1,744 matches
-
scufundau nava Petrel, iar el și tatăl lui Îi salvau pe marinarii răniți. În cea de-a patra dimineață, cînd coborî la micul-dejun, Jim constată că uitase să Închidă un robinet de la bucătărie și toată apa din rezervor se scursese. Cămara era bine aprovizionată cu sifoane cu apă minerală, dar el acceptase deja faptul că mama și tatăl lui nu vor mai veni acasă. Se uită pe ferestrele verandei la grădina năpădită de buruieni. Nu era vorba de faptul că războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mese, Își pierdu echilibrul și căzu pe o canapea, se redresă fără să atingă podeaua, ateriză izbindu-se de ușile duble care duceau În sufragerie, le deschise și Începu un circuit sălbatic În jurul mesei lungi, lustruite. O luă apoi prin cămară, Împrăștiind apa din balta de sub frigider, răsturnă cratițele de pe rafturile din bucătărie și Încheie În mare viteză spre oglinda din vestiarul de jos. CÎnd cauciucul din față atinse oglinda murdară, Jim se răsti la imaginea lui plină de Însuflețire. Războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Își șterse hainele cu un prosop ud. La fel ca domnul Guerevici, trecătorii chinezi se uitau la el mirați. Totuși, Jim Înțelese că erau unele avantaje În a fi sărac. Nimeni nu s-ar mai gîndi să-i taie mîinile. Cămara familiei Maxted era plină de cutii cu sticle de whiskey și gin, o peșteră a lui Aladin cu sticle aurii și rubinii, dar nu erau decît cîteva borcane de măsline și o cutie de biscuiți de cocktail. Jim luă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
găseau niște dulăpioare albe, conținînd zeci de seturi de dinți. În Întuneric, rînjeau spre Jim ca niște guri lacome. Jim străbătu sufrageria și ajunse În bucătărie. Ocoli balta de apă din jurul frigiderului și, cu un ochi de expert, cercetă rafturile cămării. Spre nemulțumirea sa, acestui stomatolog belgian și frumoasei lui consoarte le plăcea mîncarea chinezească - ceva pe care părinții lui rareori puneau gura - iar cămara era plină, precum depozitul unui comprador chinez, cu intestine și fructe uscate. Exista totuși o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În bucătărie. Ocoli balta de apă din jurul frigiderului și, cu un ochi de expert, cercetă rafturile cămării. Spre nemulțumirea sa, acestui stomatolog belgian și frumoasei lui consoarte le plăcea mîncarea chinezească - ceva pe care părinții lui rareori puneau gura - iar cămara era plină, precum depozitul unui comprador chinez, cu intestine și fructe uscate. Exista totuși o singură cutie de lapte condensat, de o dulceață și savoare pe care Jim nu și le mai amintea. Bău laptele șezînd la masa de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
propria lui casă - deși era un om bogat, tatăl lui Jim fusese Întotdeauna un singuratic -aveau cinematografe particulare și saloane de bal. Abandonate de proprietarii lor, Buick și Cadillacuri zăceau În garaje, pe cauciucuri dezumflate. Cu toate astea, dulapurile din cămările lor erau goale, obligîndu-l pe Jim să se hrănească doar cu gustările, rămase după cincizeci de ani de petreceri ale fostului Shanghai. Uneori, după ce găsea o cutie intactă de bomboane de ciocolată În sertarul vreunei măsuțe de toaletă, Jim se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
trei sute de coți în lungime, cincizeci de coți în lățime și treizeci de coți în înălțime. 16. Să faci corăbiei o fereastră, sus, lată de un cot; ușa s-o pui în lăturea corăbiei și să faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc și altul sus. 17. Și iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pămînt, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viață; tot ce este pe pămînt va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
