1,960 matches
-
Era de nesuportat. Am fost la un pas să întorc mașina și să mă duc înapoi acasă. Dacă Bunul-Simț nu și-ar fi făcut apariția în creierul meu, probabil că exact asta aș fi făcut. —Ești ridicolă, mi-a spus Bunul-Simț. Iar tu e limpede că nu ești mamă, i-am replicat. Nu sunt, a recunoscut Bunul-Simț. Dar trebuie să înțelegi că nu vei putea să fii cu ea în fiecare secundă a vieții. Ce-o să faci când o să te întorci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
acasă. Dacă Bunul-Simț nu și-ar fi făcut apariția în creierul meu, probabil că exact asta aș fi făcut. —Ești ridicolă, mi-a spus Bunul-Simț. Iar tu e limpede că nu ești mamă, i-am replicat. Nu sunt, a recunoscut Bunul-Simț. Dar trebuie să înțelegi că nu vei putea să fii cu ea în fiecare secundă a vieții. Ce-o să faci când o să te întorci la serviciu, iar ea va trebui să stea cu o bonă? Cum o să reziști atunci? Gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
școlii, iar la facultate au intrat numai ca să-și mai amâne responsabilitățile măcar cu doi ani. Nu pentru c-ar fi extrem de interesați de învățătură. Sau pentru că sunt pasionați de materiile pe care le studiază. Eu și Laura am avut bunul-simț să ne luăm niște figuri rușinate în timp ce Adam ne dădea respectiva explicație. Eu, Laura, Judy fuseserăm niște exemplare de primă mână de studente leneșe și lălăite, care nu prea aveau dor de muncă; eram răsfățate și foarte indulgente cu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
neplăcut sau rațional. Eu nu l-am întrebat dacă Helen era prietena lui, iar el a fost la fel de amabil și nu m-a întrebat nimic de James. Eu nu l-am întrebat nimic de cursuri, iar el a avut destul bun-simț ca să nu mă întrebe nimic despre slujba mea. Adam m-a întrebat care era animalul meu preferat. Iar eu l-am întrebat care e cea mai veche amintire pe care o are. Am vorbit despre cum ne duceam în discoteci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cinic. Și nu sunt sigur care din variante mă jignește mai tare. Eu tot n-am spus nimic. În mare parte, fiindcă nu știam ce să spun. Mă simțeam îngrozitor. Cu mine, Adam se purtase întotdeauna respectuos și cu mult bun-simț. Nu exista nici un fel de dovadă că avea o relație cu Helen. Îl făcusem să sufere fiindcă-i pusesem la îndoială bunele intenții. —Claire, a spus el părând epuizat. Claire, Claire, Claire, ascultă-mă. Nu sunt și nu am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
problema! m-am smiorcăit eu. Voiam ca măcar să am posibilitatea să aleg. Voiam să pot să-i spun să se ducă dracului și că nu m-aș mai atinge de el nici cu un deget. Iar ticălosul n-a avut bunul-simț să facă nici măcar chestia asta. Toate trei au clătit din cap dându-mi dreptate. — Și-a fost așa de arogant! am izbucnit eu din nou. Mi-am adus aminte cum îi place cafeaua! Toate trei au tras aer adânc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mână. Își juca bine rolul, afișând un chip palid și mâhnit. O clipă m-am simțit vinovată. Dumnezeule, nu aveam nici o șansă să câștig. —Relaxează-te, James, i-am zis cu răceală. N-o să fac o scenă. James a avut bunul-simț să pară rușinat. — Nu de asta îmi fac griji, mi-a răspuns el. Chiar așa? am rânjit la el. — Chiar așa, mi-a răspuns el ceva mai răbdător. Uite ce e Claire! Trebuie să vorbim. Nu mai e nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca un balsam pe rănile divizării pustiitoare și de aceea putem spune că a nins totuși, a nins cu liniște În sufletele noastre”. Efectul repetiției este pustiitor. Poetul ne Îmbălsămează În continuare, acoperindu-ne sub nămeți de aprecieri de un bun-simț Înzăpezit, degerat, polar: „Locurile ocupate odinioară de un Take Ionescu, Titulescu sau Iorga vor fi reocupate. Am remarcat mulți oameni valoroși, printre care Radu Ciontea și Gheorghe Dumitrașcu au strălucit”. Deși nu se compară Tache Ionescu cu Ciontea, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Așadar, Faulkner: „The past is never dead. It’s not even past”. Cred că nici un om normal n-a putut trăi Într-un regim ca al lui Ceaușescu fără să nu contracteze o oarecare tulburare mintală. E o chestie de bun-simț. Depresia nu doar că nu este benefică pentru scris (și pentru nici o altă formă de artă, fie chiar