1,794 matches
-
dau seama de asta. Să mă lași să plec, vru să protesteze Fran, lasă vrăjeala, mi-ai dat papucii, să spunem lucrurilor pe nume. Însă Laurence era de neoprit. Probabil că mă consideri un ticălos fără inimă după ce am dat bir cu fugiții când ai pomenit de copii, - spre uimirea ei, în ochii lui luceau lacrimi nevărsate - dar există un motiv pentru asta. Întoarse privirea ca și cum ceea ce urma să-i spună era atât de dureros, încât trebuia să-și stăpânească emoțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
văzu cu groază că Jack Allen tocmai ieșea din magazinul de sendvișuri. O observă și el în același timp, dădu cu ochii de persoana care o însoțea, și porni hotărât în direcția lor. În afară de a se întoarce și a da bir cu fugiții, nu putea face absolut nimic, decât să-și adune curajul și să-l înfrunte. Continuând s-o țină de braț și să ridice în slăvi beneficiile tratamentului geriatric, Laurence era prea preocupat ca să-i observe nervozitatea. — Bună, Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
lui se va întinde înspre Sidon. 14. Isahar este un măgar osos, care se culcă în grajduri. 15. Vede că locul unde se odihnește este plăcut, și că ținutul lui este măreț; își pleacă umărul sub povară, și se supune birului. 16. Dan va judeca pe poporul său ca una din semințiile lui Israel. 17. Dan va fi un șarpe pe drum, o năpîrcă pe cărare, mușcînd călcîiele calului, făcînd să cadă călărețul pe spate. 18. În ajutorul Tău, nădăjduiesc, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
-mi dacă bănuiești ce-i cu porunca lui Eremia Moghila voievod de la 5 februarie 1603 (7111). --Întâi să aud ce a poruncit vodă și pe urmă om mai vedea... “Scriem domnia mea tuturor slugilor noastre care vor merge să strângă birul din târgul Iași și șoltuzului și pârgarilor... voi să lăsați în pace de toate angheriile o casă ce au rugătorii noștri călugării de la sfânta mănăstire de la Sfântul Sava ce este aproape de Chervăsărie”. --Știi foarte bine că o casă simplă nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bine că o casă simplă nu putea fi luată sub pulpana lui vodă așa tam-nisam, chiar dacă în ea erau aciuați niscai călugărași. --Și atunci ce bănuiești că se întâmpla în acea casă pentru care vodă mai spune: “pentru aceea nici bir să nu aibă a da, nici podvoade, nici cai de olac să nu ia, nici alte mărunțișuri ce sânt asupra târgoveților”. --Cred că acolo era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tânăr Înfumurat și arogant și fiind unanim detestat. Juca fotbal american cu Îndârjire, alternând o nesăbuită inventivitate cu tendința de a se feri de accidentele atât cât Îi permitea onoarea de jucător. O dată, cuprins de o panică irațională, a dat bir cu fugiții din Înfruntarea cu un băiat de statura lui Într-un cor de huiduieli disprețuitoare, ca după o săptămână, exasperat, să-i caute pricină altui flăcău, mult mai solid, care l-a bătut măr, ajutându-l Însă să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
întreprins trei incursiuni la Praga, descurcându-se cu greu acolo și punând întrebări într-o cehă sau germană aproximative. Rețeaua verilor Heisteke i-a opus rezistență. A fost amenințat în două rânduri cu pistoale și cuțite, fiind nevoit să dea bir cu fugiții, la fel de înfricoșat ca și atunci când patrula pe străzile ghetoului negrilor, suportând jignirile și sarcasmul polițiștilor veterani - un căcăcios absolvent de facultate speriat de negrotei, un laș oarecare. În ultima sa escapadă l-a localizat pe Stefan Heisteke, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
