3,531 matches
-
august 2007, Steve Roșe descris ochi, după cum urmează: Ochiul ... există într-o categorie proprie ... Ea are în esență să îndeplinească numai o funcție, și ceea ce o functie strălucit neesențial este: de a ridica oamenii de la sol, le ia în jurul o buclă gigant în cer, apoi le-a pus înapoi de unde au pornit. Asta este tot ce trebuie să facă, și din fericire, ăsta este tot ce face. [15] Predecesorul [edit] Articol principal: Great Wheel Un predecesorul la London Eye, Marea Roată
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
14, 3bis și 7bis fiind două linii minore care inițial erau considerate ramificații ale liniilor 3, respectiv 7. Liniile 7 și 13 sunt ramificate la câte unul din capete, iar liniile 7bis și 10 au câte o mică zonă de buclă cu traseu diferit pe cele două sensuri de mers. Liniile CDGVAL, Orlyval, LISA deservesc aeroportul Roissy-Charles de Gaulles și aeroportul Orly Metroul a fost cunoscut original ca "Chemin de Fer Métropolitain" (Căile Ferate Metropolitane) și apoi "Métropolitain", după care a
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
1, cea mai frecventată din rețea, s-a trecut la automatizarea sa. Decisă în 2005, această automatizare s-a făcut cu doar câteva întreruperi ale traficului. Lucrările de automatizare au început în 2006 cu modernizarea semnalizării laterale și transformarea vechii bucle terminus de la Porte Maillot în atelier de mentenanță a ramelor. În ansamblul stațiilor au fost instalate porți de înălțime medie (), pentru a împiedica accesul pasagerilor pe linie, prevenind astfel incidentele, intruziunile și sinuciderile pe această linie ce parcurge tot orașul
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
cenzura comandamentului chiar și când încerca să comunice cu soția sa Lucie, mesaje prin care ei se încurajau reciproc. La 6 septembrie 1896, condițiile de trai ale lui Alfred Dreyfus s-au agravat și mai mult: a fost pus în "bucla dublă", supliciu prin care era obligat să rămână nemișcat în pat cu gleznele îngreunate. Această măsură este consecința falsei informații despre evadarea sa, răspândită de un ziarist englez. Timp de două luni, l-a cufundat pe Dreyfus într-o profundă
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
bazată pe fizică, și așa mai departe. Din moment ce texturile sunt folosite ca memorie, căutările de textură sunt folosite ca citiri de memorie. Anumite operații pot fi realizate automat de către GPU datorită acestui fapt. Nucleele pot fi considerate ca fiind corpul buclei. De exemplu, dacă programatorul operează pe o rețea de pe microprocesor, codul ar arăta astfel: În GPU, programatorul specifică doar corpul buclei ca nucleu și ce date trebuie utilizate de procesarea geometrică invocată. În codul secvențial este posibil să se controleze
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
memorie. Anumite operații pot fi realizate automat de către GPU datorită acestui fapt. Nucleele pot fi considerate ca fiind corpul buclei. De exemplu, dacă programatorul operează pe o rețea de pe microprocesor, codul ar arăta astfel: În GPU, programatorul specifică doar corpul buclei ca nucleu și ce date trebuie utilizate de procesarea geometrică invocată. În codul secvențial este posibil să se controleze fluxul programului utilizând sintaxe if-then-else și forme variate de bucle. Asemenea structuri de control al fluxului au fost adăugate de curând
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
microprocesor, codul ar arăta astfel: În GPU, programatorul specifică doar corpul buclei ca nucleu și ce date trebuie utilizate de procesarea geometrică invocată. În codul secvențial este posibil să se controleze fluxul programului utilizând sintaxe if-then-else și forme variate de bucle. Asemenea structuri de control al fluxului au fost adăugate de curând la GPU-uri. Scrierile condiționale ar putea fi terminate utilizând o serie de operații aritmetice pe bit în mod corespunzător, dar branșamentele de buclă și condiționale nu au fost
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
if-then-else și forme variate de bucle. Asemenea structuri de control al fluxului au fost adăugate de curând la GPU-uri. Scrierile condiționale ar putea fi terminate utilizând o serie de operații aritmetice pe bit în mod corespunzător, dar branșamentele de buclă și condiționale nu au fost posibile. GPU-urile recente permit branșament, dar de obicei cu o penalizare de performanță. Branșamentul ar trebui evitat în general în buclele interne, indiferent de microprocesor sau codul GPU, și tehnici variate, cum ar fi
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
o serie de operații aritmetice pe bit în mod corespunzător, dar branșamentele de buclă și condiționale nu au fost posibile. GPU-urile recente permit branșament, dar de obicei cu o penalizare de performanță. Branșamentul ar trebui evitat în general în buclele interne, indiferent de microprocesor sau codul GPU, și tehnici variate, cum ar fi rezoluția static de ramură, pre-calcul, și Z-cull pot fi utilizate pentru a realiza branșamentul atunci când suportul hardware nu există. Operația de mapare aplică funcția dată (nucleul) fiecărui
