2,286 matches
-
fost vânați) în mâna dușmanului și prin ei dușmanul lovește în Mișcare și în însăși ființa neamului românesc. Prin aceștia se zădărnicește biruința legionară. Voi vreți să ajungeți la putere, rânji Coliban ironic. Nu puterea politică o vizăm noi! Ci biruința spirituală asupra întregului suflet românesc. Cea politică va cădea ca un măr copt în momentul când cea spirituală va fi realizată. Dezbinarea oricărei armate duce fie la înfrângerea ei, fie la întârzierea victoriei. Deci tu tot speri că Mișcarea Legionară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ca să poți ieși din mâna diavolului trebuie mai întâi să rupi complet cu lumea păcatului, cu anturajul rău, să intri în altă lume, care-și propune altă viziune asupra vieții. Ceea ce făcea cuibul legionar și unitatea FDC: crea mediul pentru biruința păcatelor personale și pentru creșterea capacității de jertfă pentru aproapele și pentru întreaga comunitate națională. Vedem atitudinea celor răi față de această condiție de viață propusă pentru toți; o consideră sfidare la adresa lor. Dacă nu te vor putea întoarce în mocirla
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toată ființa sa, acela își va recunoaște locul său în acest corp și se va include, fără rezervă, în dragostea și respectul slujitorilor Adevărului. Nu există o altă Mișcare Legionară decât cea întemeiată de Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, dusă la biruință de Comandantul Horia Sima și cârmuită acum, mai departe, de cei pe care încercările i-au arătat demni de a o reprezenta și a fi ascultați, confirmați totodată de Comandant. De aceea, numai aceștia au dreptul să enunțe și să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Kosovo. Istorie veche și istorie nouă. Istorie româno-sârbă și istorie româno-iugoslavă. 1389. Imperiul Otoman este în plină expansiune. Armatele sale ajung la Dunăre și stăpânesc Balcanii. Semiluna amenință creștinătatea europeană. În 1387, cneazul Lazar al sîrbilor repurtează la Plocinik o biruință asupra turcilor. Încurajat de succesul avut, el se hotărăște să organizeze o coaliție creștină împotriva "necredincioșilor". Mircea se pare că a trimis un corp de oaste; așa cel puțin rezultă din relația cronicarului turc Sukrullah, care scrie în 1457, cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
care menționează ca participanți pe "principii Valahiei și Bogdaniei", în timp ce scriitorul Leunclavius pomenește numai pe "valahi", așadar pe munteni. Lupta s-a dat în ziua de 15 iunie 1389 pe "Câmpia Mierlei" (Kosovopolje în sîrbește). La început, se părea că biruința va fi a creștinilor, mai ales după ce un sîrb fanatic, Miloș Obilici, pătrunsese până în locul unde se afla sultanul Murad și îl ucisese cu lovituri de pumnal. Fiul lui Murad însă, Baiazid, supranumit și Ilderim, adică Fulgerul, din cauza repeziciunii mișcărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cu „glia” sau cultul eroilor (regii daci, voievozii, figurile prototipice ale Infanteristului sau Cercetașului etc.), proces în urma căruia cadrul imediat este redesenat în culori când feerice, când epopeice: „Aici, unde apa fântânilor / curge peste nesomnul memoriei / purtând cenușa sfântă / din biruințele voievozilor // aici, unde statornic în noapte / freamătă umbrele lui Ștefan, Iancu și Vlad, / și Mihai, având Steaua Unirii la căpătâi / aici, unde cu veșnicia / oasele străbunilor cutreieră Carpații / irizând cu stele și înnobilând/ trecerea noastră [...] Aici este țara neamului meu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
putea să meargă în același paralel cu ale viteazului care subt picioarele sale iartă pe protivnicul său cel învins, sau dacă glasul său nu va putea să detune cu aceeași putere și vibrare întocmai ca al trîmbiței cei vestitoare de biruință; și, în sfârșit, în zadar un actor s-ar sui pe șenă ca să ne înfățișeze veacurile trecute, pătimile și virtuțile, ca să ne învețe sau să ne pricinuiască petrecerea, dacă mișcările sale cele stîngace, dacă glasul său cel necioplit și neimitator
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
