1,534 matches
-
-și completă mijloacele de întreținere numai cu program redus. ... (2) Activitatea lucrativa desfășurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de ședere pentru munca. Articolul 61 Bursieri ai statului român (1) Străinilor intrați în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungește dreptul de ședere, în condițiile prevăzute la art. 58 și 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreținere și a taxelor de studii. ... (2) Permisele de ședere pentru această categorie de străini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186246_a_187575]
-
raționaliste a Luminilor. Academiile sînt deschise tinerelor elite românești, grecești și bulgărești din Balcani, care își propun să se ridice la înaltele funcții birocratice ale Imperiului otoman. În 1776, Alexandru Ipsilanti pune bazele colegiului Sfîntul Sava din București. Șaptezeci și cinci de bursieri vor primi întreținerea zilnică și haine de două ori pe an. Fondurile provin din contribuția mănăstirilor. Studiile durează doisprezece ani, iar filosofia lui Aristotel face parte din programă... Principii fanarioți Mavrocordații (Nicolae, apoi fiul său, Alexandru), Calimachii (Ion, apoi fiii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1934, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938). Își susține licența în sociologie (cu Dimitrie Gusti) și în filologie (germană și franceză). Căsătorită, în 1939, cu Mihai Șora, pleacă împreună la Paris, pentru continuarea studiilor, ca bursieri ai statului francez. În 1940 obține, la Sorbona, diploma în limba și literatura franceză, iar în timpul războiului, la Grenoble, frecventează cursuri și seminarii practice în vederea unei licențe în engleză, pe care o va da în 1944. În 1948 Mihai Șora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Domeniile sale de expertiză sunt studiile strategice și de securitate și analiza de politică externă. Stanislav Secrieru este originar din Chișinău (Republica Moldova); absolvent al Academiei de Poliție Ștefan cel Mare (1996-2000), licențiat în drept; studii academice postuniversitare în cadrul SNSPA (București) (bursier al guvernului român), specializarea ĂRelații Internaționale și Integrare Europeană (2001-2003); cercetător (PfP Research Fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA (bursier al guvernului român
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
în cadrul SNSPA (București) (bursier al guvernului român), specializarea ĂRelații Internaționale și Integrare Europeană (2001-2003); cercetător (PfP Research Fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană, SNSPA (bursier al guvernului român). Domenii de interes major: politica energetică a Rusiei, securitatea în Caucazul de Nord și Orientul Îndepărtat, politica externă a Federației Ruse în spațiul ex sovietic, evoluția parteneriatelor strategice Rusia-SUA, Rusia-UE, Rusia-China. Simona Soare a absolvit Facultatea de
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
literatură străină, În calitatea avută de profesor de spaniolă, În Africa (Nigeria, Algeria), Orientul Mijlociu (Oman), America Latină (Cuba, Uruguay). Dar se revendică, alături de alți colegi de editură, de la avangardele OULIPO sau Noul Roman, renunțînd, desigur, la dimensiunea politică a producților acestora. Bursier și funcționar În Franța sau Statele Unite, astăzi Deville este directorul literar al revistei MEET care publică anual literatură străină din cîte două capitale risipite pe glob și președintele unui juriu care premiază anual poezie latino-americană. El a promis că anul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poetul mingea-țic"70. Faptul că poetul s-a interesat dacă băiatul Lăzăreanu se află în internat are altă explicație. Anastasie Bașotă prevăzuse în testamentul său că la liceul din Pomîrla, întreținut din fondurile lăsate de el, să fie primiți, ca bursieri, numai acei copii care vor dovedi, cu actul de naștere, că sunt născuți pe una din moșiile: Pomîrla, Lișna și Cucorăni, proprietățile lui Bașotă. "Permit zice în continuare art. 11 din testamentul său să fie admiși și alți copii de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tatăl băiatului, ca slujbaș la Eminovici și rugat mai ales de soră-sa, Henrieta, nașa băiatului, va fi intervenit la prietenul său, Samson Bodnărescu, directorul liceului, ca să admită o derogare, în favoarea acestui băiat și să-l primească în internat, printre bursieri, căci plata unei gazde și celelalte cheltuieli de întreținere grevau prea mult în bugetul unui țăran care îndrăznea să-și dea copilul la liceu. Oricum, nici această intervenție nu dovedește că Eminescu ar fi fost "tatăl real" al băiatului, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
