2,636 matches
-
circumscrie protagoniștilor comunicării. În versurile eminesciene „Căci amândoi vom fi cuminți,/ Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu, I, p. 176), pronumele de cuantificare colectivă amândoi este un pronume inclusiv, expresie a celor doi protagoniști ai actului comunicării (locutorul-interlocutorul: Cătălin, Cătălina). MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARE" Sub aspect structural, pronumele de cuantificare sunt: • simple: unu, doi, mulți, toți etc. • compuse: douăzeci și unu, tustrei, câteșitrei, câțiva, câte cinci, câte șase etc. Flexiunea pronumelor de cuantificare depinde în parte de apartenența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cinci premiere absolute... Cum ați colaborat cu acest colectiv? Cum ați fost receptat? S-au împlinit 30 de ani de când am debutat cu o piesă scurtă Cină la vreme de veghe -, în care au jucat actorii Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala națională a recitalurilor dramatice” și „Colocviul criticilor de teatru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trăiesc acum. E vorba de Mișu Rozeanu și Sică Stănescu. Mai 94 ales Sică Stănescu a realizat o compoziție în registru tragic deosebit de emoționant. Au mai jurat atunci și Mircea Belu, care a fost un bun interpret, doamnele Doina Iacob, Cătălina Murgea... De fapt, cam aceasta mi se pare că a fost distribuția, eu fiind adeptul unui teatru cu un singur decor și cu personaje puține. Dacă ai personaje multe se diminuează universul tipologic și, mai mult decât atât, sunt adeptul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sale, includ o valoare deosebită, având în vedere posibilitățile de aplicare practică într-un sistem de învățământ care are ca ideal educațional tocmai formarea acestei personalități creatoare. Unul dintre elementele care condiționează producerea realizării de sine ar fi, după Carmen Cătălina Ioan (7), mediul și componentele sale, relaționare urmărită în articolul intitulat chiar Mediul și realizarea de sine. Esențial pentru orice personalitate este să fie recunoscută în dimensiunile sale reale de către un anumit mediu, indiferent dacă acesta îi este ostil sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni nu amintește numele lui Despot Vodă. Lângă ru inele bisericii se află o gârlă, pe unde ar fi fost drumul lui Ștefan cel Mare, Drumul ar fi dus spre satul Zlodica, la nord-vest unde se află
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
han. În grădina acestui locuitor s-au găsit multe oseminte omenești care arată existența unui cimitir. Oamenii spun acestui loc la „Bisericuci” Nimeni nu și amintește de vreo inscripție de pe petre le care au fost scoase din temelie. Dinspre Dealul Cătălina, de la sud vest, în direcția bisericii catolice în ruină, a existat o cond uctă de apă construită din tuburi de pământ ars. Locuitorul Stoica Alexa ndru sus ține că în grădina sa ar fi existat urmele unui ve chi bazi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
începeau itinerariul lor cu Cotna rii. E u n obicei pe care l-am apucat și eu și care arată poziția Cotnariului față de celelalte sate. Dar nu numai toamna aveau loc aici petreceri. În ziua de Paști se strângeau pe Cătălina femei, bătrâni , copii, fete și flăcăi aducând pască, cozonac, ouă roșii și vin. Stă teau cât eva ore aici. Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Flăcăii și fetele din satele vecine Buhalnița , Horodi ște, Cârjoaia, Valea Racului, Zbiereni, Vârâți, Lupăria, Zlodica, Cepelnița Scobinți veneau cu lăutari și aici începeau hora. Când codrul era bine împănat și începea vremea frumoasă se strângeau mii de oameni pe Cătălina. Era considerată ca una din cele mai frumoase zile din an prin atmosfera ce se cre a. Obice iul acesta pe care l-am apucat și eu nu este altceva decât o rămășiță păstrată prin tradiție a frumoaselor serbări care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
construirea podului și bisericii din lemn din Zlodica, biserica ortodoxă din Cotnari. Tot el spunea că a auzit din bătrâni că aici a fost o școală mare în care se făcea învățătură înaltă dar în lim bă străi nă. Legenda Cătălinei Pe acest deal se afla în vechime o cetate în care trăia o femeie frumoasă, Lina, pe care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, avea sentimente de aleasă prețuire și drago ste. Când avea de trimis cuvânt către ea, Ștefan grăia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ste. Când avea de trimis cuvânt către ea, Ștefan grăia către soldatul său: „Mergi către Lina!” Prin întrebuințarea repetată a expresiei (mer g sau me rgi) către Lina, prepoziția către s-a contopit cu substantivul Lina, devenind un nou nume - Cătălina, care a rămas apoi și s-a transmis din generație în generație pentru denumirea dealului pe care se afla cetatea. V.Uglea, Profesor la școala medie nr.6 „Vasile Alecsan dri” din Iași (Auzită în anul 1921 de la Grigore Scutaru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de aprins candela la picioarele lui Dumnezeu. Și atunci, cine-l soarbe picătură cu picătură, simte că se desprinde de gravitația Terei, sufletul se tr ezește ș i se înalță în sferele unde se scriu ode despre miracolele de pe Dealul Cătălina. Domnitorul Vasile Lupu îl păstra ca pe un fel de împărtășanie cerească și-l servea oaspeților abia la sfârșitul ospețelor, în cupe de aur<footnote id=”9”> Gh.Ungureanu, Cronica Cotnarilor </fo otnote>. Apoi veni rândul poeților să-l imortalizeze