plus, cu toate că în aceste locuri diferențele de rang erau însă respectate, samuraiul lucra și el pe câmp și ardea cărbuni în munți laolaltă cu supușii săi. Nevasta lui avea și ea grijă de vite și de cai împreună cu celelalte femei. Birul anual care trebuia strâns pentru Stăpân de la cele trei sate era de șaizeci și cinci de kan, din care șaizeci de pe câmpurile de orez și cinci de pe celelalte câmpuri cultivate. Când și când, zăpada era spulberată de vânt. Pașii samuraiului și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
erau câmpii unde se făceau recolte bogate de grâu, cu muncă puțină. În sălbăticia de aici, culturile principale erau hrișca, meiul și ridichea japoneză, dar nu-și permiteau să mănânce din ele în fiecare zi pentru că trebuia să se strângă birul pentru Stăpân. Chiar și în casa samuraiului erau uneori zile când se mâncau doar frunze de ridiche japoneză cu terci de mei sau de grâu. Țăranii mâncau mai ales ceapă sau arpagic. Samuraiul nu ura însă aceste locuri sterpe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Țăranii de aici, cu ochii lor duși în fundul capului și cu pomeții lor ieșiți în afară ca și ai lui, munceau tăcuți ca niște vite, de dimineață până seara, fără vrajbă și fără răzmerițe. Lucrau pământurile neroditoare și își plăteau birul la vreme, deși pentru aceasta mai dădeau și din bucatele ce li se cuveneau lor. Când stătea de vorbă cu țăranii, samuraiul uita de diferențele de rang, simțindu-se legat de ei. Credea că singura lui calitate este puterea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să vină iarna cea lungă, iar țăranii munceau din zori până în seară. După ce orezul și meiul se strângeau de pe câmpurile neroditoare, femeile și copiii băteau tecile și le treceau prin îmblăciu. Nu erau pentru hrana lor, căci le dădeau la birul anual. Fânul cosit printre corvezile de zi cu zi era lăsat să se usuce chiar pe câmp pentru a putea fi folosit ca așternut în grajdurile cailor. Paiele crude le foloseau ca provizii în timp de foamete. Le tăiau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
anul următor să aducă sportului băcăuan cât mai multe victorii, medalii, titluri naționale, europene și mondiale. Costin Alexandresc IANUARIE EVENIMENTUL LUNII: GABRIELA MANEA A DEMISIONAT DE LA CÂRMA ECHIPEI DE HANDBAL FEMININ ȘTIINȚA BACĂU HANDBAL 5 IANUARIE Oana Bondar a dat bir cu fugiții Ca și cum problemele cu care se confruntă n-ar fi fost de ajuns, echipa feminină de handbal Știința Bacău a rămas fără golgetera sa, Oana Bondar. Din păcate, handbalista a șters-o pe furiș, fără a anunța pe nimeni
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
vigilența e cuvântul de ordine, iar delațiunea o obligație cetățenească, nerespectarea căreia se pedepsește prin lege. într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi ne strecurăm cum izbutim mai bine printre legiunile de automobile staționare pe trotuare
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
atunci aducându-și aminte că nevasta și copiii lui sunt departe, prin obcinele Bucovinei. De când se Înscăună măria sa Ștefan ne fu și bine și rău... - Cum așa, măi Oaie? Păi, ori bine, ori rău! - Bine, că nu mai plătim nici bir turcilor, că se Înlesniră și drumurile, piețele și vămile, că s-au stârpit tâlharii de drumul mare și că ne putem face și noi case, acareturi, scăpăm de iobăgie și de dări și ajungem răzeși, țărani liberi, și țara e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și Îi vom jeli În sufletele noastre. Dar acum, odată cu prima rază a primăverii, trebuie să reconstruim tot ce s-a năpăstuit În Țara de Jos și să creștem și mai repede decât până acum. Suntem liberi, nu avem nici bir, nici tribut de plătit nimănui! Avem căi deschide spre toate zările Europei și Asiei! După o scurtă așteptare, voievodul reluă: - Este o clipă de glorie, așa cum simțiți cu toții acum! Dar numai o clipă! Nori negri se adună deja deasupra Moldovei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
