4,943 matches
-
Mică și călcă fără de nevoie pacea cu statul grecesc al {EminescuOpXIV 113} Niceii. Acest act dădu împăratului Vatatzes, primejdiosului inamic, o ocazie dorită pentru a pune în lucrare în mod practic alianța ofensivă dintre el și regele românilor și al bulgarilor, Ioan Asan. Cu o putere de o sută de mii de oameni și o flotă de trei sute de catarge, amândoi aliații porniră asupra Constantinopolei, luară Kallipolis, trecând pe sub sabie pre locuitori, împresurară capitala despre uscat și despre mare, și o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câștige de la amici și inamici un respect care creștea mereu. Pe când Balduin II cutreieră patru ani de-a rândul ca un cerșitor încoronat întreaga Europă, căutând ajutor, și se întoarse apoi fără nici o ispravă la Bosphor, Vatatzes gonise succesiv pe bulgari dintr-o parte a Traciei, silise pe Manoil Comnen, despotul Epirului, să deziste de la titlul de împărat și impusese epigonilor dinastiei Comnenilor din Epir omagiul de fidelitate cătră tronul împărătesc din Niceea. Dar laurii aliatului nu lăsau nici pe regele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru vocațiunea de-a deveni un protivnic hotărât și un inamic fățiș al acelei Curți. Poziția provinciilor romeice din partea europeană a-împărăției era pe vremea aceea nespus de grea și de îndoielnică. Amenințate de latini pe de-o parte, de bulgari pe de alta, se mai adăuga pe lângă acestea inundarea ca din senin cu crudul și barbarul popor al cumanilor. Aceștia trebuiră să fugă denaintea vijeliei mongolilor, care veneau cu o uriașă precumpănire de număr și de putere, părăsiră cu familii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Irina primesc bine solia, reînnoiesc legătura de familie și cea politică, încuviințează reînnoirea prin jurământ și cer îndărăt pe nora lor Elena. Ea se și duce într-adevăr la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei sale mai păstra oarecare gelozie contra romeilor și o neînvinsă neîncredere; deci nu se ținu de tratatele juruite cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acreditat în toată forma, pe Salvi de Salvis, episcop de Perusia, dând acestuia o întinsă plenipotență de a trata; ci-n scrisoarea de acreditare respectivă papa nu dă lui Ioan Asan titlul de rege, ci numai de domn (domnius) al bulgarilor și românilor, îl sfătuiește să se-ntărească și să stăruie în supunerea sa pentru Scaunul roman, îi făgăduiește sprijin și ajutor din partea numeroșilor cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dovedească deci că e un principe în adevăr catolic și să deie Scaunului roman puncte de razăm pentru a pune-n evidență meritele sale În aceeași vreme Grigorie IX trimise o circulară către tot clerul înalt și inferior din țara bulgarilor și a românilor, prin care li-mpărtășea fericita veste că a trimis legat apostolic pe episcopul de Perusia și că regele Ioan Asan se pleacă bisericii romane; deci îi provoacă ca nu numai să-i facă legatului o primire cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-i momi cu daruri și făgăduințe, i făcu mai acomodanți și-i transplantase din Macedonia, unde i-a fost găsit, mai spre răsărit. Întemeindu-se cu încredere pe oștirea sa cea mare și netemîndu-se de niciun rău despre partea bulgarilor, parte pentru că avea alianță cu ei, parte pentru că Calliman era copil încă, el își strânse trupele sale romeice și cumane, trecu Elespontul pe corăbii și-naintă asupra lui Ioan Angelos (Comnen), ce-și arogase titlul de împărat, dar acum s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e cea mai stricăcioasă dintre toate. Împăratul romeic care stă la porțile noastre e un stăpânitor credincios, un om nobil, cu pătrundere și drept, care din moși-strămoși are drepturi asupra noastră; căci ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem din Filipopole, și după origine sîntem romei curați. Dar chiar în cazul când am trece de bulgari curați, împăratul romeic are totuși un necontestat drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem din Filipopole, și după origine sîntem romei curați. Dar chiar în cazul când am trece de bulgari curați, împăratul romeic are totuși un necontestat drept de suveranitate