3,764 matches
-
și Masaccio a reușit să aducă în arta picturii același grad de so‑ fisticare și inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
inovație pe care‑l aduseseră Brunelleschi și Donatello în arhitectu‑ ră și sculptură. Esența acestei realizări emană din frescele care cuprind cripta sfântului Petru din capela Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din paradis, Sfântul Petru botezându‑i pe neofiți și Sfântul Petru vindecând cu umbra sa. La
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai mici, ca de exemplu Parma, care prin Antonio Allegri, mai cunoscut sub nu‑ mele de Correggio (1489‑1534), a reușit să obțină efecte complet noi, care au avut mari influențe asupra școlilor de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a reluat lucrările la mausoleul papei, dar curând a trebu‑ it să abandoneze munca: motivul? Teama superstițioasă a papei a fost întreți‑ nută de același Bramante, însă tot el îl sfătuiește pe papa să‑i încredințeze lui Michelangelo pictarea plafonului capelei Sixtine 11, sperând să‑l compromită pe artist care, în afara scurtei ucenicii la Ghirlandaio, nu avea nici o experien‑ ță în frescă. De altfel, însuși Michelangelo nu se considera capabil să execute o atare lucrare, motiv pentru care refuză comanda propunând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe tânărul Ra‑ ffaelo care se bucura deja de faimă și care începea pictarea sălilor Signaturei din Vatican. Însă papa a rămas neînduplecat și astfel la 10 mai 1508 a fost începută una din cele mai strălucite creații artistice - pictarea capelei Sixtine. Proiectul reprezenta mai întâi o îmbinare perfectă a compoziției arhitectu‑ rale cu pictura. Formele clădirii sunt nu numai extrem de rațional și la maxi‑ mum întrebuințate, dar și îmbinate cu o întreagă arhitectură pictată care cre‑ ează panourilor centrale baza
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe cele patru bolți de colț ale plafonului sunt picta‑ te scene din Vechiul Testament. În această perioadă de patru ani cât a durat crearea acestei fantastice opere, Michelangelo a trăit momente dintre cele mai intense și dramatice. La început 11 Capela Sixtină - construită de unchiul papei Iuliu al II‑lea, papa Sixt al IV‑lea, de unde și numele de Sixtină. 12 Trompe l’oeil - pictura care creează iluzia că plafonul este spart și scenele se petrec în exterior, încercase să formeze
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
doar o dată pe zi când întrerupea munca și fiind foarte discret. După cei patru ani de efort supraomenesc, Michelangelo era complet epu‑ izat. De altfel, Vasari povestește că efortul de a privi în sus ani de zile cât a pictat capela Sixtină i‑a slăbit într‑atât vederea, încât multe luni după terminarea lucrării el nu putea privi un desen sau citi o scrisoare, fără să le ridice deasupra capului. Aminteam mai sus de unele inconveniente: chiar de la începutul lucrării, culorile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
permitea pictarea pe tencuiala prea umedă. Michelangelo a reînceput munca de această dată cu o mare dezinvoltură astfel încât, șaptesprezece luni mai târziu, jumătate din pictura plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
plafonului era realizată. Această lucrare crease o curiozitate imensă; însuși papa dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dorea să inaugure‑ ze capela; deși neterminată și cu toată împotrivirea artistului, ea a fost deschi‑ să publicului la 1 noiembrie 1509. După cum mărturisește Vasari: întreaga Romă năvăli în capela Sixtină; însuși papa Iuliu al II‑lea a pătruns în capelă și a celebrat prima sfântă Liturghie înainte ca măcar praful produs de dărâmarea schelei să se fi risipit. A fost un succes enorm, așa încât intrigile lui Bramante care încercase de această dată să‑l convingă pe papa să încredințeze restul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
om. Finalul s‑a produs inopinant: papa a ordonat demontarea schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund omenești. Când pictura se apropia de sfârșit, papa i‑a obiectat artistului aspectul prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răspuns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prea sobru al culorilor: ar trebui să pui mai mult aur; capela mea o să pară destul de sărăcăcioasă; la care Michelangelo i‑a răspuns: aceia pe care eu i‑am pictat erau niște bieți oameni sărmani. Transpunerea în cuvinte a plafonului capelei Sixtinei este un lucru aproape imposibil. Michelangelo a creat în această operă magnifică o chintesență a valorilor umane; de aceea s‑a spus despre Michelangelo că ar fi creat o lume supraomenească. În opera lui nu poate fi vorba despre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ni‑ ciodată rezolvată de lumea împărțită în clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe artist arhitect, sculptor și pictor al palatelor apostolice. Scopul principal al papei, legat de planurile mai vechi ale predecesorului său, constă în completarea decorării capelei Sixtine. După ideile papei Clement mai trebuiau realizate încă două lucrări: Căderea înge‑ rilor rebeli și Judecata de Apoi. Acestea erau menite, prima să deschidă și a doua să încheie ciclul operelor capelei Sixtine. Michelangelo studiase deja ambele cartoane când
