2,274 matches
-
mi se pare spiritul de echipă impus de regizor.[...] În sfârșitdar de fapt, în primul rândFlorin Zamfirescu, în rolul titular. Woyzeck-ul său este neliniștitor, iar unui ochi atent nu-i poate scăpa cât se va fi "luptat" actorul cu personajul. Biruința sa, a Actorului (cu "a" mare!) este deplină. Spiritul de rigoare și cel de finețe se împletesc armonios, partitura e parcursă cu mare exactitate psihologică și capacitate de concentrare. Interpretul joacă "strâns", cu (aparentă) economie, efectul fiind însă cel scontat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creației. Ea face parte din starea creatorului, dar niciodată împlinirea nu trebuie ilustrată. Creația este o luptă și nu ne putem bate pentru ceea ce am câștigat. Există totuși un tumult, o frământare, a oricărei victorii, există o incandescență a oricărei biruințe. Există o panică a împlinirii. Acest lucru mă interesează, este dramatic, important. Noi punem foarte puțin în discuție temperatura momentelor de împlinire. Creatorul e mereu în căutare... El nu soluționează și creația nu-i poate pretinde acest lucru ci deschide
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poate și trebuie pentru binele și fericirea oamenilor între care trăiesc. Victorie de zile mari! Și acum vă rog să îmi povestiți despre o seară de primăvară din statul Wisconsin și despre un tânăr regizor de teatru român aflat în fața biruinței muncii și vocației sale: o victorie de zile mari. Bucuria, succesul, momentele rare de satisfacție adevărată, sunt plătite foarte scump. Ele există doar ca un liant pentru momentele următoare de chin. Mă bucur și mi-e frică. Mi-e frică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând nostalgia omului de a suprima limitele cel condiționează onto logic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
desemnând nu numai ființa biologică, ci și mâna care scrie. Astfel, versul degetele subțiri care vor săpa canalen pădure și se vor întoarce acolo mereu și vor intra încetul cu încetul în putrefacție? degetele subțiri nu mă mai tulbură sugerează biruința poetului asupra tero rilor morții, prin actul creației. Odată dus la bun sfârșit travaliul creator, puterea terifi antă a morții asupra eului dispare cu totul. 8. O caracteristică a genului liric este transmiterea nemijlocită a unor idei, reprezentări, sentimente, stări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mizeria lumii" (în expresia lui Bourdieu) îl invită la atitudine. Istoricii români n-au rămas în afara evenimentelor, impasibili la chemarea istoriei. Câțiva dintre ei subscriau, la 24 decembrie 89, un apel care începea cu o reflecție a lui N. Iorga: "Biruința n-a venit niciodată spre frunțile plecate." Era un îndemn la redresare și resurecție, la solidaritate cu factorii pozitivi ai momentului. Reorganizarea cercetării și a învățământului istoric, a așezămintelor de resort și a dialogului cu lumea străină alcătuiau esența unui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
milita și Pârvan pentru maxima spiritualitate, fie că e vorba de individ sau de organismul social. Cum altfel să se atribuie sens și durată suferinței colective? Cum să se evite "tragedia eroului dus pe căi greșite tot mai departe de biruință?" Avea temei, firește, să se întrebe dacă "va chema națiunea, să o lumineze, pe cei singuratici și tăcuți, ori pe cei care își strigă și la răspântii prețul vieții lor?" Alegere totdeauna dificilă, asemeni relației dintre individ și comunitate. Dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au știut să profite, asigurând biruința unei idei cu rădăcini atât de adânci, cu perspective atât de ample. Adunarea de la Alba Iulia, care a proclamat, acum 72 de ani, Unirea cu "Țara" exprima un sentiment general, o solidaritate pe care diplomații aveau să o consacre ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
reviriment și un apogeu remarcabil, "plin de expresii locale, dar de o perfectă sinceritate nemeșteșugită, de un pitoresc spontaneu", dublată de "o rară autenticitate țerănească", ceea ce alcătuiește "o largă frescă rurală". În câteva pagini, Iorga fixează locul lui Creangă în "biruința" Junimii, deși nu poate trece cu vederea amenințarea de a "se pierde între povestași". Reținem ambiția exegetului de a stabili, din câteva trăsături, efigia unei personalități ăși-a exersat această predilecție în Oameni cari au fost, adevărată colecție de medalioane), imaginea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de a rezista tentațiilor), și trupul acesta muritor (expus "morții elanului care ar trebui să-l anime") se va îmbrăca în nemurire (viața în