arăt regatul desfătării poetice. Am plăcerea să-ți ofer ceea ce nu ți s-a mai oferit niciodată și să-ți arăt ceea ce n-ai mai văzut nicicând. Ajunseră curând pe un culoar de la subsolul casei, acolo unde erau odăile slugilor, cămările și bucătăria, apoi urcară în holul din spate. Regele Soare luă un sfeșnic cu lumânări aprinse, o privi de sus în jos, înclinându-și capul când într-o parte, când în cealaltă. ― Alexandra-Marioritza, azi întruchipezi două genii militare. Dar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Alexandra-Marioritza! Te voi servi chiar eu, cu mâna mea. Așteaptă-mă! Trebuie să-ți spun ceva important. Nu vei uita niciodată acest pahar, căci va fi cu apă vie, exact ca în povești. Îi sărută mâna și merse drept spre cămara burdușită de dulapuri grele, acolo unde se păstrau toate porțelanurile, vesela și argintăria casei. Alese o cupă înaltă din cel mai fin cristal, cristalul îngerilor. Îi cercetă fațetele și transparența în lumina lumânării. Erau perfecte. Străbătu mai multe încăperi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se aduna într-o mică fântână, apoi își regăsea albia din pădure printr-un jgheab de olane. Era cea mai bună apă de băut. Înmiresmată și foarte rece. Nicolae umplu cupa, scurse surplusul peste pojghița de gheață, trecu iar prin cămara cu dulapuri, culese o tăviță de argint și reveni în bibliotecă. Numai că acolo... nu mai era nimeni. Îl copleși un sentiment acut de gol, de absență dureroasă. Auzea rumoarea, râsetele și melodia valsului vienez, dar îi pierise tot cheful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă scrisoarea și privi în jur. Stătea într-o cămară dărăpănată, cu acoperișul nesigur și hârtie trasă prin ulei, apoi lipită în locul geamurilor. Un cotlon strâmt și mizer în care abia încăpeau patul, masa, scaunul și stiva de cărți. Citea mai tot timpul. Ziua, ca să uite unde se afla. Noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cărora vodă le-a acordat multe înlesniri. I-a scutit de toate dările, li s-a dat “câte 30 de lei de om pe lună de la visteriia domniei... și câte un atlas și câte un postav supțire de Paști de la cămara gospod, din an în an”. Le asigură mâncarea, lumânările și cheltuielile pentru orice reparație a haznalei. --Să vezi câte lucruri noi aflăm din hotărârea lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 15 august 1756 (7264), prin care stabilește locul ce va
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște umbre-n vânt. Pia, Pompia... vino, să plecăm...“ — Acuma spune-mi și mie ce naiba Înseamnă? — O scenă de cămară. „Cu degetele țepene, ca barza În plin zbor, Ea zace pe patul cu cearșafuri albe, Cu mâinile-apăsate pe sânul mic, o sfântă, Bella Cunizza, vino la lumină!“ — Dumnezeule mare, Kerry, despre ce-o fi vorba? Jur că nu Înțeleg nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Cloris, iar lui îi plăcea să stea de unul singur în camera ei. Pentru că Dan Klein avea un papagal care îți ciugulea biscuiți din gură. Pentru că sora bine făcută a lui Jimmy Harris l-a surprins tocmai când ieșea din cămara lor, i-a pus mâna pe sculă și i-a spus că-i una mare. Pentru că în timp ce se pregătea să ciupească niște reviste National Geographic de la Bill Rice, l-a găsit pe frățiorul lui, Biff, ieșit din pătuț și ronțăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
alunge din minte cuvintele lui Matsuki. Coridorul ce străbătea cala era lung și încovoiat ca un arc pe partea ce forma carena vasului. Pe partea opusă se înșirau cabinele înțesate cu desagi, cabina cea mare a negustorilor, după care urmau cămara și bucătăria japonezilor. Dinspre cabinele cu încărcătură, venea miros de praf și de rogojini de paie, iar dinspre bucătărie, miros de miso. — Senior Hasekura. Nishi venise pe urmele sale, iar acum își arăta dinții albi, râzând ca un flăcău. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cea a japonezilor nu luase apă. Cel mai greu atinsă a fost cabina cea mare a negustorilor, mai cu seamă paturile de lângă încărcătură au fost inundate și nu mai puteau fi folosite. Se pare că apa a pătruns și în cămara de provizii. Am luat o parte din hainele și din așternuturile mele și le-am dat unui bărbat care stătea împietrit lângă cabina cea mare. Nu era negustor, ci însoțitorul unuia dintre soli și chipul lui de țăran mirosea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de Sileni Rizeri și acoperită cu tablă de Ticu Țugui. Tot acum înalță camerele cu 20 cm pentru lumină mai multă. Camerele din partea de sud au fost terminate mai târziu, prin 1966-1967. Construiește de asemeni pivnița din beton, iar deasupra cămara. Ca anexe gospodărești construiește un grajd mare pentru animale, cu fundație din beton și pereții din chirpici acoperit cu țiglă, magazie, coteț pentru păsări, coteț pentru porci. În testamentul întocmit de învățătorul Marcu în 1947, adresat soției sale Maria Marcu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