tipărită și o altă povestire istorică a alui Negruzzi,” Riga Poloniei și prințul Moldaviei 1713”. „Povestirea” rămâne un fragment de observație psihologică și sociologică și, cum ea precede nuvela „Alexandru Lăpușneanul”, o considerăm o prefigurrare a sintezei realizate la 1840, biruința certă a nuvelei istorice românești. Forță creatoare activă a unei literaturi naționale, cum îl consideră Kogălniceanu, in '”Introducția” revistei, folclorul nu-l găsește, nici el, nepregătitți pe colaboratorii”Daciei literare” în obligația de a pune în lumină, prin contribuții, valoarea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nici unul din teoreticienii și criticii literari, care vor aborda opera de artă din punctul de vedere al raportului organic dintre conținut și formă.În Moldova desțelenind pământul în multe domenii ale culturii naționale, Asachi nu-și rezervase timp pentru analiza biruințelor și eșecurilor literaturii, deși înțelege devreme că propășirea acesteia are nevoie de o critică luminoasă și nepărtinită atât de folositoare pentru dezvoltarea literaturii naționale pe o cale clasică.În Transilvania, G. Barițiu îl secondează pe Eliade Rădulescu în împrejurări și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Munții noștri”, în 1909 ziarist la „Adevărul”, iar între 1914 și 1916 director la săptămânalul politico-economic „Contemporanul”. Cu simpatii de stânga, publică versuri și articole în revista „Avântul”, fondată de socialistul I. Apostolescu, în „Pagini literare”, „Familia”, „Ovidiu” (Constanța), „Ploieștii”, „Biruința” (Ploiești), „Ordinea”, „Vocea Buzăului”, „Revista ilustrată”, „Românul”, „Dimineața”, „Vocea poporului” (Ploiești), „Viitorul țărei”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”. V. ar fi avut pregătit pentru publicare „romanul psihologic” Femei. Firava voce lirică a lui V. se face auzită odată cu Boheme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați”. Biserica are lungimea de 32 m și lățimea de 14 m fiind alcătuită din pridvor, pronaos, naos și altar. Pictura bisericii este monumentală, nelipsind scena cum ar fi biruința lui Constantin cel Mare Împotriva păgânilor. Cunoscătorul artei bizantine Charles Diehl a considerat construcția de la Horezu ,, cea mai frumoasă din România”. În pridvorul bisericii sunt pictați vătaful zidarilor, Manea, lemnarul Istrate și pietrarul Caragea. Paraclisul a fost pictat În tehnica
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
o lucrare despre interesele noii culturi cotidiene și despre rezultatele convingătoare ale Primului Cincinal, proclamat de CC al PCUS. S-a evidențiat lucrarea Politica și morala fascismului, în care făcea apel la moralitatea popoarelor care apreciau încrederea în persoane și biruința asupra fascismului, totodată afirmând și ura față de fascism. A publicat mai multe lucrări științifice "discutabile" despre fascism și antifascism. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS și decorat cu Premiul Mondial pentru Întărirea Păcii între Popoare, în 1952; a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Jupiter vrea să piardă pe cineva, îi ia mai întâi mințile..!”, așa zice o vorbă veche... și, scârbit de spectacolul stradal, se pierdu în mulțime. Ascultam vacarmul din Piață.. și,trăiam ciudata senzație, că se aducea ofrandă, prin cântare de biruință, „marei reforme”... a izgonirii noastre.. Elevii seminariști au privit în față realitatea brutală, rea și dușmănoasă. Reforma învățământului nu se limita, doar, la desființarea unei școli de prestigiu.. ea însemna distrugerea unui sistem de învățământ, ajuns printre cele mai bune
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
erau și seminariile de evoluționism, unde dezbaterile puneau de multe ori fenomenele într-o altă lumină, aducându-le mai aproape de înțelegerea noastră. Ceva mai chinuitoare erau examenele, unde exigența deosebită a domnului profesor prilejuia fie un sentiment de înflăcărare și biruință, fie încruntare și bocete în preajma sălii de examen, spre înfrigurarea celor ce încă așteptau să le vină rândul. Organizând ani de-a rândul simpozioane pentru studenții anului IV sub genericul „Personalități ale biologiei românești și universale”, domnul profesor ne-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
al așteptărilor unei lumi economice și sociale închise timp de mai multe decenii. Numai că așa cum spunea și Platon "Și în cazul unei revoluții este cineva care să vrea mai bine potolirea ei cu prețul ruinei uneia dintre tabere și biruinței celeilalte mai degrabă, decât unirea și concordia restabilite între ei prin bună înțelegere pentru ca în urmă să-și îndrepte atenția contra vrăjmașilor din afară"1036. Era o chestiune de timp până când, în acord cu principiile economiei de piață, dezechilibrele structurale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Wilson, E. O., Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. Zak, P. J., Molecula morală. Sursa iubirii și a prosperității, Editura Humanitas, București, 2014. Zăpodeanu, D., Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002. Zimmer, H., Regele și cadavrul. Poveste despre biruința sufletului asupra răului, Editura Humanitas, București, 2013. Zinoviev, A., Occidentul. Fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002. Altele Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007. Encyclopedia Universalis, Corpus 15 (messiaen Natalie), Editeur à Paris. Despre eternitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
