2,994 matches
-
lume, a cărei podea gemea de praf și murdărie, am auzit pe cineva urlând: —Rachel, Ray-chel! Apoi: —Rachel! Vocea se apropia. Am localizat sursa, m-am întors în direcția aia și-am văzut-o pe Helen. Era îmbrăcată cu o bluză roșie cu volane și o fustă foarte scurtă. De gât avea atârnat un sombrero. Iar în mâini avea o tavă. —Ce faci aici? m-a întrebat ea. — Ce faci tu aici? am întrebat-o și eu. Aici lucrez, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prin păr, mă mânjeam cu niște cremă hidratantă, urmau deodorantul și mascara, un puf de parfum și uniforma standard de lucru: negru total. În ziua asta, din cauza căldurii toride de august, uniforma era compusă dintr-o fustă neagră și-o bluză ușoară, cu mâneci scurte. Renunțasem de câțiva ani la asortatul culorilor - unul dintre primele indicii că devenisem, în mod oficial, o newyorkeză - țintind, în loc, la o garderobă care să se traducă prin funcționar într-un birou, chiar și pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să-i dau și ei o copie. Așa, pentru o a doua opinie. Ei, o să-mi înghit gălușca și-o să fac eu primul pas, m-am gândit, când am pășit tăcute în lift. — Salut, Lulu! Ce mai faci? Ai o bluză foarte drăguță. Lulu a apăsat butonul de parter și a continuat să privească drept înainte. — Claire, a pronunțat ea rar și pe un ton scăzut. și asta a fost tot. N-am conversat prietenește pe drumul până la parter - Lulu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o privire și spunea că i se părea c-ar merge, cu un aer de acceptare plictisită ce devenea contagios, părăsind apoi magazinul cu o stivă de cutii conținând poncho-uri din șantung, haine de vară din mătase, eșarfe și bluze - toate în valoare de două sute de lire sterline. Eva Wilt cheltuise și ea șaptezeci pe o pereche de pijamale de plajă galben-limonii și un impermeabil cu revere și cu cordon, despre care Sally spunea că era curat ca al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în semiântunericul din încăpere, păpușa semăna hidos de tare cu o ființă vie. O Eva de plastic cu sâni de cauciuc. Nu-i mai rămânea decât s-o îmbrace. Scotoci prin câteva sertare, în căutarea unui sutien și a unei bluze, hotărî apoi că Judy n-avea nevoie de sutien, după care puse mâna pe o cămașă veche și o pereche de colanți. într-o cutie de carton din dulapul de haine descoperi una dintre perucile Evei. Femeia avusese o fază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
aveam paisprezece ani. Eva clătină din cap. — Bărbații! zise ea dezaprobatoare. — Era destul de bătrân ca să-mi fie bunic, îi spuse Sally. De fapt, chiar îmi era bunic. — O, nu! Ce îngrozitor! — Nu chiar, spuse Sally, râzând. Era artist. Avea barbă. Bluza de lucru îi mirosea a vopsea și avea un atelier și voia să picteze un nud de-al meu. Eram așa de pură în vremurile acelea! M-a pus să mă întind pe canapeaua lui și mi-a aranjat picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dădea câțiva pași în spate ca să mă privească și mă picta. Și apoi într-o zi, când eu stăteam întinsă, a venit lângă mine și mi-a îndoit picioarele și m-a sărutat și după aceea era deasupra mea și bluza i se ridicase și... Eva stătea jos și asculta fascinată. Putea să vizualizeze scena cu atâta claritate - chiar și mirosul de vopsea din atelier, și pensulele... Sally avusese o viață atât de incitantă, atât de plină de evenimente și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
perna pe scaun, telefonul în față. Gina își bea cafeaua la serviciu, toți își beau cafeaua la serviciu, deși nu există de cumpărat cafea nicăieri. Cum venea, Gina dispărea în spatele ghișeului, revenea cu ceașca umplută într-o mână și cu bluza vernil orange bordo în cealaltă mână, uitând că a rămas doar în sutien. Se apleca peste registru, aranja pixurile și abia într-un târziu trăgea bluza pe umeri. Moment în care și roșea, scurt, provocator. „Chiar n-a venit încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