adevărul etern), atunci se va împlini cuvîntul care este scris: "Moartea (sufletului) a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința, moarte (victoria asupra sufletelor, victoria asupra trupului nefiind deloc abandonată)? Unde îți este boldul, moarte?" (versetul 56); "boldul morții este păcatul". Ar fi o mare greșeală să credem că defuncții putreziți de mii de ani vor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și trupul acesta muritor (expus "morții elanului care ar trebui să-l anime") se va îmbrăca în nemurire (viața în adevărul etern), atunci se va împlini cuvîntul care este scris: "Moartea (sufletului) a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința, moarte (victoria asupra sufletelor, victoria asupra trupului nefiind deloc abandonată)? Unde îți este boldul, moarte?" (versetul 56); "boldul morții este păcatul". Ar fi o mare greșeală să credem că defuncții putreziți de mii de ani vor ieși în "ultima zi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unele dintre ele. Însă, ceea ce l-a singularizat că mare om al timpurilor sale a fost spiritul de lider pe care l-a demonstrat în acea epoca de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise, clarificarea unor termeni teologici, precum și biruința să împotriva ereziilor l-au transformat într-un doctor al Bisericii Universale. Această „educație de calitate, combinație de sfințenie și caracter, această putere a autorității care emană de la el părea a-l ridică deasupra semenilor {\footnote 35 G. Bardy, Littérature
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu un balaur, voievodul Ștefan fiind considerat arhanghelul Mihail care are misiunea sacră de a străpunge "fiara ismailiteană". De altfel, Origene a confirmat identitatea balaurului cu șarpele, ca simbol demoniac, în legătură cu Psalmul 73. Capetele de balaur sau șerpii striviți reprezintă biruința lui Hristos asupra răului. Zoomorfismul apare nonechivoc în poezia Patul lui Procust. Dacă, așa cum am remarcat, mai demult, Fred și d-na T. ne apar ca eroi solari, Ladima se situează în cealaltă extremitate; la primii doi existența trăită într-
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a-și realiza, dacă mai era nevoie, inaptitudinea de a lega prietenii, de a se potrivi felului de a fi și a se exprima precum ceilalalți colegi (rock, sex, bancuri porcoase sau politice: "Sus muncitori și-nainte / Pe drumul marii biruinți ... Inți, inți, ia-o-n dinți"). Se complace în postura de exclus, de izolat (de unde și strigătura cu rimă insinuând că ar fi onanist ce i se adresează, între glumă și ofensă), în numele pariului său pe viață și pe moarte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Naratorul a fost, o viață întreagă, "mașinăria" per-fectă, asumîndu-și, comprehensiv și obedient, rigorile siste-mului concurențial. Prudența excesivă arătată de către personaj la început pare doar un eufemism pentru indiferența cinică a capitalistului vorace. Exemplul lui Bartleby răstoarnă tocmai această rețetă a biruinței invariabile. Prin el, avocatul redevine "responsabil", din punct de vedere etic, și, prin urmare, cuvintele acuzatoare ale succesorului său, în loc să îl intrige, îl dinamizează, oferindu-i premisa unei transformări psihologice și morale. Revelația propriu-zisă poate fi redusă la o axiomă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
omenie, În solidaritatea cu cei aflați În suferință, care iubește traiul cumpătat, lipsit de excese sau patimi și este preocupat de educația intelectuală și morală proprie, cât și a celor apropiați. Basmele populare, doinele, proverbele ilustrează triumful idealului asupra realului, biruința logică a binelui asupra răului, dar și avatarurile Binelui În efortul său de a se afirma Împotriva răului, expresie a conștiinței faptului că nu există un bine absolut, Etica nu poate și nici nu trebuie să fie altceva decât metafizică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
chiar prefețele tocmai amintite. În Predoslovia la Octoih, metafora preluată de la proorocul David om-pom, ideal uman implicit: "cel fericit și drept", omul complet care ospătează, veselește, bucură, îndulcește auzirea, primește oaspeți pe cei osteniți, însănătoșește, îmblânzește, împletește cununi (semn de biruință și slavă dată Domnului). Metafora este adaptată magistral la Brâncoveanu și rodul domniei sale, așezate în relație directă cu strămoșii exemplari, pentru a construi imaginea unei dinastii al cărui dar/rol fundamental a fost tocmai întreprinderea culturală. Tot aici, legătura între
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