2010. FRIEDMAN, Ken, Electronic Publishing în Encyclopedia of New Media, 2002, SAGE Publications, 2009. FRIEDMANN, Georgies, Dictionnaire de médias. Préface, Mame, Paris, 1971. GATES, Bill, Business @ the speed of throught, Warner Books, 1999. GERSTLÉ, Jacques, Comunicarea politică, traducere de Gabriela Cămara Ionesi, Editura Institutul European, Iași, 2002. GERSTLÉ, Jacques, La communication politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1992. GERVAIS, Jean François, Web 2.0 Leș Internautes au pouvoir: Blogs, Réseaux sociaux, Partage de videos, Mashups..., Éd. Dunod, Paris, 2007. GIBSON, Rachel
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
navetistă într-un mic cătun numit Dobricul Lăpușului, mergea zilnic 7 km pe jos, dus și întors prin noroaie, în cizme de cauciuc, din Târgu Lăpuș, unde stătea în gazdă, apoi s-a mutat și a locuit singură într-o cămară părăginită a școlii și mai părăginite, din acel sat "prăpădit între dealurile Țării Lăpușului". Mă durea atât de mult singurătatea ei și am luat-o să cânte cu mine la câteva mari spectacole ale Cenaclului Flacăra, inventasem un instrument nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
le-am uitat nici pe ele, nici muzica lor! Mereu mi s-au zbenguit în creier frânturi de versuri; momentele când am dansat și-am iubit pe O-pa-tina-tina-nai zac în amintire greu, ca drojdia-n paharul cu vin uitat în cămară. Era o magie înfiripată de prezența scenică a fetelor, de muzica lor surprinzătoare, de tinerețea noastră, de aerul oarecum clandestin în care se țineau concertele... La Polivalentă, într-o seară, au cântat alături de FFN, Curtea Veche nr. 43 și Sfinx
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
la ei! ... Apoi venea bucătăria, micuță dar cu acea strălucire de laboratoriu nou-nouț. Lina cumpărase bateria cratițelor de aluminiu cu aceeași îngrijire ca forcepsele. - Baba mea nu se poate deprinde. Cere mereu cuptor de cărămidă și hrubă boltită. Răcitorul și cămara în perete sunt dușmanii ei. Se cam in furcă cu fata asta cam îndrăcită. Mă fac că nu bag de seamă . . . Am nevoie de ea. Mi-ar mai trebui chiar o ajutoare. Casa nouă cere întreținere . . . M-am dat gata
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se făceau, potrivit obiceiurilor, cu vătășei care cereau de la părinți „iertăciune“ și binecuvântarea mirilor, iar după un întreg ritual, mirele își smulgea femeia din brațele rudelor „ca romanii pre sabince“, o trecea peste pragul ușii și „zbura cu dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse de „coasa civilizației“. Chiar și în satele de la munte a apărut un nou chip de a face curte, și anume: „o fată căreia i-au plăcut un flăcău din vreun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
luxos, alteori o tarabă cu frigărui satay sau cu mee bandung, alteori doar o pungă cu alune americane de ronțăit acasă. Pentru ea nu conta, toate erau de mâncare. Așa că de ce oare simțea acum nevoia să se asigure că are cămările pline? Stătea În fața etalajului de cutii, Întrebându-se cum să prepare o masă hrănitoare și gustoasă pentru Adam. Se neliniștea la gândul că el nu avusese parte de o mâncare bună de mult timp. Rămășițele micului dejun cu bucăți tari
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ca mine, câțiva sâmburi de măsline ieftine, borcan de muștar gol, o bucățică de slănină râncedă în colțul unei pingele de șorici întărit pe care de obicei îl mai mesteci la disperare când chiar nu a mai rămas nimic în cămara improvizată pe pervazul exterior al geamului și aproape întotdeauna un coltuc mare de pâine uscată, dar uscată rău de tot, căreia cuțitul nu-i mai poate face nimic și care parcă supraveghează de la înălțimea ei toate celelalte resturi de pe ziarul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
niciodată că aș fi gelos. Nu sunt. Sunt amar. Și dobitoc, ocazional, dar asta e altă poveste. Într-o marți oarecare, o găsesc răsfoind un album cu poze. Nu știam de el. Îl scosese dintr-o cutie de pantofi, din cămară. Fac urât. Ca un proprietar jefuit de o identitate misterioasă. Bat, marital, cu pumnul în masă. Rememorez fulgurant plânsul ei cu sughițuri de acum câteva luni. Iat-o în culpă, scotocind într-o casă care nu e a ei, vulnerabilă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]