KorAP: Find »[drukola/base=cărucior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...81 >

2,024 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

avem de data asta? Era blondă și cu sîni mari, și aripile bonetei erau răsucite În două locuri: Întotdeauna o frapaseră pe Kay, care se gîndea că seamănă cu coarnele vikinge purtate de anumiți cîntăreți de operă. Trimise după un cărucior și o targă cu rotile, mînÎndu-i pe paznici de parcă erau gîște. Și cînd bărbatul cu fața tăiată ieși năucit din dubiță, Îl mînă și pe el: „Hai, repede, vă rog!“ Kay și Mickey o ridicară pe bătrînă și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
pe targa cu rotile, spunîndu-i unde era rănită. Aceasta Își scosese mîna, de parcă ar fi fost Înspăimîntată, iar Kay o ținu de degete. — Să nu vă fie teamă. O să fie bine. Apoi Îl ajutară pe bărbat să se instaleze În cărucior. El Întinse mîna și-o bătu ușor pe Mickey pe braț: — Îți mulțumesc, fiule. O zărise la Început și crezuse că-i băiat. Sărmanul tip, zise ea, cînd ea și Kay se Întoarseră la dubiță. Încerca să-și curețe petele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
cu complicații. Credem că doamna, doamna Harrison a căzut foarte rău. A pierdut mult sînge și este destul de dezorientată. Sora dădu din cap. — Bine, zise ea. Se depărtă și chemă un brancardier. Hei, tu de-acolo! Da, tu! Ia un cărucior și ai grijă cum mergi cu el! Mickey Își plecă fruntea și nu mai spuse nimic. Se apucă, cu destulă asprime, să-i desfacă iute cureaua care o ținea strînsă de pat. — Hai, Vivien, zise Kay. Trebuie să te luăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
o pierduse, Își aminti ea. O scosese să spele sîngele de desubt, și o lăsase În baia aia fistichie, pe chiuvetă, lîngă robinet. O privi Înnebunită pe Kay. — N-are importanță, Vivien, spuse ea. Nu e ca alte lucruri. — Vine căruciorul, zise Mickey tăios. Viv Încercă să se ridice. — Verigheta, spuse ea aproape fără suflare. Reggie mi-a dat o verighetă. Am pus-o ca domnul Imrie să creadă... — Taci, Vivien! spuse Kay cu blîndețe. Taci, Vivien! Verigheta nu contează. — Trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Musso“. Înțelege-l pe ăsta dacă poți. Bunicu-meu a venit din Neapole. Ar trebui să-i vezi pozele! Avea o mustață pînă aici, o vestă și o batistă la gît; Îi lipsea doar maimuța. Vindea Înghețată pe băț dintr-un cărucior, pe stradă. Am veri de-ai doilea la mare distanță - sau cam așa ceva - care acum luptă În echipa adversă, În Italia. Îi interesează probabil ca și pe mine războiul ăsta afurisit... Tu ai frați, Vivien? Nu te deranjază că-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415

750.000 $. Vă puteți imagina așa o clădire? Șaptesprezece etaje deservite de patru lifturi. Împărțiți-le la 430 de angajați, iar dacă luăm În calcul șase apăsători pe buton indeciși, doi nemernici care nu țin ușa și Rosa Klebb cu căruciorul cu sandvișuri, ai doar două variante: să aștepți cel puțin patru minute sau s-o iei pe scări. O iau pe scări. Ajung la etajul 13 cu fața roșie ca focul și intru direct la directorul de investiții, Robin Cooper-Clark