putina fără să dea de știre cuiva. Azi sunt aici și discută dacă Brejnev e băiat bun ori nu, mâine se fac nevăzuți. Uneori sunt uciși În vreo hărțuială de stradă, ori călcați de camion, alteori dau pur și simplu bir cu fugiții. Mulți rămân fără o lețcaie-n pungă și le e atât de rușine să dea ochii cu prietenii lor, Încât dispar fără urmă. Dar În cazul profesorilor, nu, nu-i prea obișnuit. De obicei sunt unele semne de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poate!... Că dregătorii Înălțimii Tale ne fură și ne bat și ne blochează accesul la Palat! Ne spun minciuni și ne despoaie de bunuri, de pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați la sfat. E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
care nul pot trece cu vederea este legat de datoriile de război impuse de URSS pentru faptul că țara noastră participase la războiul din Răsărit, aducându-le pierderi materiale și umane și în consecință România era obligată să plătească adevărate biruri, constând, în primul rând în produse alimentare plus bunuri industriale. Greul a căzut pe țărani cărora li s-au impus cote obligatorii în produse alimentare, tot felul de cereale, vite și altele. Datoriile de război față de URSS au fost date
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pe măsură: „De la Burebista până la prostu’ ista, că avea țara un fel de baci tâmp care abia își purta șapca și proasta prin lume”. Nu-i puțin lucru pentru un primar să conducă o comună mare, cu mult popor, cu biruri grele și drumuri stricate, cu promisiuni de tot felul până la alegeri (cât de actuală e situația!). Pe vremea aceea nu erau hoți ca astăzi și slujbașii nefiind corupți și corupători, miniștrii și parlamentarii nu erau tâlhari să fure avutul țării
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să fure avutul țării, iar polițiștii nu-și făceau vile din mită și hoții... (exact și foarte actual, zic eu). Despre Păcală s-a dus vestea și la unii împărați, care i-au cerut sfatul. Astfel, pentru împăratul care pusese biruri multe și supusese poporul la cazne, sfatul lui Păcală e foarte clar: „toți fiind la capătul răbdării, mai întâi te-ar măsura la fălci, apoi te-ar spânzura și... fă bine și ia-ți tălpășița de pe-aici”, probabil l-
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Ta, iscălește, te rog, aici! Împăratul: (cu gura plină) Nu vreau...nu-mi place să scriu, că mă murdăresc de cerneală pe degete și mă pic pe hlamidă! Marele Dregător: Trebuie, Măria Ta, Vistieria țării e goală, trebuie să mărim birurile... Cotoșman: Nu iscăli, Măria ta! Marele Dregător: Măria ta, individul acesta e o persoană suspectă! Împăratul: Ce persoană, asta e pisică, nu e persoană. Și mi-a adus un dar de preț din partea stăpânului său! Ia stai, frate, că acum
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nu a fost atât de bogat pe cât s-a afirmat. Și? A fost secătuit. Investitorii mari s-au retras. Toți? Da. Toți. Iar cei mici sunt În agonie. Te caută. Dacă te găsesc, te linșează. Și corpul fetelor a dat bir cu fugiții. Eu, singură, am rămas. Și-am venit să-ți dau de știre. Da. Pentru că, prea Încrezător ai fost, cu toată lumea, fără să-ți asiguri măsuri de autentică protecție; prea darnic ai fost cu cine n-ar fi meritat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
refere la alt aspect al misiunii. Și, desigur, adevărul era că aveau să fie multe aspecte. Totuși, câteva momente mai târziu, când puse aceeași întrebare - ca înainte - la receptor, primi un răspuns poarte diferit. Vocea bărbatului de la celălalt capăt al Birului era aspră: - O să fiu cât se poate de clar: dacă nu renunți la ceea ce ți-ai pus în minte până la sfârșitul acestei zile, o s-o pățești. Acest institut de prostie n-o să fie reconstruit. Gosseyn care observase că mesajul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]