17,899 matches
-
va veni la tine să-ți mulțumească!... Și acest ardelean „măritat” la Iași - cum singur a spus - mi-a adus această „glajă” cu „pălincă”... ― Mare minuni! Iaca că am Învățat și eu ci Înseamnă sî aduci la viațî un om bolnav! Și... acolo În iadu’ războiului pi câți nu i-o scos doctorii din ghearele morții! Și tu rănitu’ nu Îndrăzneai sî li mulțămești măcar, că toți aveau galoani multe... Ti uitai doar În ochii lor când ti consultau și Îți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
niște corturari... ― Cred că ar fi fost cazul să vă prezentați Întâi și apoi să vă măsurați și cuvintele, domnule. ― Sunt căpitanul Vătrai. ― Dacă nu ați știut, aflați că noi aici În spital nu facem afaceri cu nimeni. Noi tratăm bolnavi. Și... de când orice neavenit se bagă În problemele medicale ale spitalului? Ca și cum nu ar fi auzit remarca directorului, individul a continuat: ― Îi tratați, dar nu pe ochi frumoși. Așa că mâine dimineață, la ora zece, veți fi prezenți la sediul nostru
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
barieră, dădeai peste Poștă, de unde luai Poștalionul cine știe către ce destinație. Și dacă o țineai tot Înainte, te Întâmpina Grădina lui Pester, loc de petrecere al târgoveților... Am să vă amintesc că aici a fost și Eminescu, dar... Atunci când, bolnav fiind, a revenit la Iași. Cum s-a ajuns ca pe acel loc să fie ridicată Școala Normală „Vasile Lupu”, e o poveste lungă. Important este că aici a devenit Învățătoare, și Încă cea de pe locul Întâi din seria ei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
durează atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de acest gen. Imaginea care apare pe ecran înfățișează o imensă pată cu contur difuz. Specialistul suedez încearcă cu precauție să penetreze cu o chiuretă fină presupusul contur al zonei bolnave. Ecranul pare invadat de un val negru care face și mai greu de descifrat suferința creierului lui Justin. Mâinile înmănușate ale profesorului rămân încremenite într-un gest inutil. Partea superioară a chipului este atât de albă încât nu se distinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plină stradă când ieșea de la Poliție de la un interogatoriu. Am fost mulțumiți că am scăpat doar cu darea afară din Universitate și ne-am văzut de treabă aici, în satul nostru. Despre tata, am aflat peste ani cum a murit bolnav și schingiuit în beciurile închisorii din Sighet, ca mai toți cei care erau bănuiți de colaborare cu "Sumanele negre" din Munții Moldovei. Și ca toți opozanții regimului. Dora nu îl întrerupe, presimte că din povestirea pe care Ciprian o continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
El i-a ajutat să supraviețuiască pe cei din rezistența anticomunistă pentru ca aceștia să lupte pentru o cauză nobilă. A riscat securitatea familiei, dar nu a pregetat să îi ascundă, să îi hrănească, să îi doftoricească, atunci când erau răniți sau bolnavi. Și pentru faptele astea de omenie, cincisprezece ani de muncă silnică de unde nu s-a mai întors... Ce importanță are pe lângă toate astea faptul că "frații Frunză" nu și-au isprăvit studiile universitare ? Dora își dă bine seama că de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
proviziile de care mai aveam nevoie ca să supraviețuim până în primăvară. Ne-am bucurat totuși pentru un săculeț cu linte și un altul cu mălai pe care ni-i adusese. Ne-a adus însă și vestea proastă că Axel este foarte bolnav, zăcea la pat cu fierbințeală mare și dureri înfiorătoare; niște răni vechi se umflaseră și erau pline de puroi. Femeia lui îl veghea cu lumânarea în mână și cu spaima în suflet că dintr-o clipă în alta se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Începând de atunci am trăit într-o lume a noastră, a lui și a mea, de parcă nimic n-ar fi existat înainte. Într-o zi, și pe mine m-a așteptat tata în fața Universității. Dar numai tata... Mama era grav bolnavă, suferea mult și nu se știa câte zile o va mai duce. Am plecat cu el, am văzut-o pe mama în suferință. Mi-a fost milă de ea, dar nu am găsit căldura care ar fi putut să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
