4,074 matches
-
lui Epicur în primele versuri a nu mai puțin de cinci cărți din șase arată ce sentimente contau în edificarea unei prietenii, chiar și atunci când o sută de ani îi despart pe cei doi oameni: admirația, respectul, seducția, fascinația, blândețea, bunăvoința. Și apoi mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dorim o mântuire ori să ne temem de o damnare? Dumnezeu sau zeii dispun de vreo putere? Dacă da, care este aceasta? Sunt eu răspunzător pe acest pământ de devenirea mea de după moarte? Există aici niște mijloace de a câștiga bunăvoința puterilor divine? Câte întrebări, atâtea tulburări, spaime și temeri... Fidel metodei sale, Lucrețiu demontează, deconstruiește, demistifică: nu, moartea nu e o catastrofă, ci o simplă operație la nivel de atomi ce corespunde sfârșitului agregărilor care constituiau un trup și un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nesusținerea interesului propriu. Acomodarea poate fi abordată pentru a reduce costurile de timp și energie angrenate în conflict, atunci când miza nu e mare, când membrul care se acomodează a greșit anterior și/sau atunci când dorește să construiască o relație prin bunăvoință. compromisul prefigurează situația de tip pierdere-pierdere; Latura pozitivă a compromisului este că fiecare parte oferă ceva, dar nu e o strategie de succes dacă fiecare parte nu are resurse pentru a-și onora înțelegerea. colaborarea prefigurează câștigul reciproc; Angajarea în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sus. (Când te știi „cu musca pe căciulă”, trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el Îți apucă mâna. (Obraznicul nu cunoaște simțul măsurii În aprecierea actelor de bunăvoință manifestate, la un moment dat, față de el: „Musafirul obraznic scoate gazda din casă”.) Cine calomniază pe altul Își arată propriile defecte. (Calomnia derivă, În primul rând, din incapacitatea de a suporta meritele altuia: „Ce nu poți lăuda nu huli”.) „Oamenii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
urmă-i duci dorul”.) „Nu da cu piciorul În cel nefericit, căci soarta e comună tuturor.” (Menandru) Ferește-te de cel căruia i-ai făcut bine. Pentru că sunt puțini cei care, făcându-le un bine, să nu abuzeze apoi de bunăvoința ta.) Privirea este mai sinceră decât vorbele. (Fiind mai strâns legată de trăirile emoționale, care sunt spontane prin natura lor și, prin urmare, sincere, privirea este, implicit, mai puțin prefăcută comparativ cu vorbele, care sunt prin excelență instrumente ale calculelor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se Înregistrează succese sau oportunități, acolo mișună tot felul de profitori, de oportuniști.) și-a găsit sacul peticul. (La Înțelesul obișnuit, de potrivire după fire a oamenilor, adăugăm și următorul: la o așa intenție, așa faptă.) Osia unsă nu scârțâie. (Bunăvoința altora o obținem și o păstrăm numai dacă știm să o Întreținem.) Pisica se bucură când se sparge oala cu smântână. (Profitorii se bucură de necazul altora.) O nenorocire nu vine niciodată singură. (Probabil pentru faptul că o persoană care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viața decât În nefericirile ei.” (J. Duåiä) Dacă vrei să fii ascultat, cere ce se poate. (Pretențiile exagerate sunt resimțite ca o ofensă de către cel căruia Îi sunt destinate, deoarece un minimum de bun-simț ne pretinde să nu abuzăm de bunăvoința sau de capacitățile cuiva.) Mai multă Înțelepciune găsești În fețele cele urâte, decât În cele frumoase. (Pentru că rar fețe frumoase care să nu aducă cu ele Înfumurare În societate și chiar sfidare.) Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care ne Întâmpină unii dintre semenii noștri ascunde, adesea, mult calcul, multă ipocrizie sau viclenie. Este vorba de acele persoane lipsite de scrupule care au Învățat din comportamentul nobilului patruped doar un singur lucru: că este mai ușor să obții bunăvoința sau ajutorul cuiva gudurându-te sau recurgând la abile lingușiri, decât să te străduiești să-l convingi de valoarea ta, prin fapte.) Capra care se desparte de turmă o mănâncă lupul. (Cel care părăsește, din orgoliu, dispreț sau nechibzuință, comunitatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Își vinde sufletul”; „Banul e ochiul dracului”; „Banii Învie și morții”.) Mita Îi răstoarnă și pe sultani. (Corupția nu cruță nici cele mai Înalte medii de existență.) Cu chei de aur orice ușă poți deschide. (Cu un dar Înnobilat obții bunăvoința oricui: „Ai parale, ai scăpare”.) Banul muncit nu se prăpădește. (Banul are nu numai o valoare intrinsecă, ci și una subiectivă: cu cât Îl obținem mai greu, cu atât Îi vom acorda o importanță mai mare și o Întrebuințare mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
