33,891 matches
-
patriotică, dar și eseuri. ALEXANDRU FLECHTENMACHER Acum 105 ani a murit compozitorul, violonistul, dirijorul și pedagogul român Alexandru Flechtenmacher. A compus primele vodeviluri și operete românești („Baba Hârca“, pe text de Matei Millo), cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice. A fost întemeietorul și primul director al Conservatorului din București. Joi, 30 ianuarie MAHATMA GANDHI Se împlinesc 55 de ani de la moartea omului politic indian Mohandas Karamchad Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare“), conducătorul luptei de eliberare națională a Indiei
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
După dansul miresei, nașul mirilor anunță începerea strigării darului. După aceea urmează un alt moment important, și anume „Despărțirea părului“. Mirii sunt duși într-o cameră, însoțiți numai de două femei mai în vârstă și un muzicant, care cântă un cântec străvechi, conceput special pentru acest moment. În timpul acesta, mirele trasează o cărare prin părul miresei, care este pieptănat așa cum îl poartă femeile căsătorite, iar pe cap i se presară sare, pe care trebuie să o guste. Fetei i se pune
Agenda2003-6-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280680_a_282009]
-
20, în Art Club (Bastion) din Timișoara, interpreta Elisabeth Arend (Germania) va susține, în organizarea Centrului Cultural German din Timișoara, un recital literar-muzical sub genericul „100 de ani prezent“, care se vrea o călătorie satirico-spirituală în timp, prin texte și cântece, în istoria germană. La pian va acompania Jürgen Peiffer. Intrarea este liberă. ( I. S.) Întâlniri În vederea promovării proiectului „Centrul Județean de Asistență și Formare Managerială”, reprezentanți ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara se vor întâlni luni, 10 februarie
Agenda2003-6-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280669_a_281998]
-
al contractelor la distanță: M.O. nr. 57/31. 01. 2003. din sălile tribunalului Condamnare în dosarul ILSA „Industria Lânii“ a fost una dintre societățile timișorene a căror imagine a fost asociată cu necazurile tranziției, datorii de miliarde, privatizări cu cântec, mișcări sindicale. În urma cercetărilor efectuate acum doi ani, două persoane, care au deținut la un moment dat frâiele acestei societăți, s-au ales cu dosar penal. Este vorba de V.D. și N.C. Prima a fost acuzată că în calitate de administrator unic
Agenda2003-7-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280699_a_282028]
-
Prepeleac“, după Ion Creangă, 23. 02, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert vocal-simfonic, dirijor: Alexandru Lăscae (Olanda), 28. 02, ora 19 (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“). Casa de Cultură a Studenților: „Tinerețe ce-am avut“ - spectacol extraordinar de cântece și dansuri populare susținut de Luca Novac, 22. 02, ora 16. ARAD Teatrul de Stat: „Anonimul venețian“, 22. 02, ora 18; „Jucătoarea de cărți“, 23. 02, ora 18. Teatrul de Marionete: „Hansel și Gretel“, 23. 02, ora 11. Filarmonica de
Agenda2003-8-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280726_a_282055]
-
mai zbate/Numele și-l CÂNTĂ parcă murind”cf. Pasărea HAAR. Sau, din nou, echivalarea dublă, a Poetului și a Revelației, cu Harul Apollinic/COCOR, taumaturgic, întru thanatomahie: “Sub azimut bătrân COCOR/râzând eu MOARTEA MEA SĂ-MI MOR!” - cf. Cântec pentru Canon-Group. și, altfel și mereu la fel: “Logos străpuns ca rit al învierii...” - cf. Miel al durerii (variantă). Moarte inițiatică, autosacrificială, a Poetului, pentru a adeveri Efectul Soteriologic/Cathartic, al Poeziei: “Nu plânge-n vis bătrân, Miel al Durerii
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
program este valorificarea tradițiilor și limbajelor artistice europene, școala având ca parteneri instituții școlare din Italia, Spania, Anglia și o școală din Vaslui. Proiectul beneficiază de finanțare din partea Uniunii Europene și a Consiliului Local Timișoara. Această serbare cuprinde prezentarea de cântece învățate de la copiii din școlile-partener, o paradă a costumelor din Banat, precum și o expoziție de felicitări, mărțișoare și icoane pe sticlă. Activitatea cultural-artistică a elevilor participanți se constituie și ca o acțiune de diseminare a rezultatelor proiectului ob- ținute în
Agenda2003-10-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280768_a_282097]
-
inventarea roții sau stăpânirea focului“. În România, inclusiv în teatrele timișorene, Ziua Mondială a Teatrului prilejuiește și o serie de manifestări incluse în Campania Națională „Artiști pentru artiști“ inițiată de UNITER și Centrul Român al ITI. IOAN STANCIU Flori de cântec românesc l Premiera Ansamblului Banatul Ca în fiecare prag de primăvară, Ansamblul Profesionist „Banatul“ își bucură spectatorii cu un nou spectacol: „Flori de cântec românesc“, a cărui premieră va avea loc sâmbătă, 29 martie, de la ora 17, în sala C.N.