-l fi observat la vreme pentru obișnuitul salut: Știi, am luat viteză către 512, cum își zice și după douăzeci de ani de la eliberarea din închisorile celei mai drepte, celei mai umane societăți din lume, un amic comun. Este grav bolnav!.. S-ar părea că închină steagul bătrânul!.. Asta a simțit-o și el... că se termină ca o lumânare... Vlăguit nu mai puțin de douăzeci și doi de ani pe la Râmnic, Pitești, Periprava, Sighet, organismul bietului om cedează pas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încercat să-și facă și gașcă organizată pe căprării!.. Aiurea, mă Bibi? Când să-și recruteze omul acesta ciraci pentru gașcă, atâta vreme cât el tot timpul este la școală sau în sala de lectură la studiu. Aiureli scornite de niște minți bolnave, nimic mai mult! În dormitorul acesta suntem șapte inși în afară de el... Patru suntem la germană și, de curiozitate, să facem un sondaj pentru a vedea cine ar putea admite asemenea aberații în afară de voi doi. Căminul este mare, Petre! Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și tot așa, ba că este, ba că nu-i colectivist, s-a trezit omul și fără bruma de produse ce o putea obține pentru un anumit număr de zile-muncă, pe care însă nu le-a prestat, și cu nevasta bolnavă, și cu droaia de copii pe cap, și cu iarna în coaste, plus ceva datorii la cârciumă că zicea să mai ia și el câte un rachiu ca să-i treacă amarul. Ce să-i faci? Meteahnă mai veche... încă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Mare a riscat așa ceva cu Diogene, iar acesta a formulat doar rugămintea ca ilustrul împărat să se mute ceva mai la dreapta, pentru că-i lua lumina soarelui, din poziția în care stătea... Ei bine, eu aș formula alte exigențe... Sunt bolnavă de chemările unei libertăți care nu vrea constrângeri. Este posibilă o asemenea libertate? Uneori cred că aș vrea să fiu isihastru, să fiu parașutată în creierii munților, să trăiesc acolo în acord cu natura și cu mine. Dar există femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lume. De aceea m-am îndrăgostit de Sisif. Firesc, n-ai știință despre tabloul meu, O lume de sisifi. Și de acest tablou m-am îndrăgostit. Când ia vacanță cenzura din mine, chiar îl laud. Este o viziune simplă, dar bolnavă rău de pesimism, cred unii. Alții, dimpotrivă, înclină să spună că tabloul este o asumare a realului. Nimic mai simplu decât această pictură a mea. Ți-aș putea-o posta pe net, ca pe toate epistolele mele, dar aș ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ai putea s-o duci, din nou, la un punct zero? Cu o nouă Evă, cu un nou Adam, cu un nou Eden care ar putea învăța din rătăcirile primului proiect? Ne-ai mai oferi o șansă, nouă, dobitoacelor cugetătoare, bolnave de cancerul trufiei, urii, singurătății și decrepitudinii, o șansă întru alegerea unei alte căi. Și dacă la capătul acestei șanse vom fi la fel de ticăloși ca și acum, atunci chiar că trebuie să ne asumăm întreaga vină pentru faptul că fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
trebuie să te urmăresc ca pe cei din clasa I? se supără Alexandru. Vino încoace!, o scoase tatăl său din camera Silviei ca s-o ia la întrebări, nu de față cu mamă-sa care s-ar fi necăjit și bolnavă cum era nu avea nevoie de acest lucru. De ce n-ai fost la pregătire?, se răsti Alexandru. —Tată să-ți spun cum a fost. Lunea trecută nu m-am dus, fiindcă știi că mama a avut o criză și trebuia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aș putea spune că mie îmi lipsește această calitate fiind și de sex opus, că fetele sunt mai romantice, zic eu, dar condițiile sau mai bine -zis împrejurările mele de viață m-au făcut mai dură. Mama a fost grav bolnavă și era gata, gata să se ducă, eu am pierdut un an de facultate ca să fiu lângă ea, am obținut apoi postul la tribunal unde asist la atâtea și atâtea fapte incalificabile și poate toate acestea m-au înăsprit. Impresionat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mult pe gânduri, forțată de o asemenea împrejurare, dar și revenindu-i în minte unele imagini pe care nu le putea uita. Fusese într-o zi la Ilinca în vizită s-o mai vadă și pe mamă-sa care era bolnavă. —Să-ți fac o cafea Simona. Nu te mai deranja. Nu am cu ce te servi, dar o cafea îți fac. După un timp o aude pe Ilinca întrebând-o pe mamă-sa: — Nu mai avem zahăr? —L-am folosit