apleca peste registru, aranja pixurile și abia într-un târziu trăgea bluza pe umeri. Moment în care și roșea, scurt, provocator. „Chiar n-a venit încă profesorul?“, avea să întrebe, ca de obicei, șoricuța salariată, încheindu-și ultimul nasture al bluzei. Nimeni nu-i va răspunde, pușlamalele arboraseră deja măștile blazate. Gina trebuia să rămână, așa deciseseră tovarășii, neglijabilă. Să-și vadă lungul nasului, țigăncușa!... Degeaba încerca să le intre în voie, să se alieze antipatiei lor față de bufon. „Încă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prezență, dar vocea, nu, niciodată nu o auzise. Emilia se ridicase, în fața biroului. S-a sprijinit în cot, a săltat, hop, se așezase, picior peste picior, pe birou. A recunoscut-o, da, ea era, în jeanși, ca fetele tinere, cu bluza aceea transparentă, ca de obicei, de parcă nici nu exista bluză, nimic. L-a privit, s-a lăsat privită. Aproape, la un pas, doar să întinzi mâna. Avea de gând să vorbească, așa părea. Vocea adâncă despre care se spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ridicase, în fața biroului. S-a sprijinit în cot, a săltat, hop, se așezase, picior peste picior, pe birou. A recunoscut-o, da, ea era, în jeanși, ca fetele tinere, cu bluza aceea transparentă, ca de obicei, de parcă nici nu exista bluză, nimic. L-a privit, s-a lăsat privită. Aproape, la un pas, doar să întinzi mâna. Avea de gând să vorbească, așa părea. Vocea adâncă despre care se spunea că... vocea venind din adânc, arzând aerul și cuvintele. Ești ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
te îndestulezi împreună cu un confrère, cu un semblable, Tomassino cel-demult-pierdut, tocând mărunt câte-n lună și-n stele în timp ce îți umpli burdihanul? Marina era de jurnă în ziua aceea și arăta grozav într-o pereche de blugi strâmți și o bluză portocalie. Era o combinație încântătoare, care îmi oferea ceva de studiat și admirat în timp ce se îndrepta către noi (vederea din față a sânilor ei mari și ascuțiți), dar și când se îndepărta (vederea din spate a popoului rotund și destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cum arată. Aceasta fusese intenția mea inițială - doar să ni-l prezinte -, dar, imediat ce a luat colierul în mâini și și l-a lipit de pielea arămie (porțiunea aceea mică de carne dezgolită imediat deasupra nasturelui de sus, descheiat, al bluzei turcoaz), m-am răzgândit brusc. Am vrut să i-l fac cadou. Pentru Rachel puteam să cumpăr oricând alt colier, dar acesta îi venea Marinei atât de perfect, încât deja era parcă al ei. În același timp, dacă lăsam impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tot pe dinăuntru, dar știam ce fac și mă bucuram. Tocmai când era gata să ejaculeze, l-am scos din gură și l-am terminat cu mâna, în așa fel încât prețioasa spermă să mi se împrăștie peste tot pe bluză. Era dovada mea, unicul lucru de care aveam nevoie ca să-l zdrobesc pe ticălos. Îți aduci aminte de Monica și de Bill? Mai ții minte rochia? Eu aveam acum bluza, la fel de bună ca o armă, la fel de bună ca un pistol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
încât prețioasa spermă să mi se împrăștie peste tot pe bluză. Era dovada mea, unicul lucru de care aveam nevoie ca să-l zdrobesc pe ticălos. Îți aduci aminte de Monica și de Bill? Mai ții minte rochia? Eu aveam acum bluza, la fel de bună ca o armă, la fel de bună ca un pistol încărcat... Când m-am suit în mașină, plângeam. Nu știu dacă erau lacrimi adevărate sau false, dar plângeam. I-am spus lui David să pornească motorul și să mergem acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să o ia într-una din două direcții. Mă pregăteam să-i spun că reverendul Bob mă violase. Dacă David ar fi vorbit, însemna că ține la mine mai mult decât la blestematul de Templu al Sfântului Cuvânt. Puteam preda bluza poliției, puteam cere să se facă un test ADN și reverendul avea să fiarbă într-un cazan cu ulei încins. Dar dacă David nu vorbea? Rezulta că nu însemn nimic pentru el, că rămânea alături de reverendul Bob, indiferent ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Carolina de Nord. Nu mâine sau săptămâna viitoare, ci acum, în clipa aceasta, cu primul autobuz care pleca la New York... După ce am parcurs vreo sută de metri, i-am spus. Ticălosul m-a violat, i-am zis. Uită-te la bluza mea. Asta e sperma reverendului Bob. M-a imobilizat și n-a mai vrut să-mi dea drumul. M-a posedat cu forța și eu n-am avut destulă putere ca să-l dau la o parte. David a tras mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