asupra purtării și învățăturii elevului, directorul gimnaziului a răspuns că printre elevii acelei școli nu se găsește nici unul cu numele de Eminovici. La 21 martie (1864), ministerul i-a comunicat gimnaziului din Botoșani că n-are nici un loc vacant, de bursier 75. În aceeași primăvară, trupa Tardini-VIădicescu dăduse mai multe reprezentații în Botoșani. Cînd trupa își pregătea plecarea la Cernăuți, a fost angajat și poetul, ca sufleor. Astfel el a reapărut în Cernăuți, dar nu ca elev76. Lui Ștefanelli i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bine: totul se schimbă, în afară de avangarde, din Punțile Stalinskaya). Poezia aglutinează, prin urmare, datele nu doar cele mai semnificative, ci și cele insignifiante, din ordinea mecanicii diurne, golite de sensuri și impulsuri existențiale profunde ale unei vieți de universitar, temporar bursier în străinătate, altfel viețuind în pașnica urbe ieșeană. Actantul liric (să păstrăm încă sintagma, deși, se va vedea și mai departe, se poate vorbi, pe secțiuni întinse din poezia lui Radu Andriescu, de o coincidență între eul real și eul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
medicosocială. 9. Cecilia Cuțescu-Storck (n. 14 martie 1879, com. Câineni, Vâlcea - d. 1969, București). Artist plastic, prima femeie profesor universitar în învățământul de artă din Europa. Fiica unui funcționar de poștă, a urmat cursurile liceale în București și pictura, ca bursier al statului român München și Paris. În 1909 s-a căsătorit cu sculptorul Frederic Storck, fiul fondatorului școlii de sculptură din România. Cele două fiice ale cuplului vor deveni, la rândul lor, artiste. A expus la Paris, la Atena, Bruxelles
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în decembrie 1919 la Iași, unde se stabilește și unde va absolvi Facultatea de Filosofie și Drept (1924). Profesează ca avocat și secretar al Rectoratului Universității din Iași. Remarcat de Nicolae Iorga, își continuă studiile în Franța, la Sorbona, ca bursier al Școlii Române timp de cinci ani, obținând doctoratul în drept. În 1930 a făcut parte din delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor de la Geneva; o vreme este profesor la École pour la Propagation des Langues Étrangères en France
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
lui A., sprijinit, în lupta contra tendințelor elenizante din învățământ, de Gh. Săulescu și Vasile Fabian, este deschiderea, la 28 martie 1828, a Școlii Normale și a Gimnaziului Vasilian, căruia i se adaugă, în 1832, un colegiu cu secții pentru bursieri. A contribuit la redactarea Regulamentului Organic, fiind secretarul delegației moldovene ce a susținut proiectul, la București și la Petersburg (1830). Sub conducerea lui, se deschid școli „ținutale”, școli sătești și pentru minorități (armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
provocată, în mare măsură, de circulația elitelor, a foștilor activiști de partid și a moștenitorilor acestora, a descendenților acestora în interiorul forțelor politice, la care ei aderă într-un mod pragmatic, în funcție de afinitățile sociale: în ciuda afirmării unei noi generații, adesea foști bursieri ai universităților occidentale sau foști stagiari în institute europene și americane, cea mai mare parte a clasei politice provine din fosta societate comunistă, care și-a însușit noul limbaj occidental. Această conivență socială în sânul elitelor politice conducătoare permite frecvente
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
, Nicolae-Paul (3. VII. 1923, Caracal), prozator. Este fiul Anei (n. Kakassy) și al lui Mihail M. Mihail, funcționar. Urmează școala primară în orașul natal, iar între 1934 și 1938, ca bursier al Colegiului „Sf. Sava”, prima parte a gimnaziului la București. Continuă liceul la Caracal (1938-1942), susținându-și bacalaureatul la Râmnicu Vâlcea. Din 1942 devine - în paralel - elev al Școlii Militare de Ofițeri și student la Facultatea de Drept a Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
și Filosofie (1914-1916), unde îi are profesori pe Ovid Densusianu, I.-A. Candrea, I. Bianu și D. Onciul. Locotenent în timpul primului război mondial, este rănit la Mărășești și decorat. După război își continuă studiile la aceeași facultate (1919-1920), apoi ca bursier în Franța (1920-1928), unde audiază cursurile lui Antoine Meillet, Jean-Pierre Rousselot, Jules Gilliéron, Mario Roques. În 1923 obține titlul de diplomat la École Pratique des Hautes Études, iar în 1926 doctoratul în litere la Sorbona. În 1928 va fi promovat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
de schimbul avantajos: cei admiși formal la o facultate sau școală superioară din Belgia în anul I și care dețineau o diplomă de bacalaureat din țară sau din străinătate ori una echivalentă; studenții care erau deja înscriși în anii superiori; bursierii statului sau ai altor instituții, care primeau stipendii în lei, trimiși pentru perfecționare (Ministerul de Finanțe urma să aprobe lista acestor școli); soțiile studenților din categoriile de mai sus, licențiații din țară care erau înscriși la doctorat (art. I). Erau