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
Națională „Artiști pentru artiști“ inițiată de UNITER și Centrul Român al ITI. IOAN STANCIU Flori de cântec românesc l Premiera Ansamblului Banatul Ca în fiecare prag de primăvară, Ansamblul Profesionist „Banatul“ își bucură spectatorii cu un nou spectacol: „Flori de cântec românesc“, a cărui premieră va avea loc sâmbătă, 29 martie, de la ora 17, în sala C.N. „Ion Vidu“. Pe portativele orchestrei conduse de frații Radu și Ilie Vincu se vor afla cele mai frumoase cântece românești, iar farmecul lor va
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
un nou spectacol: „Flori de cântec românesc“, a cărui premieră va avea loc sâmbătă, 29 martie, de la ora 17, în sala C.N. „Ion Vidu“. Pe portativele orchestrei conduse de frații Radu și Ilie Vincu se vor afla cele mai frumoase cântece românești, iar farmecul lor va fi pus în valoare de talentul soliștilor vocali Aurelia Ardeleanu, Ion Luca Jurjescu, Vasilica Radu, Cătălina Pâșlea și al soliștilor instrumentiști Mircea Ardeleanu, Ion Pieptănaru, Dănuț Matei, Grigore Merceanu, Cristi Bălteanu, ne-a destăinuit prof.
Agenda2003-12-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280820_a_282149]
-
ascultăm pe Goethe atunci când „Darul i s-a retras. Nu mai poate scrie” mi s-a părut pur și simplu magnific. Cine era poetul ăsta care vorbea atât de natural cu noi în timp ce meșterea la poemul său definit? Odată cu antologia Cântece vis, colecția „Orfeu” propusă de Radu Vancu, în proiectul la care au colaborat Casa de Editură Max Blecher și Ed. Armanis (ultima din Sibiu), cititorul român a primit în 2013 un dar neașteptat: poezia unui mare poet american, cu bună
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
o grea strădanie, dacă vrei să contezi ca poet după 25 de ani, este absolut adevărat - și nu doar în cazul lui Berryman. Dacă urmărim traiectul său intelectual putem vedea cum asimilează poezia unor înaintași precum Yeats („umbra măreață” din Cântecul 312) până la studiile despre poezia unor Pound sau Stephen Crane, ca să nu mai vorbim de Shakespeare; dar s-a spus ca a fost influențat și de poeți ca Auden și Hopkins. Căci Berryman, dincolo de tribulațiile existențiale și literare, rămâne poetul
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
a reușit în 1972 s-o și facă nu este decât un fapt banal în analele poliției din Minneapolis; însă, cu certitudine, este, prin poezia pe care o scrie, cronica pre versuri tocmită a unei sinucideri prevestite, ca în teribilul Cântec vis 172: „Fața ta mohorâtă venea la masa mea Sinucidere./ Forța ta venea ca un torent la capătul/ agoniei și urgiei./ Ai fost botezată la început Sylvia Plath/ și ți-ai schimbat numele în D-na Hughes și ai zămislit
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
de ce el/ singur ține piept torentului abject.” Torentul abject e fără sfârșit și Berryman e preocupat în multe dintre poemele culegerii alcătuite de Vancu de dispariția poetului, a ființei nemuritoare în scris, dar supusă extincției ca oricare alt om. De la „Cântecul vis 153” („Sunt nervos pe Dumnezeu că a nenorocit generația asta”) trecând prin „Cântecul 187” („Doamnele poetese nu trebuie să se mărite”) și până la favoritul meu, 310 („Darul i s-a retras. Nu mai poate scrie”), Berryman reface o arheologie
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
e preocupat în multe dintre poemele culegerii alcătuite de Vancu de dispariția poetului, a ființei nemuritoare în scris, dar supusă extincției ca oricare alt om. De la „Cântecul vis 153” („Sunt nervos pe Dumnezeu că a nenorocit generația asta”) trecând prin „Cântecul 187” („Doamnele poetese nu trebuie să se mărite”) și până la favoritul meu, 310 („Darul i s-a retras. Nu mai poate scrie”), Berryman reface o arheologie inițiatică a poeților afini, a poeților care i-au marcat existența și poezia, a
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
o ironie desigur pentru publicul său monden, căruia-i făcea cu ochiul: „Rilke era un abject./ Admit că tristețile/ muzica/ titlurile lui fermecau prea-decepționatele domnițe. Un prag mai rău decât cercurile/ unde cei scârnavi/ stau/ pândesc,/ ăsta al lui Rilke...” (Cântec vis 3 Un stimulent pentru o fiară bătrână). Numai că lumea lui Berryman este tot ce poate fi mai departe de un muzeu încremenit, chiar dacă figurile stranii care o populează, în frunte cu „mohorâtul, neostoitul Henry” provoacă, la lectură, senzație
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
looser-ului, este înseși figura noastră uimită atunci când ne privim în oglindă și recunoaștem ceea ce suntem: „...un chip sienez grav de pe care o mie de ani/ n-ar reuși să șteargă reproșul profilat în tăcere. Oribil/ cu ochii deschiși, așteaptă orb” (Cântecul 29). Când a publicat prima selecție, de 77 de poeme, din „Dream Songs”, Robert Lowell a întâmpinat cartea astfel: „La început creierul suferă și îngheață de atâta întuneric, dezordine și ciudățenie. După o vreme, situațiile repetate și sporovăiala indecentă devin