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sfânta împărtășanie și hramurile creștine) deținute până la secularizarea semnată de Alexandru Ioan Cuza, din care amintim de vechile mânăstiri Putna, Voroneț, Bistrița, Galata, Pângărați, Secu, Sf. Spiridon din Iași, Sf.Sava din Ierusalim (iată până unde ajungea vinul de pe Dealul Cătălinei!) Sigur existau și proprietăți mai mici de vie deținute de localnici și negustori. De exemplu, prin anul 1935, celebra cântăreață Haricleia Darclee avea la Cotnari o casă și o vie, unde venea toamna să facă cură de struguri. Aici își
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deși prezenta unele asemănări structurale cu incinta grecească arhaică de la Istros, prin prezența zidurilor oblice cu rol de contrafor ți pare să reprezinte o tradiție locală de a construi, fără corespondent în lumea înconjurătoare. Iată urmele acestui sit, pe Dealul Cătălina, care pro bează marea vechime a localității, importanța ei strategică și economică de a lungul secolelor și mileniilor. Iată și o farfurie smălțuită găsită, probabil, pe locul vechilor case domnești; locul se afla în curtea sătean ului Titirez Ruinele bisericii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ruinele bisericii catolice COTNARIUL ASTĂZI Cotnariul a fost un punct strategic în inima geografică a Moldovei, așezat într un spațiu populat de milenii, așa cum ne demonstrează vestigiile arheologice și documentele din arhivele secolelor XV VIII, cetatea dacică de pe Col ina Cătălina fiind înălțată acolo pentru a apăra ceva, împotriva cuiva. Nimeni nu construiește ziduri și turnuri pentru frumusețea priveliștilor. Urmele materiale stau mărturie a unor timpuri îndepărtate, când aici au trăit oameni, au iubit, au luptat și au suferit pentru a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cătălinaʺ, la marginea de NV a satului , sec. II - III Epoca romană; 2 .Ruinele bisericii catolice ʺSf. Mariaʺ, di n Cotnar i, sec. XV Epoca Medievala; 3. Ansamblul medieval ‘’’Curtea Domneasca’’, Cotnari, sec XV. După cum am mai arătat, pe Dealul Cătălina se află o cetate fortificată a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu un oraș , locuit de o puternică comunitate de catolici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea Drumului vinului, legătura din satul Zlodica și Cotnari se va face pe sub poalele dealului Cătălina, privitorul ar putea admira și castelul Hodora, localitate unde s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri, minunea pământului său ce l-a transformat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întreprinzători la bugetul local. Comuna Cotnari constituie un centru de atracție datorită potențialului său viticol, a centrului de vinificație reprezentat de Cotnari SA și datorită vestigiilor arheologice și de arhitectură datând din epoca daco-getică și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
echipă și împreună vom sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în st rategia de dezvoltare locală. Cotnari - vedere generală. Viile Cotnariului astăzi Am scris această carte ca un omagiu adus nu l ocalităț ii, pentru că ea își datorează celebritatea pământului de sub Cătălina, viilor ce rodesc acolo esență solară și de aceea se cade să vorbim în finalul prezentării istorice a Cotnariului, despre adevăratul său rege; nobila viță de vi e și oa menii care i-au propulsat din veac în veac și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fructuos ș i reconf ortant preferă Frâncușa înaintea celorlalte vinuri din podgo rie. Ce-ar fi pământul fără soare, Poetul fără de har, Bucătarul fără sare Și Moldova fără de Cotnari? ( Zice poetul despre care ne vom ocupa în capitolul următor). Dealul Cătălina (demisec). Vin de înaltă clasă, extractiv, elegant și scânteietor. Acest vin demisec obținut natural numai din soiuri nobile locale, de o aromă inconfundabilă, era cunosc ut în Ev ul Mediu sub denumirea de “Perlaʺ sau ʺFloarea Moldoveiʺ iar în zilele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari sau Frâncușa. Bucățile de piatră zidite în ur mă cu câ teva secole pe bolțile arcuite la o adâncime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boieri beciurile cu boltă de la Cârjoaia sau Hodora. Legenda spune că beci urile di n Hârlău se continuau, în secolul 14, cu un tunel lung de câți va kilometri care ducea până la Schitu Zagavia, ctitorit de episcopul Amfilofie, până la dealul Cătălina. Se spune că acest tunel făcea parte din strategia de apărare a Curții. Astfel, în momentul în care năvăleau tătarii sau turcii, aceștia erau luați prin surprindere de soldații valahi care ieșeau din galeriile subterane. Intrările în beciurile Curții Domnești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este importantă, deoarece un vin degustat la 10 grade Celsius, respectiv la 20 de grade Celsius, creează senzația degustării a două v inuri total diferite. Cetatea și împrejurimile. Localitatea Cotnari, atestată încă din anul 1448,. Datorită așezarii sale strategice, dealul Cătălina prezintă un interes deosebit pentru cei interesați de trecut. Astfel, în vara anului 1967, o echipă de arheologi, sub conducerea ieșeanului Adrian Florea, a scos la lumină ruinele unei fortărețe datând din secolele V - VI î.e.n. Această fortăreață a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ruinele unei fortărețe datând din secolele V - VI î.e.n. Această fortăreață a fost restaurată și conservată, dar după 1990 nu s au mai făcut reparații și se află într-un stadiu avansat de degradare. În apropierea fortăreței se află pădurea Cătălina care se întinde pe zeci de hectare și care este declarată rezervație naturală. Pe malurile erodate de apele pârâurilor din Valea Ungurilor se înalță ruinele vechii biserici catolice const ruită de Despod Vodă între 1561 și 1563. Biserica a ar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]