68,811 matches
-
lumii postmoderne sunt exacerbate și încețoșate. Ficțiunea lui Ellis nu este lectura obișnuită a unui adolescent de 16 ani. Precum filmele hollywood- iene, cititorul se întreabă dacă există într-adevăr echivalentul real al evenimentelor fictive. Debordant și exhibitionist, limbajul nu cade în vulgar. Ellis scrie într-un mod elitist despre plăceri sexuale, droguri și stilul de viață al unei clase sociale mânate de baniîmpreună cu viciile asociate acestui stil de viață. Implicit, Ellis devin un scriitor controversat care ridică sprâncene și
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat, în majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime acorduri sunt extrase din Credo-ul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ, cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta cădea peste ei dimineața, dar apoi ea se făcea hrană pentru cei de o primeau. Fiindcă ceea ce se revărsa nu se prefăcea în picături de apă, cum se întâmplă de obicei cu roua, ci în loc de picături de apă se revărsa un
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
celui ce l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, II, PG XLV, col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
bine. Dumnezeu dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a-l primi. Botezul ne dă toată puterea de a nu mai păcătui, însă nu ne ia libertatea care ne-ar face incapabili de păcat. Se cade „să întoarcem sporită comoara, pe care am primit-o când am venit pe lume. Și pentru că toți avem aceeași fire - chiar dacă nu avem la fel măsura darurilor ce ni s-au încredințat - toți trebuie să aducem Domnului, unul mai mult
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
veniți din sudul Saharei, au fost denumiți mauri și au format marea masă a armatei care, fiind condusă de către arabi, a trecut strâmtoarea Gibraltar, cucerind teritoriul spaniol în anul 711. Cu excepția câtorva zone din nord, toată Peninsula Iberică va cădea rapid sub dominație arabă. Prezența arabă în Spania va fi una de durată, ultimul oraș-stat recucerit de Spanioli fiind Granada, în anul 1492. În timpul lui Christos, diaspora evreiască număra nu mai puțin de opt milioane de membri, dispersați în special
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
evreilor din diaspora. Rabinii acestei comunități vor pune bazele unui rit religios destinat în special diasporei și care viza păstrarea identității culturale și religioase a evreilor exilați, în condițiile în care libertățile comunităților ebraice începeau să fie din ce în ce mai limitate. Babilonul cade sub ocupație arabă în anul 637 d.Hr. și astfel islamul devine religie oficială de stat. Pentru comunitatea evreiască, această schimbare nu va aduce modificări esențiale, coabitarea cu populația și cu autoritățile musulmane derulându-se extrem de pașnic și de liniștit
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-a dăruit o neasemuită cinste. Dar tocmai pentru a nu cădea din această pricină în mândrie, uitând că nu are de la el bunătățile ce le are, i s-a dat această poruncă. Omul trebuia să asculte de Creator și să nu prefere darul în locul ascultării de Dăruitor. Sfântul Grigorie Palama este
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
îi poruncește să se împărtășească de o hrană mai bună și nemuritoare [...] Pe de altă parte, îl ferește de amintitul pom al simțirii, ca nu cumva gustând prin el din cele dulci ale vieții acestuia să se umple de durere, căzând printr-o astfel de gustare de la ospățul și bucuria dumnezeiască<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, pp. 355356. footnote>. Poate fi lesne observat că fiecare pom reprezintă o anumită cale pe care omul o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
acestea n-am aflat să fi scris nici unul din dumnezeieștii părinți de odinioară<footnote Ibidem, p. 322 footnote>. Această nouă explicație este adresată celor ce au lucrat în el (în raiul dumnezeiesc - n.n.) și au păzit porunca sau, după ce au căzut, au reluat lucrarea în el și paza lui<footnote Ibidem. footnote>. Întâlnim aici o idee a Sfântului Maxim Mărturisitorul care precizează că omul este nu lumea mică, ci lumea mare, pentru că el cuprinde lumea văzută în sine prin cugetare. Deci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
idee a Sfântului Maxim Mărturisitorul care precizează că omul este nu lumea mică, ci lumea mare, pentru că el cuprinde lumea văzută în sine prin cugetare. Deci în această lume mare sădește Dumnezeu un alt rai dumnezeiesc, mult superior celui ce cade sub simțuri, ca unul ce este împodobit cu plante veșnic nemuritoare și pururi verzi și luminat de Soarele dreptății. În acest rai a sădit Dumnezeu pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului. Iar pomul vieții este Sfântul Duh, Care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
într-adevăr puterea de a împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
împărtăși protopărinților noștri o cunoștință care le-ar fi fost străină, ci doar pentru că, gustând din fructele sale, puteau să cunoască din experiență, și au cunoscut în realitate, deosebirea care există între binele din care căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
avut vreo anumită putere spirituală. Căderea omului în păcat s-a petrecut prin mâncarea din pomul neascultării. Acest pom nu a fost unul mitologic, ci profund real, dar nu a fost sădit de Dumnezeu ca tentație pentru om de a cădea în păcat, ci pentru ca omul să se întărească în practicarea virtuții. Aceasta o arată Sfântul Grigorie de Nazianz când spune că pomul cunoștinței nu a fost sădit cu vreun gând rău de la început și nu din vreo invidie oarecare a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
energii ale Lui din ea. Faptul că se spune că pomul vieții a rămas undeva de unde oamenii au fost scoși, înseamnă poate că lumea a rămas în sine un potențial pom al vieții, a rămas potențial transparentă, dar oamenii au căzut de la această cunoaștere a ei. Ei n-au mai văzut lumea ca grădină, ca rai al deplinătății vieții, prin care umbla Dumnezeu; ei n-au mai văzut lumea în semnificația ei deschisă infinitului personal al lui Dumnezeu. E semnificativ că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cap. 94, p. 26. footnote>, având toate câte le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel din tâi, afară de păcat. Numai Stăpânul firii create avea puterea și căderea să-l ridice din nou pe omul căzut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, 8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
noastră cea desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fiecăruia dintre oameni, însă această certitudine nu trebuie să-l îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să-i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem în nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându-L și jignindu-L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă îndemnându-ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o așa stăruință, de parcă nu noi i-am fi greșit, ci de parcă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
cap. 94, p. 26. footnote>, având toate câte le are Tatăl, afară de nenaștere, având și toate câte le are Adam cel din tâi, afară de păcat. Numai Stăpânul firii create avea puterea și căderea să-l ridice din nou pe omul căzut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, 8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
noastră cea desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pământ a lui Adam; învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam și a noastră. Toate acestea au fost învățătură dată nouă de Dumnezeu și vindecare a slăbiciunii noastre. Vindecarea aceasta a întors pe Adam cel vechi în raiul din care căzuse și l-a apropiat de pomul vieții, de care ne înstrăinase gustarea cea rea și nechibzuită din pomul cunoștinței<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvânt de apărare pentru fuga în Pont sau Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fiecăruia dintre oameni, însă această certitudine nu trebuie să-l îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să-i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem în nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându-L și jignindu-L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă îndemnându-ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o așa stăruință, de parcă nu noi i-am fi greșit, ci de parcă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
țări arată uneori semne de copilărie. Ca un sfinx, mut încă și cu ochii închiși, stă anul viitor înaintea noastră, dar știm bine că multe are de zis, că cumplite sunt enigmele ce le va rosti, că în prăpastie va cădea cel ce nu va fi în stare să le deslege. Iar Edipul destinelor noastre se uită în fața acestui sfinx, și în loc de a fi pătruns de seriozitatea adâncă, tragică poate a fizionomiei lui, el s’apropie de monstru pentru a-i
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]