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
putut să urmez și eu o școală, să am o calificare, să-mi fi găsit un loc de muncă, ce să fac? M-aș duce să lucrez în Italia, Grecia, cum fac altele, dar cui s-o las pe mama bolnavă? Dacă ea n-ar fi în situația asta, aș pleca cât vezi cu ochii și aș face pe dracu’n patru și miaș asigura existența și mie și mamei, și nu m-aș mai milogi la nimeni. Aș trăi și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de când ma părăsit și eu sunt tot singur. —Pardon! Nu te-a părăsit. A plecat să-și realizeze un vis. O admir pe fata asta. este foarte muncitoare și cu toate greutățile care le-a avut când mamă-sa era bolnavă, și-a continuat studiile și merge până la capăt cu ceea ce și-a pus în gând. Dacă tu o admiri, atunci eu cum să n-o iubesc? — Eu nu sunt împotrivă că ești la anii când iubirea își spune cuvântul, dar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Cecilia să și ia zborul spre Germania. De aceea ei și-au făcut acea zi cât mai plină și cât mai frumoasă. Cecilia, fiind credincioasă, mai ales de când se rugase pentru mama ei să se facă sănătoasă atunci când era grav bolnavă, i-a propus lui Matei. —Trebuie să mergem la biserică să ne rugăm pentru noi, pentru iubirea noastră. Nu te pot refuza, deși eu nu am fost de multă vreme. —Ești ateu? — Cred în Dumnezeu, dar nu obișnuiesc să merg
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Uneori din prea mare grijă era exagerat. Când se aflau, de pildă, la piață, el se încărca cu toate plasele. Stai! nici cele două kilograme de roșii nu mi le lași mie?îl dojenea Cecilia. Duc eu. Dar nu sunt bolnavă. —Ești mămică. Fructele nu ți le mai dau ție. — Dar să nu fie mai mult de un kilogram, hai, două. Ești absurd, dragul meu, se tot ciondăneau pe tema aceasta. Acasă o ajuta la treburile gospodărești și-i plăcea la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-se, desigur, vinovat. Dar obstacolele nu se opresc aici. Urmează o iarnă geroasă și întâmplarea face să-i degere degetele de la mâna Istorisiri nesănătoase fericirii 7 dreaptă. Neglijându-se, mâna i se cangrenează și trebuie să i se amputeze partea bolnavă. Nu cedează. Învață să scrie cu stânga, se izolează de lume, mizantropic, convins că scrie lucruri geniale. Ca să și câștige sora de partea lui, îi ține o adevărată prelegere despre literatură și bibliotecă. Termină cartea, o publică, ieșind, astfel, biruitor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de o poftă necumpătată, se repezi avid, agitat, cu lacrimi în ochi și cu sughițuri puternice, să revadă imaginea nespus de dragă sufletului său. Traseul i se păru infernal, nesfârșit de lung. Dau asigurări că asta era doar în închipuirea bolnavă a lui Anton. În drum, dărâmă și un scrin din lemn masiv (care, de altfel, stătea bine-nfipt). Totuși, într-un final, ajunse. Cu o privire de trădător umplut de căldura căinței, își ridică din cale-afară de temător privirea și rămase
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aceasta, mult mai puternic, mai arzător și mai vătămător decât înainte, încât, sufletul și mintea omului fiind într-o foarte strânsă legătură, adeseori începea să i se întunece dreapta judecată, aruncându-l în îndelungi stări de delir și de visare bolnavă. 1 Cuvinte atribuite lui Iulian Apostatul. 50 Rareș Tiron Tocmai din aceste motive, într-o seară, cu niciun chip el nu putea să se calmeze și să adoarmă, iar pulsația continuă a neliniștii sale nervoase îl determină să delibereze din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și nuanțele, ce, numai cu o singură seară înainte, femeia i le povestise cu atâta înflăcărare și convingere, izvorâte atât din profunzimea misterioasă a sufletului ei, cât și din neînduplecata ostilitate, pe care o nutrea față de actorii trecutului ei. Societatea bolnavă - care își retezase singură acest nobil mădular, în persoana Mariei, în care se concentrase într-atâta adevăr și înțelepciune - se vede că este fără niciun leac sau speranță de salvare. Aceasta, lăsând impresia că o înțelege pe femeie și dorește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]