2,562 matches
-
și eu o imagine în încrustare lemnoasă despre propria istorie. Dacă aș fi eu Cântăreața, aș distruge oribila polifonie în favoara unei voci solitare cu o stilizare flaușată. Deci ca cântăreață m-aș ridica ca să cânt (declamă) Să cântăm cântatele cârpe fără de început Nu mai există acum opreliște Gândește, până când corzile vocale se uzează Mai durează cu siguranță încă o jumătate de oră Până când tot rezervorul s-a golit E locul plictiselii Fără posibilitate de întrerupere Fără sfârșit Din nefericire oral
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de voi? Mie nu-mi vine bine, nu mă simt bine, și blestmatului de suflet îi lipsește jarul. Cu această afirmație începe mereu măcelul. Nu? PIANISTA: Lasă... că ăstora nu le merge în nici un fel... Să construim un psihopat din cârpe, culoare și muzică. Să-l modelăm încă cu chef și să îl împărțim în două jumătăți împărătești. Să tipărim un concept bolnav înăuntru, anume conceptul fantezie, atât timp, până când din nevoia de a respira vor începe să pută. Deci, prietene
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu totul și cu totul ștearsă de pe fața pământului... ca o față proprie față de altă față proprie, Mariedl. Mariedl... Dragă Mariedl. Așa o muzică ești tu, că toți oamenii ar trebui s-o cânte. PATRU Încăperea, însângerată. Mariedl scoate o cârpă însângerată de sub fustă. O saltea cu fratele lui Mariedl, care se masturbează privind într-o revistă porno. FRATELE LUI MARIEDL (masturbându-se): Mama noastră zice că-i gata cu ea, că nu mai poate să ține pasul cu noi. După ziua
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și ea din plin. MARIEDL: Dragă Mariedl, cum o mai duci? Mie imi merge bine, Mariedl a ta, multe salutări. CINCI Încăperea, însângerată. Mariedl își taie părul cu un cuțit imens de bucătărie. Fratele lui Mariedl, își înfășoară pântecul cu cârpe de moară și scutece. Pe o bancă ce ține loc și de pat tatăl lui Mariedl sforăie beat cu o sticlă în mână. Tatăl lui Mariedl cade de pe bancă și se chircește. FRATELE LUI MARIEDL: Aoleu, firește că tatäl s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a împins să găsesc cățelul cu erupție excitant. Și de asta tu, mamă, ai putut să arunci afară unealta morții care este Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (îi ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe Mariedl cu untură între picioare) Untura o să cânte sângelui tău un cântec
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aerul aiurit, pe alt om îl cacă în cerul gurii până ce li se termină la toți aerul. MAMA LUI MARIEDL: Tocmai azi am aprins tot aiurea. Focul pentru atenția dată trupului a fost prost pregătit. Îi pune la loc o cârpă cu pete roșii între picioare lui Mariedl Și chiar pătura de spumă din sexul lui Mariedl se bea cu prea puțin suc de roșii. Așa că durerile de la rănile femeiești ale lui Mariedl nu au devenit așa de uimitor de roșii
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
MARIEDL: Mi se rupe-n paișpe de simțirea asta dezliberată. Eu mi-aș vârâ-o toată în fundul bisericii populare și i-aș scuipa sosul morții din măruntaiele mele. Bine-i merge butoiașului din corp care și-o încălzește. Imaginea strălucitoare a cârpelor de peste curul dumnezeiesc care sughite atunci când îl țin, și i-o vâr. Restul se rezolvă cu ochii. Principalul e ca să-i meargă ochiului bine. MAMA LUI MARIEDL: Oricum acum totul e mortal de indiferent. În sfârșit am găsit în capul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în dublul cur-rău al nimicului ei. Iar pe tine frățioare, am să te dăruiesc pur și simplu cu porcăria . Fratele sărută recunoscător fundul lui Mariedl. MAMA LUI MARIEDL (ridică în sus rochia lui Mariedl): E tare sfârtecată azi? (îi trage cârpele însângerate dintre picioare și le cercetează) Ah, nu, nu sunt chiar așa de scârboase, numai obișnuitele fântânele încârligate-n roșu, care arată că viața din viață se trage. Și ici și colo locu-i bun, sănătos pe însănătoșire. (o unge pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