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
iar asta o face cu blândețea unui poet: „El nu creează lumea, el o protejează; sau, mai exact, el este poetul lumii, călăuzind-o cu o blândă îngăduință, după propria sa viziune a adevărului, frumuseții și binelui.” Henry-Beryman este în „Cântece vis” un pseudo-credincios, un speculant al îngăduinței și toleranței divine: „Îngăduie-mi, Tu Cel Fără Somn,/ o experiență personală cu trupul doamnei Boogry/ înainte să mă îndepărtez de poftele cărnii” (Cântecul 69), un pezevenghi căruia e posibil ca Dumnezeu să
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
viziune a adevărului, frumuseții și binelui.” Henry-Beryman este în „Cântece vis” un pseudo-credincios, un speculant al îngăduinței și toleranței divine: „Îngăduie-mi, Tu Cel Fără Somn,/ o experiență personală cu trupul doamnei Boogry/ înainte să mă îndepărtez de poftele cărnii” (Cântecul 69), un pezevenghi căruia e posibil ca Dumnezeu să-i facă hatârul, tocmai pentru o discuție ulterioară, lămuritoare, cu cel care geme sub povara transcendentului. În fond, „cea mai rea carieră” e a lui Dumnezeu, adică a cuiva care a
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
Scripturii e o condiție istorică a lucrurilor disputabile și că, implicit, domeniul teologiei trebuie să îl accepte. În al treilea rând, comentând Fericirile, Marius Cruceru construiește o condiție umană aflată permanent sub „spectrul dezastrului și al restaurării“, de regăsit în cântecele naive ale copilăriei: podul de piatră care s-a dărâmat este o bună metaforă a interpretului căruia i se dezmint toate instrumentele când instrucția ia sfârșit.
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
festivă, manifestările au debut cu un frumos cadou pe care Biblioteca l-a făcut școlarilor din clasele primare: talentata scriitoare vâlceană Janina Țenea a prezentat cea mai recentă carte a sa, „Povești pentru oamenii mici și oamenii mari”. Poezii și cântece pentru îngerași Marți, 6 decembrie, începând cu ora 13.30, darurile au dat năvală la Târgul de carte pentru școlari. Elevii din clasele primare și gimnaziale au avut prilejul să cunoască, de data asta, trei poeți care au scris multe
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
și George Călin. A fost o întâlnire de neuitat, cei mai buni școlari primind în dar cărți din partea scriitorilor. Poetul Vasile Groza i-a delectat pe școlarii din sală cu versuri înmănuncheate sub genericul „Pe genunchii bunicului” și cu câteva „Cântece pentru îngerași” în interpretarea fiicei sale, renumita solistă și compozitoare Loredana Groza. S-au organizat și câteva concursuri ad-hoc. Cei mai isteți dintre copii au primit ca răsplată cărți și CD-uri cu cântece despre îngerași. Victor Gh. Stan, președintele
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
Pe genunchii bunicului” și cu câteva „Cântece pentru îngerași” în interpretarea fiicei sale, renumita solistă și compozitoare Loredana Groza. S-au organizat și câteva concursuri ad-hoc. Cei mai isteți dintre copii au primit ca răsplată cărți și CD-uri cu cântece despre îngerași. Victor Gh. Stan, președintele Secției de Literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România, s-a plimbat cu micuții școlari prin minunata împărăție a Alfabetului Ghicitorilor, iar George Călin, un amfitrion la fel de darnic și primitor, după ce
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
calul năzdrăvan, ascuns în precaritatea înfățișării lui, nu mai prinde aripi, ca să-și înalțe eroina peste munți și văi și să-i ofere regatul fericirii... Tăcerea și închiderea privirii supun, înving, izolează, închid în sine, pierd, fără cuvînt și fără cîntec. „Și cînd i-a murit copila aceasta din urmă, Fefeleaga n-a spus o zi nimănui nimic”. Drept e să recunoaștem că degeaba trage Fefeleaga zilele de căpăstru, ca să mute dealul în alt loc, un loc mai „zgomotos”, și muțenia
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
la anumite lucruri atunci când se hotărăsc să facă pasul, cum se spune - «We marry famiilies». Dar se pot spune oare mai multe lucruri despre vineri seara, începutul de weekend? Cultura pop pare să creadă, ca și familiile, că da - sunt cântece, filme de comedie întregi despre vineri seara, seară în care ne luăm o pauză de la muncă pentru a petrece și pentru a ne reîncărca bateriile, cum se spune” (p. 71). Totul, sub semnul unei continue ezitări care minează din interior
Nord și Sud by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2711_a_4036]