asupra noastră. Fiul și urmașul împăratului Vatatzes, Theodoros Laskaris, a fost încuscrit de aproape cu regele bulgar Ioan Asan, iar fiica lui Asan, în calitatea ei de soție a lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar nu erau atât de dăscăliți în supunere până întru a-și înfrînge ura lor națională contra romeilor, ură care răsufla la orice ocazie favorabilă. Campania și biruința împăratului Theodoros Laskaris II în anul 1256. Uimit de năvala și progresele bulgarilor, împăratul Theodoros Laskaris II ținu în anul1256 sfat serios cu miniștrii și mai marii împărăției sale și, potrivit cu părerea marelui său domestic George Muzalon, a cărui vorbă avea mare preț pentru dânsul, hotărî să meargă în persoană contra dușmanului, pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anul1256 sfat serios cu miniștrii și mai marii împărăției sale și, potrivit cu părerea marelui său domestic George Muzalon, a cărui vorbă avea mare preț pentru dânsul, hotărî să meargă în persoană contra dușmanului, pentru a înăbuși răscoala cu avânt a bulgarilor, o răscoală care punea în așa primejdie întregul Apus romeic. Strângând repede o oaste cu greu adunată și puțin numeroasă, împăratul trece cu dânsa Elespontul, lasă-n răsărit ca alter ego al său pe marele domestic Muzalon și înaintează repede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cea mai mare neorânduială și c-o grabă ce se putea astepta numai de la o trupă bătută. Împăratul, ce nu mai găsi decât locul gol al taberei inamicului, înaintă spre Berrhoe, luă cu ușurință această cetate foarte deteriorată de cătră bulgari, strânse acolo mult proviant pentru trupele sale, tîrî cu sine oameni și vite din oraș și numai în vederea unei ierni grele, ce-ncepuse a vremui și care nu-l mai lăsa să înainteze mai departe în munții Emului, apucă drumul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar și acest atac nu izbuti la nimic. {EminescuOpXIV 125} Progresele și cuceririle romeilor în anii 1257 și 1258. Dificultate și mai mare a fost pentru romei lepădarea de dânșii a unui trădător ce l-au fost câștigat. Mai sus-pomenitul bulgar Dragota, poruncitor părții de oaste din ținutul Melenik, împins de ură națională contra romeilor și având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
disponibile peste orașul Serrae, pe care-l ocupă făr-a găsi împrotivire, povățuind campania în persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon, înghesuit între doi munți înalți, nu lasă alături cu el un drum mai mare de un stînjin, bulgarii închiseră prin lucrări meșteșugite orice intrare și se puseră îndărătnic pe apărare în contra romeilor năvălitori. Atunci împăratul puse să ocupe înălțimile de dindărătul lor, carile îi dominau, pentru a apuca pe bulgari din spate, așa încît ei se văzură siliți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el un drum mai mare de un stînjin, bulgarii închiseră prin lucrări meșteșugite orice intrare și se puseră îndărătnic pe apărare în contra romeilor năvălitori. Atunci împăratul puse să ocupe înălțimile de dindărătul lor, carile îi dominau, pentru a apuca pe bulgari din spate, așa încît ei se văzură siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala concentrică și simultană a oștirii împărătești îndeplini biruirea bulgarilor, puși pe fugă, cari parte căzură de sabia biruitorilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dindărătul lor, carile îi dominau, pentru a apuca pe bulgari din spate, așa încît ei se văzură siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala concentrică și simultană a oștirii împărătești îndeplini biruirea bulgarilor, puși pe fugă, cari parte căzură de sabia biruitorilor, parte se prăpădiră în noaptea întunecoasă prin prăpăstiile munților, parte rătăciră și se pierdură de nu li se mai dete de urmă. Dragota, trădătorul de odinioară și conducătorul de acuma al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare, prizonier în mâna cumanilor, cari apoi [î]l vândură bulgarilor împreună cu ceilalți. Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
