42,681 matches
-
locuitori. Marian Sturza cântă la voce și armoniu. Marian a urmat un stagiu de pregătire muzical la Nagpur, India și acum este student la Oradea. Andrei Dascălu, armoniu și flaut, este student la Conservatorul de Muzică din Iași. Iulia Hărănguș cântă la voce și... clopoței. În fine, ultimul component al formației, Sorin Bundă, cântă la voce și tabla. Și el a avut norocul de a studia în India, la Academia de Muzică din Nagpur. Împreună, se dau pe Valurile muzicii. La
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
de pregătire muzical la Nagpur, India și acum este student la Oradea. Andrei Dascălu, armoniu și flaut, este student la Conservatorul de Muzică din Iași. Iulia Hărănguș cântă la voce și... clopoței. În fine, ultimul component al formației, Sorin Bundă, cântă la voce și tabla. Și el a avut norocul de a studia în India, la Academia de Muzică din Nagpur. Împreună, se dau pe Valurile muzicii. La toate concertele formației intrarea este liberă. Despre muzică Muzica indiană clasică își are
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
formației intrarea este liberă. Despre muzică Muzica indiană clasică își are originile la începutul civilizației indiene, cu câteva mii de ani înaintea erei noastre. Unele „raga“ sau „taluri“ (melodii sau ritmuri de bază) s-au transmis pe cale orală și sunt cântate și astăzi. Cântecele devoționale, stil abordat cu predilecție de către muzicienii de la Sangeet Lahari, există în India încă de la apariția credinței și a entuziasmului religios popular. Aceste piese se inspiră din marile momente ale civilizației indiene, precum Ramayana sau Bhagavat Gita
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În acest mod, mai zilele trecute, când cu ședința CSAT pe care unii au părăsit-o iar alții au îmbogățit-o cu avioanele second-hand de la portughezi, m-am trezit cu el cântându-mi pe aceeași melodie nici mai mult nici mai puțin decât: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioaneee!”... Da, îmi cânta, și se amuza și-mi arăta cu degetul spre strada Grigore Mora din vecinătatea casei lui, unde ne-
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
au părăsit-o iar alții au îmbogățit-o cu avioanele second-hand de la portughezi, m-am trezit cu el cântându-mi pe aceeași melodie nici mai mult nici mai puțin decât: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioaneee!”... Da, îmi cânta, și se amuza și-mi arăta cu degetul spre strada Grigore Mora din vecinătatea casei lui, unde ne-am nimerit la o recepție a Doamnei Karen Fogg, cred că prima ambasadoare (șefă a Delegației, cum se numea), a Comisiei Europene
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
de 2%, putea fi și pentru noi... Poate că la degetul lui indicativ spre strada Grigore Mora unde, în lucrativa perioadă a tranziției fusese sediul Delegației Comisiei Europene, eu nu mi-aș fi amintit tocmai acest amănunt, când el îmi cânta parafraza cu „Barosso - barosane...”, ci mi-aș fi putut aminti altele... De exemplu cum, în locul Doamnei Fogg cu proverbialul ei șofer, cam în perioada în care și alt ambasador venise în unisex cu soția, a fost acreditat un subtil diplomat
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
militar Domnul Barosso, ca cetățean loial al statului său... Stat căruia, după cum se vede, îi este și acum la fel de loial. Din pricina aceasta, pesemne, cu dulcea amintire a melosului pur-sânge țigănesc, răspunzând dorului meu, în visul de as noapte Fănuș îmi cânta: „Măi Barosso, barosaneee, Nu te da dă milioanee, Că ești bișnițar ca noooiii și dai țepi cu euroi! Că la noi procuratura Lui Băsescu ne ia gura; Iar la voi, la PePeEeee, Român doar Băsescu e! Păi: „Ce ne făceam
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
lui Ponta și lui Băse, Doar Lisabonei să-i iese!... Măi Baroasse, barossaneee, Nu te da dă milioane, Că ne-ai vândut avioaneee, Da nu ne ține dă foameee! Dragul de Fănuș!... Cred că, într-un asemenea vis, el îmi cânta ca să mă amuze, ajutându-mă să ies din coșmarul acestei realități europene. Pun această întrebare pentru că, în înțelesul clasic, pe care Democrația Creștină l-a susținut întotdeauna iar Popularii europeni sunt convins că n-au nici un motiv să se dezică
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
a reușit cu fascismul și comunismul, nici monopolismului financiar contemporan nu trebuie să-i permită să agreseze și să altereze principiului pluralist al marilor diversități care se respectă in democrație, sufocându-le prin ceea ce afonii marșului de libertate al omenirii cântă în struna infectului termen de „globalizare politică” susținut de discursul băsescian. Cam atât pot explica printr-o privire ce depășește o jumătate de veac din istoria României, care poate afirma că a simțit în mod repetat, chiar avant la lettre