și săpatul În fața blocului ca să pui margarete, deoarece ești complet Înnegurat, psihic și fizic), dar spre deosebire de un anumit grad de paranoie, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au și ei pe lăbuțe același tip de parfum și pun pariu că n-ați făcut-o poștă. Mai degrabă zic că ați aflat la mititica cum e cu testul cu parafină și mai pun pariu și că aveți destul bun-simț ca să vă simțiți vinovați pentru uciderea a trei femei nevinovate. — N-AM UCIS PE NIMENI! Ed scoase ediția de dimineață a ziarului Herald. — Patty Chesimard, Donna DeLuca și o femeie neidentificată. Citește articolul cît Îmi trag eu puțin sufletul. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
El va recruta o echipă de la Omucideri și de la diverse alte brigăzi și va prelua ancheta. — Și cu mine cum rămîne? Nu-mi dați și mie o parte din caz? Parker confirmă din cap. — Îți voi furniza totul, În limitele bunului-simț. Replica distrugătoare: — Vreau să-mi oferiți șansa de a-mi descoperi proprille mele probe, În baza autonomiei Anchetelor Interne. Vreau să Îi pot folosi pe cei doi asistenți personali ai mei de la Anchetele Interne, plus doi polițiști aleși de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
descoperi proprille mele probe, În baza autonomiei Anchetelor Interne. Vreau să Îi pot folosi pe cei doi asistenți personali ai mei de la Anchetele Interne, plus doi polițiști aleși de mine ca oameni de teren. — Mi se pare o soluție de bun-simț. Dudley? — Da, cred că e corect. Flăcău, la cine te-ai gîndit ca oameni de teren? — Jack Vincennes și Bud White. Lui Smith mai că-i căzu falca. Parker spuse: — Stranie echipă, dar și cazul e straniu. Domnilor, aveți douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iubit mai mult pe Bud White. SÎnt absolut fericită că a ascuns dovezi și că te-a umilit. Și să știi că ești un prost dacă-l subestimezi. Am fost geloasă cînd făcea amor cu Inez Soto, dar acum respect bunul-simț al fetei - a lăsat un laș moralist pentru un bărbat. Ed apăsă pe butonul de ștergere. Stop. Start. — Tot pentru dosar, mai ai de stat aici șaizeci și șapte de ore și următorul meu interogatoriu nu va fi la fel de amical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tot timpul, să fie sensibilă, dar să-și strunească sensibilitatea, să nu umble după cai verzi și să n-aibă gărgăuni în cap, să fie și puțin cinică, și bineînțeles, să fie deșteaptă, nu numai instruită, ci deșteaptă, să aibă bun-simț și să mai fie frumoasă, cu plete lungi, picioare extraordinare, trup pe care să-l invidieze toate celelalte femei, să știe să facă amor sau să vrea s-o înveți tu și poate încă altele din astea. Am început eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de-al ei. — Nicidecum. Dar am un interes profesional. Citește articolele în timp ce mă duc să-ți aduc ceva de băut și să-mi spui ce părere ai. Rubrica se menținea de peste șase ani cu același titlu, Pur și simplu de bun-simț. Fotografia din capul paginii nu se schimbase nici ea. În acel spațiu, marele magnat de televiziune și personalitate media putea fi găsită în fiecare vineri, expunându-și opiniile pe orice temă care se nimerea să-i capteze imaginația rătăcitoare, vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ei scris pe ușă într-un colț îndepărtat al halei redacționale. Deocamdată nu conținea decât o mașină de scris și un teanc cu celelalte ziare din ziua respectivă. Se hotărâse ca titlul rubricii ei să fie PUR ȘI SIMPLU DE BUN-SIMȚ. Trebuia să umple aproape o pagină întreagă de tabloid, începând cu un articol de opinie destul de lung, urmat de câteva gânduri mai personale și de bârfe. Era martie 1984. Luă primul ziar aflat la îndemână și se uită peste titluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