descoperă efectiv. Μ Darul cel mai de preț pe care-l putem acorda femeii iubite este acela de a o putea face să se simtă mândră de iubirea ei. Μ Suprema naivitate: convingerea unora că este suficient să preamărească zilnic bunăvoința și minunile făcute de Dumnezeu, pentru ca restul să vină de la sine. Dumnezeu se va simți obligat, Își spun ei, să le răsplătească zelul Întru credință, oferindu-le șansa obținerii de-a gata a tot felul de bunuri materiale sau Împliniri
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
când În casa sufletului nostru. Cei care le-au oprit la ușă sunt comozii, cei care nu vor să clădească ceva nou. Μ „Niciodată nu poate fi prea târziu...” (Biblia): desigur, pentru cine nu lasă responsabilitatea faptelor sale În seama bunăvoinței de ultimă clipă a lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, se supune unui efort curajos de a-și schimba vechile obiceiuri de a gândi totul numai din perspectiva unor beneficii personale egoiste. Nu există iertare sau Înălțare de sine decât prin propria
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvinte” (Ușa interzisă, 2003, p. 101). Μ Barierele incompatibilității Între tineri și bătrâni, puse pe seama diferențelor de mentalitate sau de aspirații, sunt, În realitate, mai ușor de ridicat decât se crede de obicei, dacă se face un efort de minimă bunăvoință sau de bun-simț. Μ Faptul că specificul personalității se exprimă În acte mărunte, cotidiene, sau că poate fi dedus din acestea reprezintă astăzi o idee comună. O consemnăm totuși pentru frumusețea exemplului dat de Gabriel Liiceanu În legătură cu unul dintre marii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
antifasciștii medii. Cât despre extremiști, omologarea este încă și mai radicală. Fasciștii sunt cei vinovați pentru cumplitul masacru de la Brescia. Dar să aprofundăm acest fascism al lor. Se întemeiază el oare pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața civilă? Iar dacă acest fascism se autodefinește încă, cu îndârjire, ca fiind întemeiat pe toate aceste idei, poate despre o autodefinire sinceră? Criminalul Esposti - ca să dau numai un exemplu -, în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cealaltă parte, Grazia Cancrini Coletti, Maurizio Coletti, Giuseppe Costi, Andrea Dotti, Silvana Ferraguti, Gianni Fioravanti, Grazia Fischer, Marisa Malagoli Togliatti, Remo Marcone, Silvana Popazzi, Maura Ricci, Pierluigi Scapicchio s-au întâlnit, provenind de pe țărmuri opuse, din lumi inconciliabile. Plini de bunăvoință (fără îndoială, mai ales cei din urmă), au căutat un dialog, s-au reunit pentru a dezbate colectiv problemele care erau esențiale pentru primii și culturale pentru cei din urmă. De aici s-a născut această „cercetare” (după cum se autodefinește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
finețe era deci maximă. Relația sa cu „plebea” napolitană era cea a scriitorilor de „povești patriotice”, răspândiți prin toate provinciile italiene: așa încât, chiar și în fața celor mai atroce lucruri, lui Abele De Blasio nu-i lipsește un curios sentiment de bunăvoință și mândrie: la urma urmei, este vorba despre glorii folclorice. În fața napolitanilor săraci, el se comportă ca un entomolog ce vorbește glumeț despre obiceiurile insectelor, antropomorfizându-le. Pe de altă parte, un motiv recurent al acestor pagini ale sale este cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Daniel și Baudry). Ca atare, ajung la o altă considerație (polemică față de această cărticică, pe care înțelepciunea ar trebui să mă sfătuiască s-o recomand fără polemici). Despre ce este vorba: Daniel și Baudry încearcă să includă - crezând sincer în bunăvoința ideii și în eficacitatea efectelor - problema homosexualității în contextul toleranței născânde (practic, deja afirmate existențial, chiar dacă legile de obicei sunt în întârziere): o toleranță în materie de relații heterosexuale (anticoncepționale, avort, relații extramatrimoniale, divorț - în ceea ce privește Italia -, relații sexuale între adolescenți