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
fără știrea mea”, i-a răspuns aceasta. Săvuță Dar întâmplarea cea mai interesantă a trăit-o Otilia în 1992, la Chergheși, în județul Hunedoara. Într-o dimineață i-a fost adusă o bătrână despre care se spunea că știe să cânte foarte frumos. Afară erau aproape 35 de grade, așa că bătrâna a insistat să intre în casă, unde să cânte nestingherită. Otilia a acceptat. Și după ce i-a cântat bătrâna, a întrebat-o dacă a auzit de strigoi. „Nu”, i-a
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
la Chergheși, în județul Hunedoara. Într-o dimineață i-a fost adusă o bătrână despre care se spunea că știe să cânte foarte frumos. Afară erau aproape 35 de grade, așa că bătrâna a insistat să intre în casă, unde să cânte nestingherită. Otilia a acceptat. Și după ce i-a cântat bătrâna, a întrebat-o dacă a auzit de strigoi. „Nu”, i-a răspuns aceasta. „Dar de Săvuță ai auzit? Desigur, de Săvuță auzise. Cică era un câine. Mare sau mic? Potrivit
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
a fost adusă o bătrână despre care se spunea că știe să cânte foarte frumos. Afară erau aproape 35 de grade, așa că bătrâna a insistat să intre în casă, unde să cânte nestingherită. Otilia a acceptat. Și după ce i-a cântat bătrâna, a întrebat-o dacă a auzit de strigoi. „Nu”, i-a răspuns aceasta. „Dar de Săvuță ai auzit? Desigur, de Săvuță auzise. Cică era un câine. Mare sau mic? Potrivit. Alb sau negru? Jumătate din sat spunea că era
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
Biserica romano-catolică din cartierul Iosefin (str. Gen. I. Dragalina nr. 13). Corul, care activează de un sfert de secol sub tutela Parohiei romano-catolice din Zugliget, este condus de dirijoarea Havas Katalin. Duminică, 26 octombrie, ora 11, corul din Zugliget va cânta în cadrul slujbei festive de reconsacrare, care va avea loc în Biserica reformată din comuna Dumbrăvița. Lăcașul de cult, care anul acesta își sărbătorește centenarul, a fost complet renovat. Slujba va fi oficiată de protopopul Fazakas Csaba și de preotul paroh
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]
-
și ale noastre din Zlatița - își amintește Dejan Adam. Unchiul Spasa îmi povestea mai târziu că se întovărășise cu niște vechi social-democrați din sat și că intenționau să întroneze puterea poporului, ca în Rusia. În drum spre Biserica Albă, delegații cântau «Pitna kiša pala, Austria propala» (ploaia mărunt cade, Austria decade) și cântece revoluționare rusești“. Amenințarea cu bătaia s-a concretizat câteva zile mai târziu, când unul dintre conducătorii „Republicii zlăticeano-kusicene“ - Stanislav Martinović - primește loviturile de baston și - potrivit promisiunii comandantului
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
Timișoara a unui concert festiv prilejuit de Sărbătorile de iarnă. În acest an, Concertul de Crăciun de la Domul catolic va avea loc sâmbătă, 6 decembrie, ora 19,30. Conducerea muzicală va fi asigurată de capelmaistrul Domului, domnul Walter Kindl. Vor cânta instrumentiști ai Filarmonicii timișorene: Teodora Ciucur (sopran), Voichița Popa (oboi), Ioan Fernbach (vioară), Mircea Tătaru (vioară). La concertul festiv consulul Germaniei la Timișoara, domnul Klaus-Peter Marte, a invitat autorități publice, membri ai comunității germane, oameni de afaceri germani care activează
Agenda2003-49-03-gen8 () [Corola-journal/Journalistic/281801_a_283130]
-
patronajul împărătesei. Inițial, compoziția a fost concepută pentru două coruri mixte. Ideea introducerii corului de copii i-a venit ceva mai târziu, după ce a auzit în Germania oratoriul „Mathias Passion“ de J. S. Bach, în care primul număr coral este cântat de două coruri mixte și un cor de copii. Pentru interpretarea lucrării sale, Berlioz a prevăzut un număr mare de executanți - 600 de copii (acest număr nu l-a avut nici compozitorul, la prima audiție cântând 300 de copii), celelalte
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
primul număr coral este cântat de două coruri mixte și un cor de copii. Pentru interpretarea lucrării sale, Berlioz a prevăzut un număr mare de executanți - 600 de copii (acest număr nu l-a avut nici compozitorul, la prima audiție cântând 300 de copii), celelalte două coruri sunt prevăzute cu câte 100 de persoane: 40 de soprane, 30 tenori și 30 de bași. Și orchestra a fost foarte mult amplificată, cuprinzând 25 viori I, 24 de viori a II-a, 18