adevăratelea... Am pornit din nou și, după un minut sau două, am reușit să mă adun suficient ca să-i spun că trebuia să o trimitem pe Lucy la fratele meu, în Brooklyn. Dacă nu face exact cum îi spun, duc bluza la poliție, depun plângere împotriva reverendului Bob și căsnicia noastră ia sfârșit. Mai vrea să rămână însurat cu mine, nu-i așa? l-am întrebat. David mi-a confirmat din cap. Bine, am zis, atunci uite cum facem. Mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
MasterCard. Pe urmă îi dai banii, o urci în autobuz și o săruți de la revedere. Asta o să faci tu pentru mine. Ce-am să fac eu pentru tine e așa: în clipa în care autobuzul pleacă din stație, îți dau bluza pătată cu zoaiele eroului tău pe ea și poți să distrugi probele ca să-i salvezi pielea. De asemenea, promit să rămân cu tine, cu o singură condiție: să nu mai intru niciodată în biserica aia. Dacă mă obligi să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
hotărăsc apoi să-mi scot uniforma înainte să mă bag în pat. Poate nu vi se pare mare scofală, dar credeți-mă că după un zbor transatlantic, orice necesită un minimum de energie, cum ar fi să-ți scoți jacheta, bluza, fusta, dresurile și o eșarfă, pare tortură curată. Nu ar trebui să vă spun asta, ca nu cumva să mă credeți leneșă, dar, atunci când eram la școală, uneori mă culcam îmbrăcată în uniformă doar ca să pot dormi mai mult dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
îmbrac? Mă duc până sus și deschid ușa șifonierului, știind din prima că nu o să găsesc nimic potrivit. Mai știu și că o să încerc vreo zece ținute înainte să o aleg pe cea pe care o port mereu, adică o bluză neagră pe gât (stilat, călduros și ascunde părțile mai picante) și blugi, pentru că sunt Miss Sixty și îmi vin bine. În ei arăt de parcă nu m-aș fi străduit deloc și asta e esențial în seara asta. Nu vreau, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
străduit mult să se aranjeze și să arate destul de elegant. Oricum, Debbie mereu se străduiește, chiar dacă nu se duce decât până la sala de fitness a hotelului. Dar Wendy arată ca o Cindy Crawford tânără, în pantalonii ei negri mulați și bluza albă, delicată, cu spatele gol. Mi-aș fi dorit să mă fi chinuit și eu mai mult. Restaurantul e plin și e un loc de care se vorbește mult. Arome divine vin din zona bucătăriei. Îmi plouă în gură. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mama nu mă mai lasă să am o pătură electrică de când ultima a luat foc atunci când am uitat s-o închid după o beție cruntă. Din fericire, Ruth a dat buzna în camera mea să vadă dacă purtasem una din bluzele ei în seara aia și a simțit imediat mirosul de fire arse. Și în ziua de azi tot mai susține că mi-a salvat viața. În fine, pătura mea electrică a fost confiscată și, deși am o sticlă de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
al lui Elle McPherson, mai avea și o coamă bogată de păr lucios și purta o fustă aurie minusculă, cu paiețele, care ar fi putut trece drept curea. Sunt îngrijorată. Dacă apar într-o pereche de blugi comozi și o bluză neagră, pe gât, Adam n-o să fie impresionat, nu-i așa? Doamne, uneori îmi aduc aminte ce simplu era cu Tim. Dacă aș fi ieșit în cămașă de noapte cu Tim, nici n-ar fi observat. De fapt, probabil i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
tresăririle nervoase din stomac. — Doriți niște șampanie ? E prietena mea stewardesa, care Îmi zâmbește radioasă. — Ar fi nemaipomenit, spun. Mersi ! Șampanie ! — Și dumneavoastră, domnule ? Doriți șampanie ? Bărbatul de lângă mine nici măcar n-a ridicat ochii. E Îmbrăcat În blugi și o bluză veche de flanelă și privește pe geam. În momentul În care se Întoarce să răspundă, Îi zăresc preț de o fracțiune de secundă ochii negri și barba de câteva zile; pe frunte are Întipărite câteva cute de Încruntare. Nu, mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]