maghiar Bela IV, ca să ia asupră-i rolul de mijlocitor în această operă a împăcării. Primit de împăratul cu bunăvoință, prietenie și onori, Uroș alcătui cu dânsul condițiile de pace, între cari cea dentîi și cea mai însemnată era ca bulgarii să cedeze romeilor cetatea Tzepaena, drept care Uroș dete și primi făgăduința că se vor mănținea reciproc vechile granițe între amândouă țările, și fiindcă amândouă părțile întăriră tratatul de pace cu jurământ solemn, împăcarea era în faptă făcută și potrivită cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine acasă. Pe răpitorul de tron Calliman îl ajunse curând Nemesis: părăsit de toți, gonit din loc în loc fără putere și răgaz, căzu curând sub loviturile poterașilor trimiși să-l prinză. Nefiind coborâtori direcți de parte bărbătească din dinastia Asanizilor, bulgarul Mitzes însurat cu fiica lui Ioan Asan și cumnat cu împăratul Theodor Laskaris II, se grămădi la domnia romîno-bulgară, dar șezu în scaun ca pe spini, scurt timp numai. Târziu la minte și fără bărbăție în câte voia sau făcea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de merita dispreț, ajunsese cu slăbiciunea atât de departe încît toate orânduirile lui poporul le considera ca fără de nici o valoare și nu le ținea de loc în samă. În aceste împrejurări apăru cu tărie și succes în priveliștea politică un bulgar de condiție, Constantin Tichus, care întrecea cu mult pe conaționalii săi atât prin isteție deosebită cât și prin putere fizică. Deși se cobora numai pe jumătate din sânge bulgar, iar pe jumătate din sânge sârbesc, deci era foarte contestat de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Bulgariei pentru cununie în toată forma, căci ea este vlăstar adevărat și nepoată directă a fostului rege român, Ioan Asan, deci e pe deplin în drept de-a moșteni părintescul scaun de domnie. Având Constantin Tichus soție legiuită cu cununie, bulgarii făcură ce făcură ca să despartă căsătoria aceasta, iar drept dovadă și spre a liniști pe-mpăratul Teodor [î]i trimiseră la Constantinopol pe nevasta despărțită, pentru a slăbi toate scrupulele ce le-ar fi avut contra propunerii lor. Împăratul se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de demnitate și exilat la Priconesos. {EminescuOpXIV 129} Războiul lui Constantin cu romeii și unirea lui cu cumanii. Vestea despre orbirea și închiderea moștenitorului legitim al tronului, Ioan, umplu de durere și turbare inima mamii sale Irina, soția regelui româno- bulgar Constantin, și mânia ei fu atât de intensivă și de adâncă încît își puse toată puterea și răbdarea pentru a întărîta și mișca pe soțul ei regal la un război de răzbunare în contra lui Mihail Paleolog. Constantin, de sine chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se apropie de împăratul numai din pură afecțiune pentru dânsul. Invitat cu amabilitate de-a veni la Curte, rămase aproape de-mpăratul și-l întovărăși în campania sa din Tessalia, atât la ducere cât și la întoarcere. Stând lucrurile astfel, regele bulgar Constantin se-ntări printr-o alianță cu cumanii, cari locuiau pe malul stâng al Dunării, primi de la ei un contingent auxiliar de 20000 de oameni și, în fruntea lor și a propriei sale oștiri, năvăli în partea romeică a Traciei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcut parte din Romania și se simt a fi romei adevărați, ceea ce nu-i decât drept și echitabil; ba împăratul crede că e mai practic de-a se astepta un rod al noii perechi căsătorite, pentru că sub un moștenitor al bulgarilor răsărit din sânge romeic se poate face într-un mod mai potrivit și mai puțin delicat retrocesiunea acelor orașe. Deși din toate pretextele acestea se vădea ușor reaua voință și vicleșugul, Constantin Tichus răbdă totuși în liniștită resignațiune și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
repede căzut. În mijlocul acestor cumpăniri de gânduri și față cu necesitatea de-a da bulgarilor un guvern solid, împăratul își adună sfătuitorii de încredere și se consultă cu dânșii despre întrebarea cui să-i ajute a veni la domnie asupra bulgarilor, lui Lachanas sau lui Ioan, fiul lui Mytzes; căci daca în favoarea celui dentîi militează norocul, un curajos spirit de întreprindere și o dibăcie conștiută de scopul ei, acest din urmă are în favoare-i originea, dreptul de moștenire și perspectiva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]