perioada feudală ei au fost considerați dușmani și sancționați, devenind ținta răspunderii juridice. La boală, cel suferind căuta o babă meșteră în descântece și oblojeli. În ultimă instanță, baba recomand0a cuptorul cald drept pat, lespezi de piatră fierbinți, învelite în cârpe și așezate la junghiuri, cir (terci) clocotit sorbit pe îndelete, felii de cartofi cruzi așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de scânduri cu picioare de lemn bătute în pământ, așternuturi de cârpe și rogojini pe jos, în cui o lampă cu gaz, două fiare în vatră sau în cel mai bun caz o plită pentru pregătit mâncarea. Îmbrăcămintea acestor asupriți ai soartei era extrem de modestă, în picioare purtând opinci. Deducem din acestea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
soiurilor autohtone o constituie altoirea. Se foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii tineri și consta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din activitatea adulților: „de-a grădina”, „de-a casele”, „de-a mama și de-a tata”, „de- a școala’’, „de-a stâna’’ ș.a. Ciocanii de porumb, crenguțele, pietrele lustruite, penele de găină erau jucăriile noastre. Fetele își făceau păpuși din cârpe. Nimic nu se cumpăra, doar cei avuți permițându-și luxul de a cumpăra o jucărie celor mici. Joaca însemna, de regulă, creșterea și îngrijirea fraților sau surorilor mai mici, îngrijirea animalelor, mersul la câmp, fantezia și imaginația de copil mergând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la macerat 7 zile, Într-un loc cald. Se iau 4 lingurițe odată pe zi. Cataplasme cu 100 g făină de muștar negru, peste care se adaugă apă caldă până se obține o pastă moale, care se aplică, Între 2 cârpe, pe locul dureros, timp de 15 minute. La persoanele care nu suportă, se face un amestec din 50 g de făină de muștar și 100 de g de făină de in. Se pun 3 căței de usturoi Într-un ibric
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
suportă, se face un amestec din 50 g de făină de muștar și 100 de g de făină de in. Se pun 3 căței de usturoi Într-un ibric, se adaugă apă și se fierbe., după care se Înmoaie o cârpă și se aplică pe pieptul bolnavului. Usturoiul pisat se acoperă apoi cu ulei fierbinte și se inhalează vaporii. Se amestecă ½ cană de muștar uscat și o cană de apă și se adaugă 1-2 albușuri de ou. Pasta se pune pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lemn dulce, pătlagină, plămânărică, salcâm, sunătoare, tătăneasă, volbură. HEMORAGII GASTROINTESTINALE Comprese la burtă cu apă rece, cu oțet, cu oțet amestecat cu cărămidă pisată sau cu ceapă, În care s-a plămădit mușchi de copac, cu spirt sau rachiu, cu cârpă roșie (!?) muiată În oțet, cu piatră acră dizolvată În oțet, comprese la tălpi cu oțet sau cu slănină. Se bea apă rece În care s-au pus cărbuni pisați, apă amestecată cu o soluție de piatră acră, fiertură de rădăcini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
căni pe zi. DISTROFIE MUSCULARĂ Comprese calde cu frunze opărite de brusture, aplicate pe zonele afectate. Frecții cu tinctură de tătăneasă (rădăcină macerată În alcool de 45-60 ș) pe zona bolnavă, În fiecare seară, care se Înfășoară apoi Într-o cârpă de lână. Frecții cu tinctură de traista ciobanului pe locurile afectate, de 4-5 ori pe zi. Ceai din frunze și flori de crețișoară, o lingură la o cană. Se consumă 4 căni pe zi În loc de apă. Ceai de pedicuță, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