frază memorabilă: „Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi.“ În fața turcilor Raporturile cu turcii reprezintă un important capitol de istorie, dar și de mitologie românească. Imaginea mitologică este a unei lupte neîntrerupte și a unor strălucite biruințe obținute de micile țări române Împotriva unui imens imperiu. Românii și-au salvat astfel ființa națională, apărând totodată Europa creștină. Realitatea istorică este Însă — ca Întotdeauna — mai complexă și, În bună măsură, diferită. Turcii Își Încep expansiunea În Balcani pe la mijlocul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cititor spre... singular, din știuta pricină a concurenței pe care cartea o îndură din partea audiovizualului și a ofertei de pe pestrița și acaparatoarea piață a gazetăriei și internetului. Rămân, oricum, la convingerea că, pe termen lung, efemerul n-are șansă de biruință: cartea este cea care rămâne. Am una proaspătă în față, în curs de pritocire editorială: tot din zona unui anume efemer se nutrește: teatrul. Cel care trăiește extatic, până dincolo de punctul de fierbere, clipa miracolului scenic, spre a pieri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lumești, în pustiu numai, spre a lui Dumnezeu laudă se închisese, la acel loc, zic, necălcat de urme omenești, în mijlocul pădurilor, în culcușul fiarelor sălbatice, către acel săhastru, Ștefan au năzuit și plecând armele patriarhului din codri, căută și adusă biruință în tabere..." Desigur, nu poate fi vorba de un text contemporan cu sfârșitul lui Ștefan, și, în consecință, nu-i necrolog. Nici testament n-are cum fi, câtă vreme a fost redactat (la persoana III-a!) cu siguranță spre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693, II, p. 85"/>). În celebrul său răspuns la ancheta „De ce cred În biruința mișcării legionare ?” (Buna Vestire, nr. 244, 17 decembrie 1937), Mircea Eliade se arăta Îngrijorat că „neamul românesc”, fiind „cotropit de evrei”, va pieri „Îmbătat de vorbe și alcool” <endnote id="(675, p. 64)"/>. Pentru Corneliu Zelea Codreanu, publi cistul român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1941, de exemplu, toți tinichigiii din orașul Cernăuți erau evrei, În afară de unul <endnote id="(499 și 693, II, p. 260)"/>. Tot la Începutul secolului XX, Într-un articol intitulat chiar „Evreii ca meseriași” (apărut pe prima pagină a publicației Biruința, nr. 166 din 1909), poetul român Alexandru Macedonski se lupta și el cu prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Străinul În imaginarul social al românilor ardeleni la Începutul epocii moderne”, În 393, pp. 178-206. 395. Florea Ioncioaia, „Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului În Principatele Române (secolele XVIII-XIX)”, În 393, pp. 158-177. 396. Sfântul mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Viața, minunile, legendele și obiceiurile, selecția textelor de Costion Nicolescu, Editura România creștină, București, 1999. 397. Walter Block, Pledoarii imposibile. În apărarea prostituatelor, a spărgătorilor de grevă, a cămătarilor, a patronilor și a altor stigmatizați [În original, Defending the Undefendable
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a păstra culoarea locală, ar fi existat în program și o probă de întrecere pentru barcagii, aceasta amintind de biruința navei Argo. Câștigătorii primeau drept premiu o coroană de pin la începuturi, iar mai apoi una de iederă. Poseidon. „Poseidon, zeul care domnea asupra mării, era unul dintre Olimpieni, fiul lui Cronos și al Rheei. În funcție de tradiții, el era considerat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de marmură imitat după cel al lui Scipione Africanul de pe Via Appia de lângă Roma, având săpate pe laturi două maxime ale lui Schopenhauer: „Când pretutindeni domnește greșeala adevărul Își ridică privirea, către zeul său ocrotitor: «Timpul», care-l Îndeamnă spre biruință, a cărui batere de aripi este Însă atât de largă și de Înceată, Încât omul moare Înainte de a o vedea Împlinită”. „Acel ce caută a Împinge Înțelepciunea generații sale spre progres, se va izbi pururea de Împotrivirea timpului În care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Național Liberal, din care făcea parte) și revista „Viața românească” își afirmau orientarea filogermană, pronunțându-se deschis pentru intrarea în acțiune împotriva Rusiei. În articolul România și războiul european, scris la 28 decembrie 1914, C. Stere preciza: „În caz de biruință a Rusiei în războiul cu Puterile Centrale, noi nu numai că trebuie să renunțăm pentru totdeauna la aceste două milioane de suflete românești (din Basarabia, n. ns. - I. A.), dar și existența noastră de stat și de neam, întreagă, va fi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]