8,208 matches
-
al muntelui și s-a adâncit în înțelepciune, creând lumea viitorului prin poveștile sale și obiectului musical care îl contopea cu natura, cu fiecare foșnet și tril ce se auzea din pădurea tăinuită a munților. În timp ce stăteam și sorbeam din cănile cu vin, bătrânul povestea și confecționa fluierul. Un instrument vechi pe care baciul îl îndrăgise foarte mult. Îl vedea atât de firav și de aceea îl plăcea, ca pe un fiu al lui: No, fecioare, eu fac fluiere și cânt
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
luă o dăltiță concavă și începu să cresteze un dop în formă cilindrică, de vreo douăzeci de milimetri în lungime, trunchiat pe vertical. Lustrui bucata de lemn cu o pânză abrazivă, foarte fină, mai bău o cantitate destul de bună din cana de pământ ce se afla dată la o parte, să nu îl incomodeze la lucratul fluierului și, domol, începu povestire: No, dragii mei, parcă văd și acum acea noapte cu ceață groasă din Lunea curată. Aveam vreo cinsprezece ani, plecaseră
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
tot pentru apărarea de dăunători. La o jumătate de oră după turnarea acestei soluții se stropea, pentru a da posibilitatea acesteia să pătrundă în straturile pământului, distrugând dăunătorii de la rădăcina plantei. Pentru dăunătorii limacși, soția lui Marin umplea mai multe căni din tablă, de vreo cinci sute de mililitri, cu o soluție formată din bicarbonat și drojdie de bere. Vasele erau așezate seara la distanțe de un metru între ele, distanța depindea și de mărimea grădinii de legume. Dimineața erau pline
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
iar Domnul nostru Iisus Hristos răspunde întărind: “așa este”. La rândul Său, Domnul îi fericește și El pe “cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și îl păzesc” (Luca 11, 27-28), că așa ne-a învățat Maica Domnului la nunta din Cana Galileii: “Faceți orice vă va spune” El (Ioan 2, 5). Cu toate că în Sfânta Scriptură a Noului Testament sunt puține relatări despre Maica Domnului, totuși sunt semnificative. Sfânta Tradiție ne transmite că la adormirea Maicii Domnului Apostolii s-au adunat în
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
cum a fost aleasă Maica Domnului protectoarea prin excelență a celor ce au îmbrățișat cinul monahal? - Mântuitorul nu a fost căsătorit în viața pământească, El a fost feciorelnic, dar a trăit în familie. A participat ca invitat la nunta din Cana Galileii, și nu doar ca un invitat obișnuit, ci a ridicat căsătoria la rang de taină și a săvârșit prima minune. Maica Domnului nu a fost căsătorită, nu a cunoscut bărbat, iar logodirea sa cu dreptul Iosif a fost doar
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
vântului. Într-o fracțiune de secundă, s-a repezit și a luat arma în mână. S-a repezit cu umărul în ușă, care a sărit din țâțâni, oprindu-se pe masa din bucătărie, la care se ospătase Leana și Costică. Cana cu vin, paharele, farfuriile și straichina în care mai rămăsese o jumătate de pui fript la jar, jimbla de pâine rumenită și murăturile s-au împrăștiat prin toată camera.Țipătul Lenuței era sfâșietor. Era îngrozită de moarte când l-a
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
picioare /și pământul în gură, mai pot aștepta” (pe urme de păsări). Iată și o definiție superbă a poeților: “poeții: păsări rănite / se aruncă în adânc, / sorb întunericul, / pansează stele / zdrobesc cerul fântânii / scormonesc lutul / se umplu de umbre / pentru cana de lumină / băută în buza lunii / cu fiecare trecător”. Dar și binomul Poet-creație este magistral definit liric: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
existența divină, nu s-ar fi născut asemenea versuri: „N-ajungi la mine-ngenuncheat / Nu sunt icoană de-nchinat / Doar port altar în os zidit / Și-n el pe Cristul răstignit.” (N-ajungi la mine...) Sfioasă, slova curge lin, precum vinul din cană. Slova este suspinul răstignit „Pe o cruce zidită-ntr-o rană”. Slova are și rol taumaturgic și de ablutizare, precum apa scursă din cenușa lustrală, rămasă în urma arderii crenguțelor de finic, din Duminica Floriilor: „Curge slova sfioasă atinsă de jar
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