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
studenții Facultății de Muzică din Cadrul Universității de Vest. Repetițiile s-au ținut după ora 19, pentru ca să nu fi perturbate activitățile facultății sau ale altor instituții muzicale. Concertul constituie prima audiție pentru România a pretențioasei lucrări de muzică religioasă. Compoziția se cântă destul de rar și pe plan mondial. Pe lângă multele probleme pe care le ridică, un impediment greu de rezolvat îl reprezintă faptul că notele, partitura generală și știmele pentru cor și orchestră nu se pot cumpăra, ci doar închiria. Profesorul și
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Belgia), „Orga“ (Ed. Bärenreiter, 2001 - Germania). Organiștii și dirijorii Domului Cea mai reprezentativă personalitate muzicală din capitala Banatului începând de la mijlocul secolului al 18-lea a fost capelmaistrul Domului romano-catolic (inaugurat cu 250 de ani în urmă). Muzica ce se cânta în catedrala episcopală a servit drept model pentru dezvoltarea muzicii bisericești. Domul dispunea de cor, de o orchestră semisimfonică și de orgă. Orchestra și corul aveau obligația să cânte în fiecare duminică și de fiecare sărbătoare la misa festivă, interpretând
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
romano-catolic (inaugurat cu 250 de ani în urmă). Muzica ce se cânta în catedrala episcopală a servit drept model pentru dezvoltarea muzicii bisericești. Domul dispunea de cor, de o orchestră semisimfonică și de orgă. Orchestra și corul aveau obligația să cânte în fiecare duminică și de fiecare sărbătoare la misa festivă, interpretând nu numai lucrări vocal-simfonice, ci și cântări gregoriene și cântece bisericești. Conform datelor muzicologului Franz Metz, succesiunea cronologică a capelmaiștrilor Catedralei romano-catolice, este următoarea: Bernhard Lyret(? -1730), Andreas Johann
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
1894-1905), Járosy Dezső (1906-1931), Braun Dezső (1931-1939), Emmerich Vormittag (1940-1948), Franz Waschek (1949-1950), Franz Stürmer (1951-1953). Pe timpul regimului comunist, activitatea muzicală în Domul romano-catolic a fost suspendată. Sporadic s-au susținut recitaluri de orgă, iar la diferite sărbători religioase au cântat coruri din alte biserici din Timișoara, dirijate de Tarjányi Valéria, Franz Metz. De la 1 octombrie 1988, Walter Kindl a fost numit oficial capelmaistru.
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
Languages“ și în el mai sunt implicate școli din Italia, Marea Britanie, Spania, România - Timișoara și Vaslui. În data de 19 decembrie, toate școlile implicate vor organiza o Serbare de Crăciun, iar copiii de la școala din Timișoara vor împodobi bradul, vor cânta colinde românești și italiene. O importanță deosebită se va acorda comunicării cu elevii din celelalte școli partenere, care se va realiza prin Internet. Pentru continuarea desfășurării proiectului, elevii vor lucra în 4 studiouri corespunzătoare celor 4 state partenere, adunând și
Agenda2003-50-03-scoala () [Corola-journal/Journalistic/281833_a_283162]
-
aproape neîncăpătoare în noaptea de Revelion 1903, cu ocazia petrecerii organizate de Asociația Angajaților din Comerț. În deschidere, a fost prezentat un program artistic, în cadrul căruia Armin Iritz, Wilhelm Tauber și actorul Újváry Károly au interpretat monologuri, Olga Minovszky a cântat la vioară, iar Bella Acht a interpretat arii din opereta „Floare de aur“, după care s-a dansat până în zori. Cercul Civic din cartierul Iosefin a salutat anul 1904 în sălile vestitului Restaurant și Han „Leul de Aur“. Muzica de
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]
-
colindele la români“. Conferința va fi urmată de un „debut poetic“ al Anei-Maria Mărgneanu, prezentat de I. Crăciun Petrișan, apoi de un recital de poezie susținut de Geo Galetaru, col. (r.) Neculai Damian și actorul George Lungoci și de colinde cântate de grupul condus de preotul I. Drăgoi. ( S. P.)
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
cei de la Flores, au fost extrem de emoționați la întâlnirea cu personajul fantastic, salutându-l în cor de bun venit. Înainte de a primi cadoul binemeritat, fiecare copil a avut o sarcină mai greu sau mai ușor de îndeplinit: trebuiau să îi cânte un cântecel sau să-i spună poate o poezie, fiecare după puteri. În ceea ce îi privește pe cei foarte micuți, care de abia scot câteva vorbe, mamele lor au promis că la anul cu siguranță Moșul va auzi o poezie
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]