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
burgheze privind cultura populară și să constituie o confirmare a relației corecte de superioritate, paternalistă, cu cei ce aparțin clasei populare. În realitate, artistul „naiv” realizează o ingenuă operațiune de supunere și, în orice caz, de acceptare a culturii burgheze. Bunăvoința și încrederea sa îl îndeamnă către o formă de integrare, imperfectă din cauza incapacității sale de a asimila reguli și tehnici ale unei culturi diferite (asimilare la care ajunge doar după ani de studiu, adică prin transformarea propriei ființe). Artistul „naiv
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
absolute necesități. În timp ce lumea burgheză trăiește apocalipsa, De Gaetano se gândește doar cum să facă rost de o bucățică de pâine sau de o zdreanță cu care să se acopere. Inconștient de enormitatea disproporției demitizatoare, el se „descurcă” plin de bunăvoință, aproape cu bună dispoziție, lucru care este ultima tușă adusă anarhiei inconștiente și sacrilege a fiecărui gest al său. Iată cum descrie felul în care a ajuns în pragul morții: „Mă întinseră pe pat, mă acoperiră cu niște pături, îmi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Charrière, Papillon, I-II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 214; Al. Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 283; Dicț. scriit. rom., I, 20-21. I.D.
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă de bunăvoință arătată armatei germane În retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, Încarcerare și deportare. Astfel, responsabilitatea României pentru reconstrucția URSS, deși oficial o responsabilitate națională, a fost formulată În schimb ca responsabilitate etnică. Deși cetățeni români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce să fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă, ceea ce a salvat-o pe aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai tîrziu, cînd Hrușcă a fost trimisă să lucreze În spital, Îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai mare ar fi Înlăturat un punct de sprijin important al regimului Ceaușescu, acela al relațiilor privilegiate cu SUA, În timp ce Kirk reia poziția oficială a statului american, afirmînd că, atît cît a fost posibil, menținerea relațiilor la un nivel de bunăvoință din partea Washingtonului a permis ameliorarea condiției măcar pentru un număr de cetățeni români. PÎnă aici s-ar crede că avem de-a face doar cu o utilă carte de istorie, bazată atît pe experiența personală a celor doi autori, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aproape că lipsește, iar compunerea riscă nu o dată să devină ternă și reductivă, cu elemente de minorat literar. În timp ce o categorie, „bieții oameni”, cărora viața fără orizont le-a fost hărăzită, este văzută de autoare când indulgent, blajin, când cu bunăvoință ironică, ariviștii, ignoranții cu ifose sunt lăsați pe seama vorbelor pe care le scot, vorbe înscenate în savuroase dialoguri inepte, trimițând ici și colo spre lecția lui I.L. Caragiale. Cu toate că inflexiunile în cheie idilizantă răzbat din multe pagini, M. știe uneori
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
dau seama că, În acea perioadă, am descoperit multe direcții de studiu fertile. Vreau să le mulțumesc În mod deosebit lui Wolf Lepenies, Reinhard Prasser, Joachim Nettlebeck, Barbarei Sanders, Barbarei Golf, Christinei Klohn și lui Gerhard Riedel pentru inepuizabila lor bunăvoință. Agreabila companie intelectuală a lui Georg Elwert, patronul meu spiritual din Germania, precum și a lui Shalini Randeria, Gabor Klaniczay, Christoph Harbsmeier, Barbarei Lane, Mitchell Ash, Juan Linz, Jochen Blaschke, Arthur von Mehren, Akim von Oppen, Hans Luther, Carolei Lenz, Gerd
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Acolo am reușit să termin o primă versiune a Întregului manuscris, grație proporției ideale de singurătate și de lucru alături de o echipă cum nu se poate mai cooperantă. Le sunt profund recunoscător lui Pat Camden și lui Jackie Rich pentru bunăvoința pe care mi-au arătat-o Întotdeauna. Observațiile interesante ale lui Betsy Traube și Khachig Tololyan au influențat În multe privințe lucrarea de față. Le mulțumesc, de asemenea, lui Bill Cohen, Peter Rutland și Judith Goldstein. În perioada 1994-1995 nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]