cruce zidită-ntr-o rană”. Slova are și rol taumaturgic și de ablutizare, precum apa scursă din cenușa lustrală, rămasă în urma arderii crenguțelor de finic, din Duminica Floriilor: „Curge slova sfioasă atinsă de jar / Și un vers se prelinge pe cană / Un suspin rătăcit răstignit în zadar / Pe o cruce zidită-ntr-o rană // Spală slova păgâne sudalme de șanț / Rotunjit peste ele stă cerul / Și duioase chemări îmblânzite de lanț / Doar năluci să le afle misterul” (Slova). Iubirea este, în
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
de alabastru, Din glasul mierlei, cel măiastru, Din pletele domniței, alintate de-alizeu, Din ochiul nopții, dintr-un curcubeu: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din amintirea ce adesea-i rană Din lacrima ce curge în marea dintr-o cană, Din fericirea omului, ce nu-i nici clipă, Dintr-un vlăstar, ce-n dorul lui se înfiripă Din valurile de simțire, ce pline-s de tumult Din ochii mamei, ce vântul îi pătrund: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
le știm datele de identificare, pentru poliție. Un om lipsă, venit lipsă! Acu’ să ne organizăm, spune tata... fiecare membru trebuie să-și care echipamentul personal: - pentru dormit: o pătură ș-o pernă; - pentru hrănit: o lingură ș-un castron; cană nu luați fiindcă apă se bea din blidonul comun. Pentru preparat jemul de prune vom lua: ceanul mare de 50 kile, pirostriile și linguroiul. Pentru depozitat, transport și conservat vom lua 20 bucăți PET-uri de 5 litri fiecare; sunt
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
sosit, săptămâna vestită a debutat, pentru toate fie Domnul lăudat. Ca în fiecare duminică, mai mult de o mie de credincioși ne-am adunat în Numele Domnului la închinare și părtășie, una mai aparte, având în vedere că asemeni sărbătorii din Cana Galileii, Domnul nostru Isus Cristos și ucenicii Lui au adus cetății și locuitorilor ei un imens prilej de uimire, de bucurie și de edificare în credință. Că, unde și în ce fel se poate ilustra mai limpede, mai clar și
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (1) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345958_a_347287]
-
unde locuiește și unde lucrează, iar el răspunse sincer, bine, nici nu putea fi altfel, la ambele întrebări. Doi agenți fură trimiși pe teren să verifice datele iar lui, în arest, i se dădu o farfurie cu terci și o cană de ceai. Având convingerea că nu mâncase în viața sa ceva mai bun și mai rafinat, îi întrebă pe cei din jur care ar putea fi rețeta și cam ce maestru bucătar lucrează în acest restaurant. Ceilalți cinci convivi, unii
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
zori, Intră în stratul cu flori Îmbrăcat în salopeta, Pedalând pe bicicletă. Pe umăr c-o sapă mare Se apucă de lucrare, Și începe să repare Tot ce-a distrus în razoare. Pune plantă, o ridică, Si apoi c-o cană mică ‘i pune apă la tulpina : Plânge floarea de sulfina Și se miră cum de poate Un cățel, face pe toate, Și-și da toată osteneală Să-și poata-ndrepta greșeală. Să luați și voi aminte : Cine e copil cuminte
CATELUSUL DE LA TARA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347840_a_349169]
-
suave, din neutroni sălbatici un Big Bang se ivește rătăciți printre formule, așteaptă miliarde un culegător de aștri, bătrânul măslin e doar o umbră călătoare un mugur e salvarea Blue eyes Katharsis scară în infinit. SĂ APRINDEM RUGUL Beau o cană de lapte, muls din aripa unui aisberg aștept răsar sloiuri de gheață imensitate albă credința lumina întârzie o șoaptă îngheți așteptând... Aprind rugul, încet, încet simt cum lumina urcă... cuprinde altarul de oase, se strecoară prin vene pătrunde în lăcașul
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
jos în centrifugă, de unde curgea într-un vas mare pus dedesubt. Nu ne dădea miere curată, mai întâi trebuia să mâncăm ceara cu miere de la descăpăcirea fagurilor. La sfârșit ne dădea și o farfuriuță de miere curată, proaspătă, cu o cană de apă alături. Trebuia să fim atenți cât mâncăm, să nu ni se facă rău de la prea multă miere. Dar erau și situații hazlii hazlii acum când vă povestesc, dar atunci numai hazlii nu erau albinele, fiind întărâtate că li
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
