50,919 matches
-
Da copii, astăzi se Împlinesc 100 de ani de la nașterea celui mai mare poet al românilor, „poetul nepereche”, Mihai Eminescu, după care am ascultat, fascinați, povestea vieții geniului poeziei românești și, spre regretul nostru, am auzit clopoțelul, care, altădată ne bucura, acum ne-a dezamăgit, că povestea nu se terminase. Atunci profesorul nostru drag, ne-a adus și am văzut, pentru prima dată, cartea de vizită a lui Eminescu, din vremea când era prim-redactor al ziarului Timpul. Aceasta făcea parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Imaginile disparate concretizate În lucrări coerente și o tehnica desăvârșită l-au făcut celebru. Ciudatul pictor a fost considerat un poet vizionar, un artist al sublimului, un plastician virtuos, o enigma... Tablourile sale combina viziuni remarcabile asupra lumii și se bucura de apreciere, chiar daca uneori rămânem Întrebători și Îngândurați În fata lor. Simbolist, peisagist, portretist, realist magic, surrealist la urma urmelor, el a trecut prin viata lăsând o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris : « Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci când magnifica sculptură În bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor Înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz ! Alexandru Cetățeanu Lista contribuabililor va fi publicată În revistă. Mulțumim domnului Sebastian Doreanu, de la „Gândacul de Colorado” din Denver, atât pentru ziarul pe care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
instrument al identității" (pag. 13); de asemenea, prin acest studiu de caz asupra stilului național românesc, ea își aduce contribuția la înțelegerea unui fenomen mult mai amplu, cel al naționalismelor și al regionalismelor în arhitectură. Deși aceste manifestări s-au bucurat de mare succes peste tot în lume în intervalul cuprins între jumătatea secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, totuși ele au fost puțin studiate de specialiștii în istoria arhitecturii contemporane 1; în ultimul timp însă, acest
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
indică aici pe Petre Antonescu, Ștefan Burcuș, Constantin Iotzu și câteva dintre proiectele lor de edificii religioase.2 Un rol esențial în afrmarea stilului național îi revine comenzii publice; treptat, noul stil se impune tot mai curajos pe scena publică, bucurându-se de o recunoaștere tot mai largă; expresiile sunt încă diferite, ca și căutările arhitecților; de aici și unele discordanțe. Autoarea reușește însă să redea acestă varietate a formulărilor, din care se va sintetiza curând o imagine unitară, coerentă. Un
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
fiindcă principalii preopinenți ai acestei dispute logice au fost fețe bisericești, nu filozofi și nu logicieni. De altminteri, la începutul mileniului al doilea, filozofia era făcută cu precădere de oameni ai Bisericii, doar ei reprezentînd o autoritate ce se putea bucura de o încredere publică în privința cunoașterii lumii. Cu alte cuvinte, dacă nu făceai parte din lumea clerului sau din cea a cinului monahal nu numai că nu erai băgat în seamă, dar suspiciunea pe care o iscai îți atrăgea repede
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
mâinii într-unul din buzunare/ strângând pumnul așa cum se strânge un pumn/ într-o duminică seara la treizeci de ani// mi-am ținut capul pe genunchi/ am deschis gura am închis-o repede/ m-am uitat în ochii lu' romulus bucur din fotografie/ seria scriitori arădeni de azi/ apoi mi-am spart un coș/ a curs puțin sânge/ am scos limba am pendulat cu ea peste/ am tras limba la loc în gură/ și am plescăit/ apoi mi-am zis că
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
clădiri dărăpănate... Un reporter teve a surprins niște păsări migratoare antrenându-se pentru călătorii lungi și o seamă de politicieni migratori pentru călătorii scurte de la un partid la altul. Aceasta în timp ce televiziunile, după ce ne-au făcut toată vara să ne bucurăm fericiți că emisiunile lor estivale n-au fost mai proaste, își recheamă la arme vechii lor oșteni: Eugen Negrici (TVR Cultural), Andreea Marin (TVR1), Mihaela Rădulescu (Antena 1), Radu Moraru (B1Tv), Robert Turcescu (Realitatea Tv) ș.a. Doamne-ajută și Gaudeamus igitur
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
cei dintîi scriitori importanți care s-au aliniat după 1944 ideologiei comuniste. La Tribuna poporului, Națiunea și celelalte a intrat numaidecît în dispută cu presa de opoziție democratică, unde erau înregimentați aproape toți criticii din generația lui. Nu s-a bucurat însă nici de prețuirea aliaților de moment. Atacurile acestora din urmă culminează cu articolul Critica criticii, publicat în broșură de I. Vitner în 1949, care îi desființează Istoria pentru vicii de concepție (,idealism subiectiv") și de metodă (,caracter neștiințific") și
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
vremuri pe Ursu. Dreptate cu ochi și cu sprîncene, cum se spune. Criminalii, liberi, nu par a suferi de ceva. Cînd n-au vrut, n-au putut fi găsiți de poliție. Cînd au fost găsiți, au fost lăsați să se bucure de viața la țară, unde aveau viluțe cochete. Acum instanța supremă (nu uitați! președinta completului se numește Margareta Teodorescu) refuză să o asculte pe avocata fiului lui Ursu care a solicitat să nu mai fie prelungită suspendarea pedepselor. Nu vrea
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