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ale predecesorului său, constă în completarea decorării capelei Sixtine. După ideile papei Clement mai trebuiau realizate încă două lucrări: Căderea înge‑ rilor rebeli și Judecata de Apoi. Acestea erau menite, prima să deschidă și a doua să încheie ciclul operelor capelei Sixtine. Michelangelo studiase deja ambele cartoane când papa reduce lucrarea la un singur panou, Judecata de Apoi: pentru ea a dedicat opt ani din viața sa. Judecata de Apoi marchează apogeul dramatismului în creația lui Michelangelo; ea este în același
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. Aspirațiile lui Michelangelo din tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tinerețe se clarifică și își găsesc un loc precis în bolta capelei Sixtine, care reunește într‑un fel de ierarhie lumea fiin‑ țelor eterogene care apăruseră până atunci în mod cu totul izolat, în desenele, sculpturile și picturile sale. Bolta capelei Sixtine e mai întâi un rezumat al căutărilor plastice preceden‑ te și este mai ales o nouă fază a evoluției temelor din tinerețe ale pictorului. Este un fel de simfonie a formelor umane: acestea sunt coordonate sau subordonate, suprapuse și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de artiști, care nu cunoșteau nici măcar numele lui Michelangelo, derivă direct sau indirect din viziunile extraordinare în care acest mare artist a înfățișat actul creației. Cea mai impresionantă este cea reprezentată în unul dintre cele mai mari compartimente ale bolții capelei Sixtine - crearea lui Adam. Această temă a mai fost abordată înaintea lui Michelangelo, într‑un mod asemănător, dar nu cu aceeași măreție, născută din forță și simplitate în expri‑ marea misterului creației. În cadrul acestei opere, nimic nu abate atenția de la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
numai a unui sentiment puternic și irezistibil, dar și a unor idei care se cer imperios urmate de acțiuni importante în viață. Se consideră că arta lui Michelangelo este realizarea supremă a întregii istorii și a culturii occidentale. Picturile din capela Sixtină întruchipează am‑ ploarea științei lui Michelangelo, măiestria îndemânării și puterea voinței sale de a vorbi direct omenirii. Arta sa este dominată de o dăruire și de o convin‑ gere care te îndeamnă să te minunezi de geniul tenace capabil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
departe, se observă că talentul și originalitatea lui Michelangelo s‑au manifestat în egală măsură în pictură, sculptură și arhitectură. Ca tânăr artist, a rea‑ lizat desene copiind fresce realizate de Giotto în San‑ ta Croce și de Masaccio în capela Brancacci din bise‑ rica Santa Maria del Carmine, după care a intrat în cercul familiei Medici unde a venit în contact cu unii dintre cei mai mari umaniști ai epocii. După moartea lui Lorenzo de Medici și după schimbările politice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Michelangelo a fost încă de la început explorarea formelor umane și a potențialului; acest aspect este valabil atât pentru opera sa de sculptor cât și pentru cea de pictor. Ca pictor, realizările lui Michelangelo constau aproape în întregime în frescele capelei Sixtine. În istoria picturii, corpul uman joacă un rol important și puternic, fiind o sursă de transmitere a unor drame umane și spirituale cu semnificație profundă și universală, îmbi‑ nând teologia creștină cu prototipurile clasice. Frescele din capela Sixtină cuprind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în frescele capelei Sixtine. În istoria picturii, corpul uman joacă un rol important și puternic, fiind o sursă de transmitere a unor drame umane și spirituale cu semnificație profundă și universală, îmbi‑ nând teologia creștină cu prototipurile clasice. Frescele din capela Sixtină cuprind atât perfecțiunea formelor și ordinea divină reprezentate de exemplu în crearea lui Adam, una din frescele principale ale tavanului, cât și în imaginile contorsionate ale sufletelor duse spre pedepsele eterne, aflate în scena cataclismică a Judecății de Apoi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
suferință fizică, speranța mântuirii și remușcarea păcatului. Numai un artist adevărat care credea în propria scânteie divină conștient de limitele sale uma‑ ne ar fi putut începe un asemenea parcurs. Aici se regăsesc ca și în alte ilus‑ trații din capela Sixtină, dramele umane și spirituale ale extazului și ale chi‑ nurilor; este o lucrare de geniu care nu a fost niciodată egalată și care repre‑ zintă o sursă continuă de inspirație pentru mulți artiști 17. 4.2.1. David Prima
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a pururi ambiția creatoare a oamenilor. Marile ansambluri artistice care îi aparțin atestă un spirit așa de intens cre‑ ator încât te impresionează ca niște revelații absolute: să ne imaginăm șocul emoțional pe care l‑a provocat fresca de pe plafonul capelei Sixtine în mo‑ mentul când a fost prezentată. Se desfăceau nu numai niște schele, se desfă‑ cea de fapt un vifor de astre și de voci fără de care astăzi ne‑am simți parcă mai mici și mai slabi: în fața privirilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]