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
fără e-mailuri de la Abelhammer, mi-am dat seama cât de mult mă bazez pe el ca supapă; lipsită de semnele lui de atenție liniștitoare, eram pe cale să explodez. Joi, Într-o parcare, catedrala St David 15.47: Tocmai scot căruciorul lui Ben din portbagajul mașinii când Începe să toarne; ploaie batjocoritoare, ploaie nebună, ploaie gen Gene Kelly cântând În nenorocita de ploaie. Încerc să fixez copilul cu toate curelele căruciorului: corpul Îi devine din ce În ce mai țeapăn pe măsură ce eu Îmi pierd răbdarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
Într-o parcare, catedrala St David 15.47: Tocmai scot căruciorul lui Ben din portbagajul mașinii când Începe să toarne; ploaie batjocoritoare, ploaie nebună, ploaie gen Gene Kelly cântând În nenorocita de ploaie. Încerc să fixez copilul cu toate curelele căruciorului: corpul Îi devine din ce În ce mai țeapăn pe măsură ce eu Îmi pierd răbdarea. Mă simt ca o infirmieră de la un azil de nebuni Încercând să-i pună cămașa de forță unui țicnit. Richard a adus acoperitoarea de ploaie și mi-o Înmânează: e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
combinație perversă Între o folie de plastic aderentă și un cadru extrem de complicat. Îi trec cu Îndrăzneală inelul cel mai mare peste cap lui Ben și Încerc să prind clipsurile, dar nu reușesc să le fac să treacă de mânerele căruciorului, așa că le prind de material În loc. Pare să țină, dar rămân cu două inele elastice. La ce naiba or folosi? Înfășor restul acoperitoarei peste picioarele copilului, dar ploaia o smulge și mă lovește cu ea peste față. La dracu’. O iau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
ploaia, nu-i așa? Lasă că termină mămica imediat. Degetele Îmi sunt țepene de frig. De-abia pot să țin clipsul, darămite să-l desfac. Împachetat În partea greșită a acoperitoarei, Ben e roșu ca sfecla. Mă Întorc către doamne. —Cărucior nou, spun tare, să se audă. Și toate aprobă din cap și zâmbesc nerăbdătoare să se lase atrase Într-o complicitate feminină Împotriva mașinăriilor fabricate de om. — Tot ce se face În ziua de azi e atât de rigid, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
feminină Împotriva mașinăriilor fabricate de om. — Tot ce se face În ziua de azi e atât de rigid, nu-i așa? Îmi spune o femeie Îmbrăcată cu niște pantaloni ecosez de lână, luându-mi acoperitoarea, aruncând-o cu ușurință deasupra căruciorului și prinzând-o cu mișcări experte. Fiica mea are unul la fel, Îmi spune punându-mi mâna pe umăr o clipă. E doctoriță În Bridgend acum. Are doi băieței. Muncă grea, să știi. Nu ai niciodată liber, nu-i așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
și a amestecat În oala În care scutecele fierbeau cu spume. Acest tip de mâini va dispărea peste o generație, la fel ca și șorțulețele legate În talie și friptura de duminică. Încovoiat ca să se apere de ploaie, Richard Împinge căruciorul pe drumeagul care duce la catedrală. Emily e atât de udă Încât s-a metamorfozat din copil În duh al apelor. —Mami? — Ce e, Emily? —Pruncul Iisus are multe case, nu-i așa? Aici vine În concediu? — Nu știu, iubita

