1,854 matches
-
de cult ridicate în trei cartiere ale Brezei: biserica „Sf. Nicolae” din Breaza de Sus (1777); biserica din cartierul Podu Vadului (1810); biserica „Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar pe moșia Breaza. Aceasta avea ca arendași pe Jane Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață de 1356
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sf. Gheorghe” din cartierul Breaza de Jos (1830). De asemenea, date despre realitățile economico-sociale și demografice de la Breaza sunt furnizate de Catagrafia anului 1838. Începând cu anul 1856, biserica Sf. Gheorghe Nou din București devine și ea coproprietar pe moșia Breaza. Aceasta avea ca arendași pe Jane Dimotescu din Provița de Sus și stăpânea o suprafață de 1356 pogoane. Revenind la Zoe Mavrocordat sau Zoe Brâncoveanu, cum i se mai spunea, s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. Ea a murit
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai spunea, s-a căsătorit cu vornicul Gheorghe Bibescu. Ea a murit în 1892, rămânându-i în urmă patru băieți și trei fete. Dintre aceștia, Eliza, căsătorită cu Ion Filipescu și Grigore Basarab-Brâncoveanu, sunt stăpânii după anul 1892, ai moșiei Breaza. Grigore Basarab-Brâncoveanu, rămas în conștiința brezenilor cu numele „Prințul Brâncoveanu”, a luat de soție pe Colette Cozianu, nepoata haiducului Iancu Jianu. El a schimbat chipul și înfățișarea palatului, azi hotelul „Parc”, adaptându-l la condițiile noi ale timpului. Pe aici
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță funcționau la Breaza: primăriile Breaza de Sus și Breaza de Jos cu 2-3 funcționari, băncile „Caraimanul” în Breaza de Sus și „Sunătoarea” în Breaza de Jos, școlile de cartier, postul de jandarmi, gara, câteva prăvălii și cârciumi particulare, 23 mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
George Călinescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu. În anul 1928, pe lângă Casele Naționale a început să funcționeze o bibliotecă (inițial cu 150 volume). În 1940, biblioteca număra peste 2000 volume. Tot în anul 1928, prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În 1940, biblioteca număra peste 2000 volume. Tot în anul 1928, prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, grație activității desfășurate (din 1948 până în prezent) de cooperativa meșteșugărească „Arta Casnică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, grație activității desfășurate (din 1948 până în prezent) de cooperativa meșteșugărească „Arta Casnică”. Modelele populare românești
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o sumă de monumente ridicate pe dealul Gurga și în cartierele Breaza de Sus, Breaza de Jos și Gura Beliei. Tradițiile și obiceiurile, arta populară s-au păstrat la Breaza și în a doua jumătate a secolului al XX-lea, grație activității desfășurate (din 1948 până în prezent) de cooperativa meșteșugărească „Arta Casnică”. Modelele populare românești din Valea superioară a Prahovei au fost redescoperite de inimoase brezence, precum fosta președintă a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un loc de muncă la „Arta Casnică”, bărbații, foști oieri sau dăltuitori în piatră și lemn, s-au reprofilat după 1974, când a fost dată în folosință Fabrica Mecanică de Precizie (actualmente HIDROJET S. A. ). 4. 2. TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
TOPONIMIE - CONSIDERAȚII GENERALE Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse pe obraz, lăsându-i semn, motiv pentru care toti semenii i-au spus “Breaza”. Alți bătrâni povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita albă și era îndrăgostită de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita albă și era îndrăgostită de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fată deosebit de frumoasă, avea în păru-i negru o șuvita albă și era îndrăgostită de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea de un grup de oameni, confirmă si el originea ardelenească a acestora, cu ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea de un grup de oameni, confirmă si el originea ardelenească a acestora, cu ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de oameni, confirmă si el originea ardelenească a acestora, cu ascendenți în localitatea Bran, lângă Brașov. Jocul popular “Ca la Breaza”are note aproape identice cu jocul popular “Breaza”de Făgăraș, asemănare ce derivă, desigur, din originea lor comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza de Sus, 3015 locuitori în Breaza de Jos. (G. Vâlsan, 1924
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899) și apoi recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza de Sus, 3015 locuitori în Breaza de Jos. (G. Vâlsan, 1924) În perioada care s-a scurs din 1912 până în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]