1,594 matches
-
burghezia să muște țărâna, Înainte ca Întreaga Europă să se afle sub cizma knuto-slavă, Înainte ca Anglia să fie legată printr-un lanț de fier de Europa, Înainte ca America să devină o insulă În care se vor refugia ultimii capitaliști, Înainte ca Papa să primească vizita noului Napoleon. Cu atât mai rău, dar uraaa! Moartea e, În Jurnalul lui Drieu la Rochelle, o soluție la Îndemână. Un „panaceu” - o posibilitate de vindecare de prea multele iritări ale vieții sale. Repertoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
căror efect principal era dat de pauperizarea proletariatului. Cei care dețin mijloacele de producție, membri ai clasei burgheze, exploatează muncitorul, nepermițându-i să se folosească de prousele muncii lui. Ca atare, din cauza însușirii plusvalorii care rezultă din munca proletarilor de către capitaliști, în această societate este prezentă o perpetuă luptă între cele două clase. Lupta de clasă este rezultatul direct al relațiilor de producție care sunt, în esența lor, relații de clasă. De aceea, după cum indică Ball și Dagger, "de ce clasă aparții
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și intervenții menite în mod expres să distragă atenția de la astfel de aspecte, să apere status quo-ul și să ne împiedice să imaginăm, să identificăm și să milităm pentru sisteme de organizare socială și politică mai bune decât cel liberal/capitalist 12. În lumina unor astfel de afirmații, David Runciman nu pare deloc nedrept sau exagerat atunci când citește realismul și ca doctrină potrivit căreia "filosofia politică s-a concentrat până în prezent pe probleme false (...) Ea este preocupată de dreptate, egalitate, echitate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care să înlăture toate vestigiile culturii centralizate, dirijiste, controlate; 2. independență economică, singura ce-i poate asigura libertatea de expresie, capacitatea de a rezista la presiuni și șantaje; 3. existența unei pături medii de întreprinzători particulari, trebuie spus pe nume: capitaliști, dispuși să investească, masiv, în cultură (publicații, edituri, tipografii etc.). Aceste premise există, dar ele rămân încă în stare incipientă. De unde o serie de situații intermitente, ambigui care caracterizează situația actuală. Reținem câteva aspecte, după noi, tipice momentului cultural actual
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
di Scienza Politica, 8. 1990, "To Craft Democracies", în G. Di Palma, Essays on Democratic Transitions, Berkeley, University of California Press. Dix, R.H., 1982, "The breakdown of authoritarian regimes", în The Western Political Quarterly, 35. Dobry, M., 2000, Democratic and Capitalist Transition in Eastern Europe: Lessons for the Social Sciences, Dordrecht- Boston, Kluwer Academic Publishers. Dogan, M., 1988, Comparing Pluralist Democracies: Stains on Legitimacy, Boulder, Colo., Westview Press. Dowding, K.M. și R. Kimber, 1983, "The meaning and use of political stability
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
trad. it. La socialdemocrazia nella Germania imperiale, Bologna, Il Mulino, 1971. Rouquie, A., 1975, "L' hypothèse "bonapartiste" et l'emergence des systèmes politiques sémicompétitifs", în Revue Française de Science Politique, 25. Rueschemeyer, D., Huber Stephens, S.E. și Stephens, J.D., 1992, Capitalist Development and Democracy, Cambridge, Polity Press. Rustow, D.A., 1970, "Transition to Democracy: Toward a Dynamic Model", în Comparative Politics, 2. 1971, "Agreement, Dissent and Democratic Fundamentals", în K. Von Beyme (ed.), Theory and Politics, Haag, Nijhoff. Sanders, D., 1981, Patterns
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