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
o școală ca lumea, nu ca talmeș-balmeșul numit cultură generală pe care mi l-au băgat mie pe gât. Afară, o scară abruptă făcută parcă din turtă dulce leagă catedrala de orășelul minuscul de pe deal. Merg cu spatele, trăgând de cărucior În sus pe scări și simt fiecare izbitură În vertebrele inferioare. Richard o duce pe umeri pe Emily, care țipă. Le e foame. Mamă rea și vinovată. Mereu uit că ăștia mici sunt ca mașinile: fără alimentări periodice Întâi au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
că ăștia mici sunt ca mașinile: fără alimentări periodice Întâi au un spasm și-apoi se opresc. Mergem pe o stradă plină de cafenele și ne uităm prin geam după semne că ar fi primitoare pentru copii. E loc pentru cărucior? Au clienți În vârstă care ar prefera să nu-și Împartă bucățile de baghetă caldă cu Ben, căruia Îi curge saliva din gură? Marea Britanie nu e Încă o țară pentru copii mici: aventurați-vă prea departe de Pizza Express și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
cu menestreli atașată la dormitor la prețul dărăpănăturii din Hackney. 3/ Șansa de a fi o mamă adevărată care are timp să-și iubească soțul, să Învețe secretele copiilor și să afle cum funcționează nenorocita de acoperitoare de ploaie pentru cărucior. Motive pentru care să NU renunț la serviciu&să mă mut la țară 1/ Aș Înnebuni. 2/ Vezi mai sus. 3/ Vezi mai sus. Partea a treiatc "Partea a treia" 15tc "15" Porumbeiitc "Porumbeii" Unde sunt pasările de pradă când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
Așa că Debra nu ar fi aflat dacă nu s-ar fi Întors Într-o zi acasă, Între două Întâlniri cu clienții. În timp ce căuta cheile În fața ușii, s-a Întors și-a văzut-o pe Anka mai jos pe stradă, Împingând căruciorul lui Ruby Îmbrăcată cu jacheta de piele. Mi-a zis că s-a simțit atât de slăbită Încât nu putea să se miște, dar a reușit să se ascundă În spatele lăzilor de gunoi ca să n-o vadă Anka. Apoi, sâmbăta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
Vrei cu gem sau cu lămâie? Eu o să iau cu gem. E În regulă dacă-i iau cu mine, Kate? mă Întreabă Paula repede. Iar eu dau din cap pentru că, În mod evident, nu pot să vorbesc. Cu Ben În cărucior și Emily țopăind lângă ea, Paula se Îndepărtează cu copiii. Cum m-aș descurca fără ea? 16.40: Sunt mai calmă. Calmul femeii condamnate. Nu pot face absolut nimic. Băncile sunt Închise pentru că e sărbătoare. Nu pot să vând nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
seama cine sunt. E Martin, un vechi iubit. Cunoașteți senzația pe care ți-o induce vederea unui fost? O simt acum. Fantoma unei pasiuni, o batistă de mătase extrasă din inimă. Mă Întorc repede cu spatele și verific curelele de la căruciorul lui Ben, deja strânse. Primele gânduri: Motive pentru care nu pot fi recunoscută de fost a/ Port un poncho de ploaie din plastic galben cumpărat de la Disneyland Univeral Stores, care e decorat cu logo-ul Mickey Mouse și miroase a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
mă duc să fac cumpărăturile la supermarket, cu Ben cu tot. Cumpărături la supermarket. Cine și-ar imagina că o expresie atât de neînsemnată poate conține atâta durere? O Orestia a suferinței. Cursa Începe cu mine Încercând să extrag un cărucior extraîncăpător Încălecat peste alt cărucior În fața magazinului: trag și trag și Împing cu o mână, cu cealaltă ținându-mă strâns de un bebeluș care Încearcă să fugă. Un fel de colivie mare pe roți, căruciorul extraîncăpător este la fel de ușor manevrabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
la supermarket, cu Ben cu tot. Cumpărături la supermarket. Cine și-ar imagina că o expresie atât de neînsemnată poate conține atâta durere? O Orestia a suferinței. Cursa Începe cu mine Încercând să extrag un cărucior extraîncăpător Încălecat peste alt cărucior În fața magazinului: trag și trag și Împing cu o mână, cu cealaltă ținându-mă strâns de un bebeluș care Încearcă să fugă. Un fel de colivie mare pe roți, căruciorul extraîncăpător este la fel de ușor manevrabil ca Insula Wight. Încerc să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
mine Încercând să extrag un cărucior extraîncăpător Încălecat peste alt cărucior În fața magazinului: trag și trag și Împing cu o mână, cu cealaltă ținându-mă strâns de un bebeluș care Încearcă să fugă. Un fel de colivie mare pe roți, căruciorul extraîncăpător este la fel de ușor manevrabil ca Insula Wight. Încerc să-l conving pe Ben să stea În scaunul pentru bebeluși. Refuză, preferând să stea În partea pentru produse, de unde poate evacua orice articol cu care nu este de acord. Din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
după ce Împlinește optsprezece ani, ar trebui să adaug, dar de dragul prietenei mele Îmi țin gura. Nu e Încă pregătită. 15.19: Stare de urgență. A fost pierdut Roo. Paula mă sună și-mi spune că știe sigur că era În cărucior când l-a dus pe Ben la grupul de muzică Little Stars azi-dimineață și e destul de sigură că Roo s-a Întors cu el. Dar, când a vrut să-l culce pe Ben la prânz, nu au reușit să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200

atunci cînd dricul Cadillac negru se opri la poarta cimitirului. În Estrella de Mar, numai moartea le fusese Încredințată, prin franciză, spaniolilor. Purtătorii de sicriu de la firma funerară din Benalmadena ridicară sicriul șlefuit de pe dric și Îl transferară pe un cărucior de transport manevrat de personalul cimitirului. Precedat de reverendul Davis, vicarul cel palid și zelos al bisericii anglicane, căruciorul porni hodorogind către mormîntul deschis. Sunetele dureroase Îl făceau pe cleric să scrîșnească din dinți. Părea stînjenit și tulburat, ca și cum Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
prin franciză, spaniolilor. Purtătorii de sicriu de la firma funerară din Benalmadena ridicară sicriul șlefuit de pe dric și Îl transferară pe un cărucior de transport manevrat de personalul cimitirului. Precedat de reverendul Davis, vicarul cel palid și zelos al bisericii anglicane, căruciorul porni hodorogind către mormîntul deschis. Sunetele dureroase Îl făceau pe cleric să scrîșnească din dinți. Părea stînjenit și tulburat, ca și cum Îi făcea cumva responsabili pe cei prezenți de moartea tinerei suedeze. Zgomot de tocuri Înalte bocănind nesigur pe solul pietros

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
deschis. Sunetele dureroase Îl făceau pe cleric să scrîșnească din dinți. Părea stînjenit și tulburat, ca și cum Îi făcea cumva responsabili pe cei prezenți de moartea tinerei suedeze. Zgomot de tocuri Înalte bocănind nesigur pe solul pietros Însoți Înaintarea tuturor În urma căruciorului. Capetele se plecară, privirile evitînd coșciugul și cripta hămesită care avea să-l cuprindă În scurt timp. Doar Gunnar Andersson Îl privi cum se afunda cu smucituri, coborît În pămînt pe cordoanele groparilor. Îi luceau lacrimile În umbra de barbă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]