scurtă perioadă de detenție. La Suceava erau închiși mai mulți lideri legionari din Moldova, personalități puternice, printre care avocatul Nicușor Pâslaru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Rătan, secretar de redacție ing. Teodorie Botezat. Declarând „coloanele acestei reviste deschise nu numai pentru colaboratorii preocupați în special de problemele locale, ci tuturor membrilor marelui nostru Corp Silvic, răspândiți în toată țara, precum și prietenilor pădurii și vânătorilor, care prin binevoitoarea lor contribuție vor fi în măsură să lumineze problemele ce le tratăm și calea pe care am pornit”, revista Bucovina Forestieră publică studii și documentări referitoare la Gospodărirea forestieră (ing. S. Gârbu) Istoricul regiei la păduri (ing. I. Rătan), Pădurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai bogată și mai prețioasă în date pentru Securitate. Cel schingiuit demasca pe cei care i-au fost alături, l-au sprijinit pentru a rezista regimului din detenție prieteni, camarazi de celulă, personal administrativ al închisorii, anchetatori sau milițieni vag binevoitori etc. Cele două etape, prin informațiile furnizate, aduceau servicii de nesperat, în condițiile unor anchete obișnuite, Securității; îi permitea arestarea elementelor dușmănoase din afară și eliminarea din administrația internă a personalului mai îngăduitor. După epuizarea primelor două se trecea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care s-ar fi extins și la intelectualii maturi și vîrstnici. 2) Li s-a dat studenților iluzia că, reeducîndu-se, ei își vor obține eliberarea și își vor putea apoi continua în liniște și siguranță existența. 3) Sub această mască binevoitoare, Securitatea a găsit în rîndul studenților un grup dispus să se implice în acest proces; pornit inițial pașnic, de îndată ce Țurcanu a devenit omul cel mai de încredere al Securității, reeducarea a luat cursul sîngeros pe care îl știm. 4) În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prea bine sau În unele poeme „nebune” ale poeților noștri, pe care, ca și mărunții tirani ai vechii și insularei Grecii, Îi ținem pe treptele palatelor noastre, alături de cîini și cerșetori, aruncîndu-le din când În când o privire concesivă sau binevoitoare, o halcă de carne prost prăjită sau o monedă arogant zornăitoare. Uneori, vorbind de exil, de exilul „modern”, cel românesc, al scriitorilor secolului XX, mă umplu, ca un veritabil poet, de jalea, nostalgia lor inefabilă și de acea disperare bărbătească
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
etc.! Da, sunt de acord, numai că... eu sunt de părere că nu vom rezolva niciodată aceste grave probleme, aceste „ciudate” și grave „Întârzieri” În plan european, numai cu „eficiente și adaptate” măsuri consfințite, Încă o dată, de o putere străină, binevoitoare, de astă dată, dar!... Mai bine zis: nu cred că vom „ajunge din urmă” statele europene, În rândul cărora ambiționăm să intrăm, numai prin mijloace „pozitive și raționale” de descentralizare și de adaptare a economiei românești la cerințele Europei de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
faptul că P.S.D. dispunea În Parlament doar de o majoritate relativă. Până În 1996, se sprijinise pe partidele ultranaționaliste. O asemenea soluție nu mai era Însă de gândit În 2000. Inițial, s-a schițat o apropiere cu liberalii; după câteva gesturi binevoitoare, aceștia și-au retras Însă sprijinul. Cu P.D., raporturile nu se prezentau deloc bine, fiindcă gândul, nici măcar ascuns, al P.S.D., era să lichideze concurența social-democrată. Rămânea doar U.D.M.R. Fără a ieși formal din opoziție, acesta a acceptat mâna Întinsă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai bine primit În Capitala României, Înconjurat cu mai multă atenție, decât procedează el, la el acasă). Tratamentul „de favoare“ care Îi este rezervat Înseamnă Însă mai Întâi de toate că străinul este tratat ca străin. O comunitate tradițională este binevoitoare față de celălalt, dar păstrează și distanța față de el. În imaginarul românesc, străinul, cu calitățile și defectele lui (mai ales cu defectele!), este Învestit cu trăsături puternice de alteritate. La nevoie, el este găsit vinovat cam pentru toate relele care au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și oameni politici („partida romilor“ e reprezentată În Parlament); misiunea lor nu este ușoară, trebuind pe de o parte să convingă membrii etniei de necesitatea respectării unor reguli, iar pe de altă parte pe români de necesitatea unei atitudini mai binevoitoare față de țigani. Când vor să iasă din țară, țiganii ies fără să-și bată prea mult capul cu vizele (cât timp a funcționat acest sistem) și nici, după aceea, cu alte formalități. Cum procedează este secretul lor. Cert este că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mihăilescu </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”28 iunie 1974”> Mult stimate D-le Dimitriu, Am primit cu plăcere rândurile dvs. cari Îmi aduc la cunoștință Întâi despre sănătate și al 2-lea despre activitatea intensă și binevoitoare a dvs. Imediat am scris D-lui Heul (fost pe timpul D-lui Șiadbei) casier la garăși cu locuința la noi. El astăzi e pensionar, ca fost insp. C.F.R. al regiunii Moldovei, cu locuința În București. Alătur chiar, scrisoarea lui de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mă adresez la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă, etaj III, care se ocupă cu cultura. Aci am fost primită cu multă bunăvoință și Îndrumare. Alătur adresa lor, pe care veți scrie Dvs. dorința, iar ei vă vor răspunde foarte binevoitori. Dar tot Dl. Mihăilescu, șeful Serviciului, care a scris nota, și-a dat părerea că, mai bine ar fi să vă adresați (a 2-a notă) la Casa de Cultură Brașov, care se ocupă cu conferințele (...); tel. 42289 (...). Între timp
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
trimit și ceva din activitatea mea ca student germanist (dacă nu e prea tardiv) și o listă mai mult sau mai puțin completă a lucrărilor mele, pe care aș dori s-o văd la finele biografiei, pe care așa de binevoitori și drăguți mi-o faci mata și d. Prof. Popa. Rețeta „Purinor”-ului a ajuns la timp: fiica mea e Încă În München. Cu acest prilej simpaticul medic dl. Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
convertit la creștinism în secolul al XIX-lea). Câteva centre de studii mai modeste au preluat ștafeta întâlnirilor anuale. Dar el personal nu mai crede în dialogul teologic; sau, mai degrabă, cum zice el, îl trăiește în "mărturia tăcută și binevoitoare a rugăciunii". Pe când era în culmea gloriei, fratelui Marcel i s-a întâmplat o nenorocire: într-o zi a avut o conversație cu șoferul său de taxi palestinian. Din vorbă în vorbă, s-a împrietenit cu el, a ajuns să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]