1,713 matches
-
aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii Brașovului. Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune și un transport pronunțată. De la est la vest, acestea sunt: Apele freatice se află la o adâncime de bună calitate (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la baza formațiunilor calcaroase, având un debit de până la 6 l/s și un grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l. Cu timpul, o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de valea râului Guadalquivir, iar înspre nord se întinde până la râul Guadiana, care și separa Sierra Morena de Cordiliera Centrală. În ciuda altitudinii reduse, care rareori depășește 1.300m, Munții Siera Morena prezintă un relief foarte accidentat. Cordiliera Cantabrică, o formațiune calcaroasă, se găsește în partea de nord a Spaniei, paralel cu golful Biscaia. Cel mai înalt vârf al ei este Pico de Europa, 2.604m. Cordiliera Cantabrică se întinde de-a lungul a 182 km și scade brusc cu 1.500m
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
destinația aristocrației italiene, britanice și franceze. Bourbonii secolului al XVIII-lea veneau aici la vânătoare de prepelițe, iar, un secol mai târziu, artiști, poeți și personalități economice (Krupp, Axel Munthe și alții) și-au găsit inspirația sau odihna pe plajele calcaroase ale insulei. are 6,7 kilometri lungime și aproximativ 2 kilometri lățime, iar suprafața sa măsoară 10,4 kilometri pătrați. Elementul caracteristic al reliefului insulei îl constituie stâncile abrupte de calcar care se înalță din adâncurile mării. Monte Solaro este
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
turba sau cărbune inferior din resturi de plante carbonizate. 4. Sedimentele reziduale sau "rocile reziduale" se formează din rocile descompuse de factorii chimici din atmosferă; exemple de asemenea roci sedimentare sunt: lateritul (pe seama rocilor cu conținut în fier) bauxita, (roci calcaroase) și caolinul (pe seama feldspaților din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul și cărbunele brun. Rocile calcaroase conțin cantități apreciabile de bioxid de carbon, cantitate ce a fost fixată în timpi geologici din atmosferă, acesta fiind una din explicațiile conținutului redus de CO al atmosferei Terrei, în comparație cu planetele vecine Marte și Venus.
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
aer, presiunea scade brusc și dicarbonatul în exces față de nouă presiune se disociază și are loc depunerea calcarului că speleoteme. "Temperatura". Există întotdeauna diferențe de temperatură suficiente între apă ce circulă pe fisuri și goluri ca să fie posibilă dezechilibrarea soluțiilor calcaroase și depunerea carbonatului că speleoteme. "Concentrația" . Aerul de la exterior conține în mod normal 0,03% C02. În solul vegetal însă concentrația de CO2 poate crește pînă la 10%, datorită proceselor biologice. Apă trecând printr-un astfel de sol va dizolva
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
i (ital. , lad. Dolomites) sunt un lanț muntos situat la sud de Alpii Calcaroși, ei aparținând de Alpii Calcaroși din Sud. Dolomiții se întind pe teritoriul regiunilor din Tirolul de Sud, Trient, (Trentino-Alto Adige) și Veneției (Veneto), cât și provinciile Belluno și Trentin în Italia de Nord. De la data de 26 iunie 2009 sunt
Dolomiți () [Corola-website/Science/305567_a_306896]
-
i (ital. , lad. Dolomites) sunt un lanț muntos situat la sud de Alpii Calcaroși, ei aparținând de Alpii Calcaroși din Sud. Dolomiții se întind pe teritoriul regiunilor din Tirolul de Sud, Trient, (Trentino-Alto Adige) și Veneției (Veneto), cât și provinciile Belluno și Trentin în Italia de Nord. De la data de 26 iunie 2009 sunt declarați patrimoniu mondial al UNESCO
Dolomiți () [Corola-website/Science/305567_a_306896]
-
solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor. Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că scoarța conține mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din această cantitate corespunde exploatării având calitățile necesare căutate de geologi
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
calciu are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că scoarța conține mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din această cantitate corespunde exploatării având calitățile necesare căutate de geologi ca și parametrii de culoare, puritate, omogenitate. Este utilizat și în compoziția medicamentelor ca Rennie(680 mg),Dicarbocalm (489 mg), comprimate masticabile
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între 10 și 20 m și cu o înălțime de până la 20 m. Aceasta este și cea mai bogată în formațiuni calcaroase.
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare, peștera are o dezvoltare de aproape 3.800 metri (în anul 2009). Rezervația mixtă „Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peștera este relativ săracă în formațiuni calcaroase însă este destul de bine cunoscută, a fost amenajată și este frecventată de un număr destul de mare de turiști.
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]
-
că unele varietăți de țiței devin fosforescente în prezența luminii ultraviolete. "Petrolul" a fost descoperit în urmă cu câteva mii de ani. Având densitatea mai redusă decât a apei sărate, s-a găsit în caverne și zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase de la suprafață, (în Germania, de exemplu, în jurul Hanovrei și Braunschweig). În cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra, nepermițând ieșirea la suprafață a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extras
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și se numește râul Petros, părăsind munții în zona localității Baru Mare. Lacurile naturale au origine glaciară
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
m), printre cele mai înalte putînd fi citate vârfurile: Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetățuiei (941 m), Frăsinet (935 m) și Știmbavului (922 m). Înălțimile enumerate sînt depășite cu peste 300 m de proeminența Măgurii Codlei, al cărei versant calcaros, luminat de Soare la prînz, a fost denumit de localnici ”Piatra de la Amiază”. Râurile Șinca, Holbav și Hoapec și-au săpat văi adînci de aproape 200-300 m cu versante intens erodate, care despart culmi rotunjite. De aceea așezările Poiana Mărului
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
vestică. Cea estică, mai înaltă și bine împădurită, cu înălțimi de peste 1.000 m (vârful Cetății - 1.104 m, vârful Horezu - 1.055 m, Coasta Țiganului - 1.034 m), alcătuită predominant din șisturi cristaline, corespunde nivelului suprafeței Poiana Mărului. Conglomeratele calcaroase, odinioară suprapuse cristalinului, au persistat ca martori de eroziune, formînd creste ascuțite și versante înclinate. Rîurile, care și-au săpat văi scurte și înguste, au depus la marginea munților numeroase conuri de dejecție. Înălțimile scad treptat cu 100-200 m spre
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
atunci când privește de pe meterezele Bucegilor. Munții Baiului se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică. Ei se desfășoară pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului", alcătuit precumpănitor din formațiuni de vîrstă cretacică. În componența lor se înclud marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc. În bazinul Zamorei apar local șisturi cristaline incluse în masa sedimentară și pe care eroziunea le-a descoperit. Toate aceste formațiuni sunt cuprinse În mai multe elite secundare, orientate aproximativ NE-SV
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]