igigi? - Și-au atacat proprii scalvi? întrebă uimită Talestri, rămânând cu gura căscată. - Era de așteptat, draga mea, se auzi vocea reginei Diossippe. Aceasta întră, vădit grăbită, în încăpere și se așeză, comod, în jilțul de lângă fiica ei. Își luă cana de ceai, deja pregătită, și, închizând ochii, sorbi din ea de parcă ar fi gustat din nectarul zeilor. Privi către ceilalți, care așteptau să continuie discuția. Diossippe zâmbi și întrebă: - Totuși, nu văd care e problema noastră?! Burnesha îi făcu semn
CAPITOLUL IV de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347928_a_349257]
-
Mi-a fost greu să mă hotărăsc, dar am rămas în final la un baticks reprezentând doi dansatori singalezi. Într-o latură mai mică a clădirii există un mic atelier în care se pictează pe porțelan, în special farfurii și căni. Tehnologia folosită pentru executarea baticksurilor nu mi-a fost total necunoscută, la o sută de metri de Casa Elkamino din Moragalla l-am cunoscut încă din primele zile după sosirea în Sri Lanka pe Nobel, cu al lui mic atelier, BATYKS
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe zi, o melodie a Margaretei Pâslaru e atât de bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
în armonie și în disputele cele mai acute se stăpânesc. Sper ca de dragul meu să ne accepte. Ei au darul stăpânirii de sine.” Într-aceeași odaie spațioasă, nu departe de locul unde Becky își retrăia amintirile, Aiala intrase cu două căni de ceai. Le așezase pe masa ovală. Ea preferase locul în celălalt capăt, pe canapeaua mare, cu formă și culoarea unei felii de lună pală, astfel că așezându-se în adâncimea fotoliului era față în față cu Becky. Trase picioarele
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
aveai senzația că e un sătuc părăsit, dar știai (simțeai) că înăuntru trăiesc suflete. Mai apoi, drumul bătătorit de pe ulița și aleile caselor aveau urme fără pași. Gospodăriile simple și curate, lemnele stivuite într-o ordine desăvârșită, fântânile acoperite, cu căni atârnate pentru călători rătăciți îți întregeau încrederea că acolo e rostul lor. Îți venea să pășești pe vârfuri și să vorbești în șoaptă ca să nu trezești ființele din idilica poveste. Peste puțin timp, din spatele ferestrelor acoperite de perdele albe și
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
care vrei să le cumperi șiîți arată tot ce consideră că pentru tine înseamnă ceva nou. Mă trezesc printre primii oaspeți și îl găsesc pe Jara pe terasă făcând curățenie. Cum mă vede alergă într-un suflet să îmi aducă cană cu ceai de care suntem practic nedespărțiți întreaga zi. Sub privirile lui mirate salut florile de pe terasă. Sunt pentru el tot atât de ” curiozitate” cât este el pentru mine. Îi este greu să înțeleagă ce găsesc să le spun florilor în fiecare
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
și tamaridele ce le-am cunoscut în copacul din curtea școlii. Cineva vinde un soi de miere în coajă de nucă de cocos, din loc în loc sunt tarabe cu pește afumat dar și produse de curățenie, diferite obiecte de plastic: căni,castroane, bureți, un adevărat spectacl de sunet, lumină și culoareși pot jura că sunt cele mai ecologice produse care se găsesc în această lume. Pentru că resturi sunt din belșug nu sunt de loc surprinsă că dau și peste văcuța ce
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
care, cu câțiva ani în urmă instalase, în plină iarnă, piscina gonflabilă. Acum, altă minunăție! A creat atmosfera unei cabane: cu șemineu (electric), butuci de foc, blană de urs (adevărată!), un trofeu de cerb (deasupra șemineului). La masa rustică, două căni de lut, cu vin fiert, cu scorțișoară (pentru mine)...ceai (pentru el). Pe platoul de lemn, o gustare vânătorească. E teribil D. ăsta! Un om destul de izolat, în viața de zi cu zi, dar cu o mie de prieteni virtuali
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
am gândit niciodată la asta. Mi-e sigur teamă de faptul că aș putea ca într-o zi să nu mă mai recunosc... D. îmi prinde mărțișorul în piept. „Să bem pentru această clipă frumoasă!” “Să bem!” zic și ciocnim cănile de lut. Muzica ambientală are în ea toznituri de foc vârtos de lemne...Lumânărelele parfumează a mosc...Las cana și mă întind leneșă pe blana de urs. Abia acum observ că plafonul e o mare oglindă... Aud zgomotul fin al
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]