GPGPU () [Corola-website/Science/322733_a_324062]
-
Linkeroever tramvaiele rulează prin tunelurile premetroului. Astfel, în martie 2006, Antwerpen avea 11 linii de tramvai, din care patru în premetrou. Aceste schimbări au afectat și liniile și . Traseul liniei 12 a fost scurtat: tramvaiele circulă acum între Sportpaleis și bucla de pe strada "Montignystraat" (la Gara de Sud), fostul punct terminus al liniei 24, în timp ce linia 24 a preluat traseul liniei 12 către cimitirul Schoonselhof din Hoboken. Pe 29 aprilie 2006 a fost inaugurat un nou traseu de-a lungul Amerikalei
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
de tramvai din Antwerpen a ajuns să dispună de trei depouri, primele două fiind „Punt aan de Lijn” din cartierul Luchtbal și „Zwaantjes” din Hoboken. Pe 13 august 2012, linia a fost prelungită până la Boechout. Stația terminus este acum o buclă de întoarcere situată la intersecția străzilor "Liersesteenweg" și "Borsbeeksesteenweg". Pe 31 august 2012, înainte de modificările de la 1 septembrie, rețeaua de tramvai din Antwerpen era alcătuită din următoarele linii*: Pe 1 septembrie 2012, diverse linii au fost prelungite, unite sau eliminate
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
pe traseele tramvaielor de pe strada "Bredabaan". Doar autobuzele dinspre Schoten încă mai circulă pe vechiul lor traseu de pe "Bredabaan" până în Piața Roosevelt. Tramvaiele al căror număr era marcat cu litere galbene pe fond negru rulau până la un depou sau o buclă de întoarcere. Pasagerii puteau călători până la ultima stație dinainte de depou. Începând din 2 mai 2012, circulația tramvaielor pe Strada Națională ("Nationalestraat") a fost întreruptă pentru efectuarea unor lucrări de modernizare a tramei stradale. Liniile 4 și 8 au fost scurtate
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
început în 2013 și au fost finalizate în septembrie 2014. După o perioadă de probă, tramvaiele acestei linii au început să circule prin tunel pe 18 aprilie 2015. Acestea vor circula într-o primă fază între sensul giratoriu Wommelgem și bucla de întoarcere de sub Rooseveltplaats. În vara anului 2017 este prevăzută și finalizarea rampei de ieșire din tunelul Reuzenpijp de pe strada "Frankrijklei". Autobuzele interurbane 420, 421, 422 și 423 ale De Lijn nu vor mai ajunge până în Piața Franklin Roosevelt, ci
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
vechile tramvaie PCC vor fi scoase definitiv din serviciu. În rețeaua din Antwerpen circulă doar tramvaie unidirecționale, cu o singură cabină pentru vatman. Din acest motiv, pentru a putea permite circulația tramvaielor în ambele sensuri ale traseelor, au fost prevăzute bucle de întoarcere în toate punctele terminus ale liniilor, precum și în tunelurile de premetrou, sub Palatul Sporturilor și Piața Roosevelt, la Gara Centrală, pe bulevardul "Koninklijkelaan" din Berchem, în Piața Leopold (Banca Națională), piețele Marnix și Lambermont, la Gara de Sud
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
30 m, iar adâncimea max. 6 m. Brațul s-a format la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, aproximativ între anii 1780 - 1785. Acesta se ramifică de la meandrul Nistrului sub un unghi drept. Ulterior Nistrul continuă să curgă înspre sud-est, făcînd bucle late și schimbîndu-și permanent direcția: meridională - latitudinală; curgând spre est. La scurt timp după bifurcare, cele două albii formează o insulă pitorească, împădurită numită, de asemenea, Turunciuc. În preajma satului Hlinaia, Turunciuc cotește deja spre sud fără a-și mai schimba
Turunciuc () [Corola-website/Science/329853_a_331182]
-
data cu mai mult timp în urmă și anume, aceasta este întâlnită prima dată la Chopin în acel "Preludiu" inspirat de o zi de ploaie în insula Majorca. Fiecare mișcare ce pleacă din continuul do diez este percepută asemenea unei bucle melodice. Cel mai proeminent accent se găsește la măsura 56 din întregul de 92 de măsuri, iată deci și de această dată o umbră a secțiunii aurea în construcția lucrării. Finalul în formă de sonată este scris în 6/8
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
organism ca glucoză, aminoacizi și electroliți (substanțe minerale). Un om adult produce pe zi între 180 - 200 litri de urină primară. Această cantitate de urină primară va fi refiltrată la nivelul tubulilor renali proximali și distali (Tubuli, Henle) care formează bucle, aici vor fi recuperate substanțele necesare organismului și apa într-un procent de 99 %. Cantitatea de urină secundară rezultată va fi de cca. 1 - 1,5 litri. (60 ml/oră). Ajunsă în bazinul renal urina va fi traversa ureterele ajungând
Urină () [Corola-website/Science/309730_a_311059]