locale sau comprese cu fierturi din flori de arnică, coada șoricelului, flori de soc, coada calului, talpa gâștii sau rădăcini de tătăneasă. Se ung cu alifie făcută din untdelemn, ceară albă, praf de tămâie și 2 gălbenușuri de ou sau cârpe muiate În rachiu sau În spirt. TRÂNTITURĂ (zdrogheală) Bubă mare care se face pe talpa piciorului, prin apariția unei bătături, care se umflă, se Învinețește și puroiază. Pentru a grăbi coacerea se fac legători cu caș dulce, ceapă coaptă unsă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu zahăr, lapte dulce sau zeamă de lămâie. Se pun comprese cu apă rece sau oțet la inimă sau la furca pieptului. I se fac bolnavului inhalații pe nas cu oțet tare, oțet din trandafiri, oțet aromat sau fum de cârpă aprinsă, de balegă de cal, de plante sau substanțe cu miros Înțepător puternic. Se freacă cu putere venele de la mâini, de la gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alcoolică (aprinderea rachiului): Se toarnă pe gâtul "adormitului" zeamă de balegă de cal proaspătă. Se bea lapte dulce de vacă, chișleag, zeamă de ceapă, cenușă amestecată cu apă caldă, moare de varză, oțet diluat. Se fac inhalații cu fum de cârpă arsă. Se bea ceai din rădăcină de podbal, multă apă rece, lapte cu sămânță de cânepă, albuș de ou proaspăt, după care "turmentatului" i se freacă burta cu un făcăleț, ca să vomite. Se masează palma, zona de la baza degetului mare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să fierbi smochine cu vișine, să strecori și să bei. Alta: să fierbi sămânță de nalbă albă cu vin și să bei. De trânji (hemoroizi), când vor fi ieșiți: să stingi spuză cu oțet tare și să pui Într-o cârpă și să pui la șezut cât vei putea răbda; după aceea să fierbi praf și cu zeamă să te speli acolo unde sunt trânjii ieșiți. Cand te mănâncă ochii: șofran și trandafir (petale) sfărâmat cu făină să amesteci și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
face cataplasmă și se pune la durere, căldișoară. Ca să tragă căldura (temperatura): muștar pisat și amestecat cu oțet, punem la tălpi ca să tragă căldura. Pentru răni de tot felul: balsam (tinctură) de sunătoare. Asemenea și rachiu cu zahăr, cum și cârpe cu apă rece, schimbate des, stă sângele, nu face cangrenă și se vindecă. Pentru tuse: floare și rădăcină de nalbă, fierte un ceas, cu zahăr. Pentru Îndreptarea (curățirea )sângelui: rădăcină de iarbă mare, făcându-se un decoct prin fierbere. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să faci pâine de orz și fierbinte s-o pui la umflătură și să te Învelești bine. Apoi, să iei rută cu untdelemn și sare măruntă, să ungi picioarele că se vor desumfla. Udul tău să-l pui pe o cârpă și Încă te vei folosi. Când pierzi fața obrazului: să iei Lemnul Domnului și să-l fierbi și să-l bei. Mărgean pururea să porți la tine și va fi obrajul tău pururea rumen. Pentru durere de grumaz: cuib de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lege bine, să șadă 24 de ceasuri. De 3 ori să facă așa. Pentru junghi: să cumpere mărgelușe mici, albastre, să le piseze și să bea cu rachiu de drojdie. Iar pentru junghi: cenușă fierbinte de mei, să pună În cârpă la junghi. Pentru alifie la orice bube sau la șezut, când omul are trânji (hemoroizi): untdelemn 2 dramuri, unt de vacă 2 dramuri, rășină un dram, sacâz bun 2 dramuri, piatră vânătă un dram, seu de berbec de la rinichi, ceară
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seu de berbec de la rinichi, ceară albă 2 dramuri și să le piseze toate la un loc și să le pună toate Într-o ulcea să fiarbă bine, când se va unge să fie caldă, să o pună pe o cârpă de pânză de in. Pentru colnie (bătătură) la picioare la om sau la femeie la Închieturi: să cumpere turta lupului și stânjenei (iriși) să piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Cu untură de arici să se ungă. Pentru colic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]