această reprezentare a Bucureștilor: fie ca materialitate apăsătoare, greoaie a mobilelor din saloanele lui Pașadia, fie ca materialitate pestilențială, viciată a mahalalelor, a cârciumelor, a bolgiei Arnotenilor. Povestitorul parcurge calvarul acestei lumi labirintice, ca spațialitate și temporalitate deopotrivă, spre o biruință decisivă a visului: cei trei Crai, însoțiți de măscăriciul Pirgu, slujesc „vecernia de pe urmă“, pentru a dispărea apoi „în purpura asfințitului“. Imaginea Bucureștilor stăpâniți de craii de Curtea-Veche ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum urmează: 1 președinte, 2 vicepreședinți, 1 secretar, 3 membri”. Prin urmare, putem spune că „gloriosul” partid muncitoresc mărea numărul funcționarilor plătiți de la bugetul statului. De unde proveneau banii? Din buzunarele truditorilor pământului ce fuseseră nevoiți să intre în „întovărășirea agricolă” Biruința, bașca din cotele obligatorii cu care erau impuși! În anul 1956 încă nu se terminase cu mâncarea raționată de „partid” odată ce într-o delegație semnată la data de 18 aprilie de către proaspătul președinte era trimis la Vaslui „...tov. Stamatin Ștefan
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de cîntec. Nu era o victorie a "capitalismului", nu era încă nici o victorie sigură a democrației: în acordurile violoncelului lui Rostropovici era altceva, ceva mai puțin și ceva mai mult, iar dansul spaniol, deopotrivă senin, sprinten, grav și visător, cînta biruința, fără îndoială efemeră și cu atît mai îmbătătoare, a adevărului, a moralei, a nobleței sufletești... Iunie 1990 I Metamorfozele Europei 1 Europa dinaintea Europei La originea Europei nu se găsește un principiu fondator autentic. Principiul grec și principiul latin vin
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să-și instituie propria religie. Generalizarea termenului de Europă în detrimentul celui de Creștinătate corespunde tocmai acestei suveranități depline a statelor naționale. Așa cum arată Pierre Chaunu, "Europa, cuvînt savant [...], va marca în secolul al XVII-lea din Vest pînă în Est biruința treptată a uzului curent"10. În Anglia, Franța sau Olanda, substituirea are loc între 1630 și 1660, după care cuvîntul se răspîndește în Est, devenind, în secolul al XVIII-lea, european. Paradoxal, noțiunea de Europă unifică un continent fărîmițat în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
moment, individul regăsește temelia identității sale deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică / reală care îl leagă de Națiunea sa. Această identitate, înrădăcinată într-o Glie-Mamă, se nutrește dintr-o Istorie foarte bogată în Încercări și Biruințe, care provoacă suferințe și bucurii mimetice ce întăresc identificarea cu Patria. În același timp, amenințarea istorică a Dușmanului joacă un rol decisiv în cristalizarea și exaltarea identității naționale; ea leagă existența Națiunii de cea a cetățeanului în chestiuni de viață
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comună ce comportă cel mai adesea o limbă comună. Ea este ținută în viață de o memorie comună, de norme și reguli comune. Comunitatea unei națiuni se nutrește dintr-un trecut îndelungat și bogat de experiențe, încercări, suferințe, bucurii, înfrîngeri, biruințe, glorie, care sînt integrate la fiecare generație, în fiecare individ, în adîncul sinelui său, de către familie și școală. Ea își are propriul cult al eroilor și martirilor, reînviat cu ocazia aniversărilor și comemorărilor. Cel mai adesea identitatea comună s-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
după moartea lui Ceaușescu, Patriarhul a lansat un apel pastoral către ierarhii, preoții și monahii Bisericii Ortodoxe Române, cerându-le să oficieze slujbe de pomenire pentru cei căzuți în timpul evenimentelor din decembrie și să se roage pentru "unitate națională și biruință deplină a cauzei sfinte de libertate și viață nouă". Le-a sugerat preoților să formeze, în fiecare parohie, comitete de sprijin al FSN și să cotizeze la fondul de solidaritate creștină 8. La început de an, în 1990, Sfântul Sinod
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
care mai târziu să se rezeme ca pe niște stâlpi de nădejde Biserica și Națiunea noastră. Este cea mai nobilă chemare. Timpurile pe care le trăim se cer a fi împlinite. Mari sunt conducătorii popoarelor, mari ar fi generalii în biruințele lor, renumiți oamenii de știință cu descoperirile lor, dar deasupra tuturor stă mama cea bună, plină de dragoste și jertfe. Femeia mamă, pe care Dumnezeu a chemat-o și a dăruit-o să fie ziditoare de suflet a celor născuți
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]