-
spate este cenușiu cu dungi albe. Ochii sunt înconjurați de un inel negru. Deschiderea aripilor la cocor atinge 1,70 m. Zborul lui este lin planat cu bătăi rare din aripi. Capul în zbor este tras înapoi, gâtul formând o buclă în formă de S. În timpul zborului pasărea emite sunete caracteristice. Ca aspect exterior și mod de viață, stârcul se aseamănă cu cocorul canadian (Ardea herodias) care trăiește în America de Nord. Stârcul are ciocul și picioarele lungi, pentru a împiedica scufundarea în
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
la Zegel. Tramvaiele circulă apoi pe sub "Turnhoutsebaan" și "Carnotstraat" doar încetinind în stațiile fantomă Carnot și Drink și opresc în stația Astrid, situată sub Koningin Astridplein, care este capătul de linie. Tramvaiele continuă apoi pe sub "Gemeentestraat" și folosesc pentru întoarcere bucla subterană construită sub piața Franklin Rooseveltplaats pentru a ajunge din nou în stația Astrid, dar la celălalt peron, unde opresc a doua oară înainte de a porni spre Wommelgem. Linia 8 este exploatată de De Lijn. Ea este parcursă de tramvaie
Linia 8 de tramvai din Antwerpen () [Corola-website/Science/335621_a_336950]
-
trupului de culoare. Dramaturgia cuvintelor disparate și dramaturgia corpului sunt legate prin căderea din mișcarea autoreferențială. Coregrafa transformă cuvântul într-un vers vorbit care, prin repetiție, devine refren. Emisia sunetelelor ajunge să fie o incantație cotidiană. Mantero rostește repetitiv, în buclă, un poem al însingurării mărturisite într-o confesiune a eșecului. Lumea pare a se fi născut pentru a trăi din cădere în cădere. Cuvintele punctează, prin intonația diferită cu care sunt spuse - silabele sunt împinse alert sau, dimpotrivă, tăiate brusc
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
O prelungire spre Merksem (Oude Bareel) de-a lungul "Bredabaan" a fost inaugurată în 1906. Tramvaiele care circulau dincolo de Schijnpoort, spre Merksem, purtau o tăbliță indicatoare de culoare galben cu alb. În iulie 1929 a fost dată în folosință o buclă pe "Victor Roosensplein", în Merksem, și o secțiune comună cu NMVB pe "Bredabaan". Chiar dacă înainte fusese vorba de două trasee separate, din acel moment noua secțiune a început să fie folosită și de liniile 61, 63 și 65 ale NMVB
Linia 3 de tramvai din Antwerpen () [Corola-website/Science/335444_a_336773]
-
linia fiind scurtată după construcția inelului de ocolire a Antwerpenului, a Tunelului Kennedy în zona "Bolivarplaats" și a demolării fostei Gări de Sud. Astfel, traseul "Lambermontplaats" - Gara de Sud de pe strada "Emiel Banningstraat" a fost desființat. În zona Sportpaleis fosta buclă de întoarcere din "Raoul Grégroireplein" a fost desființată în 1968, dar a fost construită una nouă în strada "Van Der Delftstraat" pentru tramvaiele care veneau dinspre oraș. În 1972, tramvaiele liniei 3 au circulat pentru ultima dată pe strada "De
Linia 3 de tramvai din Antwerpen () [Corola-website/Science/335444_a_336773]
-
așteaptă continuarea creșterii în 2007 (cu până la 56% între Londra și Bruxelles), odată cu deschiderea legăturii feroviare de mare viteză către Londra. Călătoria în interiorul tunelului durează 20 de minute. Călătoria totală pentru un tren-navetă este de 25 de minute, inclusiv parcurgerea buclei ce permite întoarcerea trenului. Trenurile Eurostar circulă mult mai încet prin tunel decât pe restul parcursului (160 km/h față de 300 km/h viteză maximă), pentru a permite intercalarea navetelor și pentru a evita problemele generate de frecarea cu aerul
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
pe un vertex și celălalt capăt liber) reprezintă funcția de stare a unei particule incidente sau emergente în/din procesul considerat. O linie internă (care unește două vertexuri) reprezintă un propagator, fermionic sau fotonic. Se integrează asupra variabilelor ce corespund buclelor interne. Pentru a calcula elementul de matrice formula 119 se construiesc toate diagramele Feynman cu formula 117 vertexuri, topologic distincte și cu liniile externe corespunzătoare stărilor inițială și finală. Contribuțiile lor se sumează, semnul fiecărui termen fiind determinat de permutările fermionilor din
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
formula 119 se construiesc toate diagramele Feynman cu formula 117 vertexuri, topologic distincte și cu liniile externe corespunzătoare stărilor inițială și finală. Contribuțiile lor se sumează, semnul fiecărui termen fiind determinat de permutările fermionilor din stările inițială și finală și de numărul buclelor fermionice interne. Rezultatul obținut pe baza diagramelor Feynman este cel indicat de teorema lui Wick. Expresiile analitice ale amplitudinilor sunt bine definite în ordinul cel mai jos al teoriei perturbațiilor; în ordine superioare, care corespund unor diagrame Feynman cu bucle
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]