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cu acest nume4. De-abia în toamna lui 1898 Vasile Butză își făcea apariția, promițând autorităților consulare române de la Liège că se va înscrie la cursuri până pe 29 septembrie când acestea începeau oficial, regularizându-și, cu acea ocazie, situația de bursier 5. Nu a reușit să se înscrie, așa cum și-ar fi dorit, direct în anul al III-lea, întrucat studiile sale din România nu au putut fi echivalate. Prin Legația României de la Bruxelles a solicitat în mai multe rânduri Ministerului
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nu și suplimentarea, cerere pentru care primea răspuns negativ în mai 19009. În aceeași perioadă, prin martie, transmitea Legației și certificatele de studii pentru anul academic în curs, care la rându-i urma să notifice Ministerul Lucrărilor Publice cu privire la progresele bursierului 10. În iunie reînnoia cererea de sprijin financiar suplimentar pentru plata taxelor, rugându-l pe Eugen Mavrodi să intervină de această dată pe langă Ministerul Instrucțiunii Publice; în decembrie revenea cu o nouă epistola, încercând să-l convingă pe Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul Tecuci, a învățat la Bârlad cursul primar și secundar, bursier al Fundației Codreanu. A fost institutor de la 1879 la Ploiești, apoi, după terminarea facultății de litere din București, la Bârlad (1891-1898). La Bârlad a scris în Tutova Paloda recenzii, conferințe, articole politice dar și cronici de teatru sub pseudonimul Herodot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scrisul nostru” G. Tutoveanu îi precizează lui V. Damaschin că „Academia Bârlădeană:” s‐a înființat chiar la 1 Mai 1915 și primii „academicieni” au fost, în afară de G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și T. Chiricuță: frații Iuliu și Virgil Nițulescu, medici, foști bursieri ai lui Rochfeller, G. Alexandrescu, profesor la Liceul „Lazăr” din capitală, C. Gruia, profesor la Școala normală din Ploiești, M. Rădulescu, profesor la liceul din Buzău iar ca noi veniți: Donar Munteanu, Victor Ion Popa, Vasile Voiculescu, Mihai Lungeanu, I.M.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru prezentarea veridică a vieții omului de rând, fără cosmetizarea propagandistică impusă în epocă. Aflat în postura de scriitor de succes, unanim apreciat și situat în prim-planul vieții literare, P. petrece o parte din anii 1971-1972 la Viena, ca bursier al Premiului Herder. Colaborează la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Teatru”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Scânteia tineretului” ș.a. cu eseuri privind estetica prozei contemporane, comentarii despre literaturile engleză și americană, ulterior adunate sub titlul Între Socrate și Xantipa (1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Gheorghe Todoran, profesor. Urmează la București Liceul „Mihai Viteazul”, luându-și bacalaureatul în 1963, și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1968. Lucrează ca redactor la Redacția publicațiilor pentru străinătate (1971-1973), „Flacăra”(1973-1974) și „Luceafărul” (1974-1980). A fost bursier în Franța și în Republica Federală Germania (1979, 1980, 1981). Publică primele versuri la revista „Amfiteatru”, în 1967. Debutul editorial îl reprezintă volumul Mic tratat de glorie (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor). La începutul anilor ’80 ia atitudine împotriva politicii opresive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
engleză a Facultății de Filologie, unde parcurge toate treptele, până la gradul de profesor (1990), fiind și șef de catedră (1990-1992, din 2000). În 1974 își susține teza de doctorat cu tema Thomas Wolfe, romancier american la început de secol. Ca bursier, studiază în Marea Britanie (1970), la University of North Carolina, Chapel Hill, SUA (1971-1972) și din nou în Marea Britanie (1979). Va funcționa și ca visiting professor la School of Slavonic and East European Studies din Londra (1990-1992) și la University of
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
la fereastră îi este interzisă cu doar o zi înainte de premieră. Drept urmare, cere azil politic în Franța. În 1988-1989 locuiește la Londra, ca jurnalist la postul de radio BBC, secția română. În 1989 se întoarce la Paris și începe, ca bursier, studii doctorale în drept, pregătind teza Rezistența culturală în Europa de Răsărit sub regimurile comuniste. După ce obține diploma de studii aprofundate, abandonează doctoratul în favoarea teatrului și a activității la Secția română de la Radio France Internationale. Debutează cu versuri în 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]