circuitul european de valori: scrierea de opere de ficțiune, în centrul cărora să stea figurile unor personalități intrate în conștiința culturală europeană, legate într-un fel sau altul de România. Dovadă că mecanismul funcționează stă succesul de care s-a bucurat în Italia Il diario di Ovidio (Bompiani, 1997), fapt relevat de micul dosar de presă de la sfârșitul ediției românești. Cele mai importante cotidiane și reviste literare italiene au dedicat spații ample comentării romanului lui Marin Mincu. Mai mult decât atât
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
maladii pe care le-am învins, unele pe masa de operație, m-ar fi dat gata, poate. Zic poate, unde firea omului rămâne un mister pentru el însuși. Cât de labirintic poate fi acest mister, să ajung să mă și bucur de profesia de turnător - conștiincios cum sunt de felul meu și tenace în ce întreprind, tot nu s-ar fi întâmplat. Faptul că nimeni nu mi-ar fi cunoscut taina m-ar fi alinat un pic, dacă nu ar fi
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu puterea politică sunt la ordinea zilei, fiind răsplătite cu posturi călduțe, favoruri etc. După trecerea în revistă a păcatelor de care se face vinovată intelighenția occidentală este rândul intelectualului român să se prezinte în fața
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
De compoziție: "sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu: doi țigani imaculați (nepotrivit? poate...), a căror taină
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de minunea iubirei. Peste capetele lor, se aplecau ramurile înflorite, și șopteau, și priviau și se bucurau; se bucurau de frumusețea celor ce vedeau." Vîrsta naivă a facerii de personaje. Totuși, de-ar fi să ștergem, cititori trecuți prin curente, stîngăciile micului romantism, rămîne aproape un tablou din Sadoveanu: doi țigani imaculați (nepotrivit? poate...), a căror taină (o, Bizet
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi, convinși că, dacă întreaga literatură română din perioada 1947-1989 ar fi aruncată la gunoi, paguba nu ar fi foarte mare. Or, dacă poezia și proza scrise în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact două decenii de la apariție, cartea lui Mircea Martin
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
Dumitru Hurubă Adunați în sufragerie, membrii familiilor noastre, vizionăm cu mare concentrare emisiunile posturilor de televiziune. E oră de Telejurnale și, până una-alta, ne bucurăm aflând din declarațiile unor demnitari că a început să crească nivelul de trai al românilor. Desigur, este vorba despre români în general, fiindcă la noi încă n-a ajuns decât ordinul dat de domnul Președinte Traian Băsescu în campania electorală
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi, convinși că, dacă întreaga literatură română din perioada 1947-1989 ar fi aruncată la gunoi, paguba nu ar fi foarte mare. Or, dacă poezia și proza scrise în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact două decenii de la apariție, cartea lui Mircea Martin
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
cu esticii germani. Ei au avut o viața cotidiană și au, de asemenea, amintiri pozitive în legătură cu trecutul. Dar asta nu înseamnă că ei își doresc să aibă din nou RDG-ul. Mai multe sondaje au demonstrat că valorile democrației se bucură de aprecierea majorității. Dar nu putem generaliză. Nu există doar esticii germani. Există foarte multe categorii de oameni. Există răufăcători și victime. Există omul normal, care s-a adaptat la viață să cotidiană din RDG, și fiecare din acești oameni
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a adus foarte multe tragedii și suferința
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mă expun pe mine însumi". Lucrarea a fost lansată și la Universitatea din București, în prezența Generalului Mircea Mureșan, fiind prezentată de Prof.univ.dr. Dan Pavel și de Prof. univ.dr. Daniel Șandru. În finalul evenimentului, Mircea Mureșan a declarat: "M-a bucurat inițiativa domnului Bocancea de a realiza aceasta carte. 25 de ani au vorbit mulți despre Revoluție și nu ne-a întrebat nimeni despre această pe noi, cei care am participat în teatrul de operații. E o lucrare care cred că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Germania - Brazilia. Dacă brazilienii nu vor ajunge în finală, lucru de care mă îndoiesc, îi văd în locul lor pe argentinieni. Nemții vor ajunge cu siguranță în finală, nu neapărat că merită, ci pentru că vor beneficia de atențiile de care se bucură țara organizatoare atunci cînd are o echipă cît de cît plauzibilă.
Generația irosită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10547_a_11872]
-
aibă surpriza ca unii dintre slujitorii săi să-și treacă pe prim plan drepturile civile, uitîndu-și de îndatoririle religioase. Biserica Ortodoxă nu și-ar fi permis o asemenea atitudine de o agresivitate socială fără precedent, dacă nu s-ar fi bucurat de un tratament preferențial din partea statului și în alte împrejurări. De pildă în afacerea retrocedării bisericilor greco-catolice, în care dreptul a fost lăsat pe seama înțelegerii, deși înțelegerea nu prea funcționează. Un alt exemplu a fost cel cu deschiderea dosarelor preoților
Crucea contondentă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10564_a_11889]
-
blană, dar era deosebit de frumoasă tot ce venea din America ni se părea grozav pe vremea aceea! Veronica era tare mândră de haină și de unchiul ei. Apoi am mai aflat de succesele literare ale unchiului Valeriu și toți ne bucurăm să aflăm că un amărăștean cunoscut avea talent și se remarcă puternic în domeniul literar. Spun "amărăștean" deoarece așa cum se poate înțelege și din rândurile de mai sus, Valeriu Anania se trage în realitate din Amărăști mama lui fiind amărășteanca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]