întotdeauna o „alegere“ pe care nu v-o poate lua nimeni. Aceea de a apăsa pe butonul care închide televizorul și de a vă duce glonț la cel mai apropiat magazin să vă cumpărați un video! „Pur și simplu de bun-simț“, noembrie 1988 — La ce naiba te mai uiți? — Ai venit cam târziu. — Am lucrat. — Te rog, scutește-mă. — Poftim? — Ești atât de transparent, scumpule! — Ce e porcăria asta? — Habar n-am, o emisiune de jocuri. Unul din divertismentele alea entuziaste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ceea ce am văzut la galerie săptămâna trecută. — Și...? — Și... Phoebe se uită la Roddy, apoi se avântă. Totul mi s-a părut oribil. Erau chestii elementare cu care nici nu se ia un examen la orice școală de artă de bun-simț. Niște pasteluri debile și niște peisaje îngrozitoare care se doreau naive - numai că nici măcar nu erau suficient de... curate ca să poată fi considerate naive - arătau de parcă ar fi fost trântite pe pânză de cine știe ce fiică răsfățată de grangure ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
faci? E ora două noaptea. Richard stă În ușa bucătăriei mijind ochii din cauza luminii. Rich cu pijamaua lui Jermyn Street care În urma spălării și uscării În uscător a fost redusă la o mărime pentru copii. Rich și tonele lui de bun-simț englezesc și de bunătate enervantă. Richard cel molcom, cum Îi spune Candy, colega mea americancă, pentru că lucrul la firma sa etică de arhitectură a Încetinit până s-a oprit de tot, pentru că Îi ia o oră să ducă gunoiul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
brună, poate? O casă de țară, birouri, castele, vapoare, palatul lui Emily. Ar putea să le proiecteze Richard. 01.37: — Kate, ce tot faci? E ora două dimineața. Soțul meu, Richard, stă În ușa bucătăriei. Rich cu hectarele lui de bun-simț englezesc și bunătatea lui iremediabilă. Draga mea, spune el, e foarte târziu. —Vin imediat. —Ce se Întâmplă? —Nimic. Se uită la mine curios, cu ochii mici din cauza luminii. Ce fel de nimic? — A, mă gândeam la, știi tu, gospodărie. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cititori, judecata făcută de public a fost variată: unii au ridicat-o în slăvi, alții au coborît-o în abis. În pofida acestei întîmplări, autorul s-a bucurat de un adevărat avantaj. Unii ecleziaști pioși și culți i-au făcut observații de bun-simț, acestora autorul le este recunoscător și, pentru a demonstra cu fapta cît de mult îi apreciază, s-a hotărît să publice această nouă ediție, în care s-a învrednicit să facă modificări pretutindeni unde i s-a atras atenția că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nimic ce ar fi putut displăcea cuiva în această carte, dacă nu poate observația referitoare la excesiva rezervă din partea Pontifului față de alegeri. Dar, pe de altă parte, acest abuz nu mai aparține timpului prezent, ci istoriei. Și toți oamenii de bun-simț vor fi de acord cu mine că, acolo unde discursul o cere, nu are nici un rost să ne temem să mărturisim cu sinceritate abuzurile care sînt atît de evidente; pentru că, procedînd astfel, facem dovadă că noi nu sîntem de partea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cîțiva ani și promovați în slujbe cu beneficii puțin mai mari și pot fi înlocuiți cu alții total noi, deși aceștia nu au căpătat încă experiență asupra celor omenești și nici nu au terminat de învățat principiile grijii sociale ale bunului-simț; totuși au învățat ce se predă în școlile seminariale, acest non plus ultra al cunoașterii ecleziastice moderne, după care tinerii slujitori ai altarului se dedică fără zăbavă diferitelor sarcini și sînt scutiți în mod onorabil de la îndatorirea învățării. Știința Religiei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din acei pantofi demodați. (Unele newyorkeze sunt atât de lipsite de inimă încât ar fi în stare să nu vorbească cu o fată dacă aceasta nu poartă o pereche de pantofi din sezonul următor, ceea ce e foarte pretențios.) 4. Am bun-simț. Și chiar din belșug. Trebuie să ai tăria de caracter să recunoști singură când ai una dintre zilele acelea când degeaba te-ai chinuit să te machiezi. 5. Sunt absolventă de literatură engleză. Poate părea neverosimil ca o fată obsedată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
New York, un individ simpatic, de douăzeci și șapte de ani, regizor (care, de fapt, nu regizase în viața lui vreun film) mi-a spus „aici îți trebuie un brazilian“. Având în vedere poziția capului său în momentul acela, pe care bunul-simț mă împiedică s-o dezvălui, mi s-a părut très ciudată propunerea lui, ca un bărbat de origine latină să-și pună capul în același loc. —Chad! am exclamat. De ce-ai vrea să am un brazilian acolo în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]