parazitism, este atât de curios că mai multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul, bancherul, speculatorul, antreprenorul, negustorul și negociatorul, acuzându-i că se interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sale, Jacques Bonhomme nu mai cheltuie decât un franc cu forța de muncă, îi rămâne un franc pentru urmărirea unei alte satisfacții. Deci dacă există în lume un lucrător care își oferă brațele neocupate, există de asemenea în lume un capitalist care își oferă francul său neocupat. Aceste două elemente se întâlnesc și se combină. Și este clar ca lumina zilei că între oferta și cererea de forță de muncă, între oferta și cererea de salariu, raportul nu s-a schimbat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucrare nouă. Ce trebuie deci schimbat în lume? Există o satisfacție națională în plus, altfel spus, invenția este o cucerire gratuită, un profit gratuit pentru umanitate. Din forma pe care am dat-o demonstrației mele, se poate trage următoarea consecință: Capitalistul este cel care culege toate roadele mașinilor. Clasa salariată, chiar dacă nu suferă decât momentan, nu profită niciodată de pe urma lor, după cum spuneți chiar dumneavoastră, ea deplasează o porțiune din munca națională fără a o diminua, este adevărat, dar și fără a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această remunerație se combină pentru a produce ceea ce era imposibil de produs înainte de invenție; de unde urmează că aceasta are ca rezultat definitiv o creștere a satisfacției la o muncă egală. Cine culege acest excedent de satisfacții? Cine? În primul rând capitalistul, inventatorul, primul care se servește cu succes de mașinărie, și în aceasta este recompensa geniului și îndrăznelii sale. În acest caz, așa cum tocmai am văzut, el realizează o economisire la capitolul cheltuieli de producție, care, în orice manieră va fi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o modificare parțială a tarifelor, care ar fi implicat adeziunea mea la această falsă noțiune conform căreia legea este anterioară proprietății, ci pentru a zbura în ajutorul principiului opus, compromis de regimul protecționist; pentru că eram convins că proprietarii funciari și capitaliștii sădiseră ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
necunoscute. Da, o zic cu glas tare, proprietarii funciari, cei care sunt considerați proprietari prin excelență, sunt cei care au zguduit principiul proprietății pentru că ei au făcut apel la lege pentru a da terenurilor și produselor lor o valoare falsă. Capitaliștii sunt cei care au sugerat ideea nivelării averilor prin lege. Protecționismul a fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-a fost prima manifestare. Căci, ce cer astăzi clasele în nevoie? Ele nu cer altceva decât ceea ce au cerut și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care au sugerat ideea nivelării averilor prin lege. Protecționismul a fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-a fost prima manifestare. Căci, ce cer astăzi clasele în nevoie? Ele nu cer altceva decât ceea ce au cerut și au obținut capitaliștii și proprietarii funciari. Ele cer intervenția legii pentru a pondera, echilibra, egaliza avuțiile. Ceea ce ei au făcut prin vamă, ele vor să facă prin alte instituții; însă principiul este tot același, a lua pe căi legislative unora pentru a da
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a pondera, echilibra, egaliza avuțiile. Ceea ce ei au făcut prin vamă, ele vor să facă prin alte instituții; însă principiul este tot același, a lua pe căi legislative unora pentru a da altora; și, desigur pentru că voi, proprietarii și capitaliștii, sunteți cei care ați făcut ca acest principiu să fie admis, să nu protestați cu surprindere dacă și cei mai nefericiți vor și ei să beneficieze de el. Ei au cel puțin o îndreptățire pe care voi nu o aveați
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de adevărat, încât proclamația lui Sobrier, care a concluzionat la fel ca discursul lui Barbès, este precedată de acest preambul: Considerând că trebuie ca fraternitatea să nu mai fie un cuvânt van, ci să se manifeste prin acte, se decretează: capitaliștii, cunoscuți ca atare, vor vărsa etc.". Voi care protestați cu surprindere, ce drept aveți voi de a-i blama pe Barbès și pe Sobrier? Ce au făcut ei decât să fie un pic mai consecvenți decât voi și să împingă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine ca valoarea grâului, a vinului, a stofei, a muncii, și din aceleași cauze, căci ea are aceeași sursă și se supune acelorași legi. Aurul ne este pus la dispoziție absolut la fel ca fierul, prin munca minerilor, prin progresele capitaliștilor, prin concursul marinarilor și negustorilor. Valorează mai mult sau mai puțin după cum costă mai mult sau mai puțin să fie produs, este mai mult sau mai puțin pe piață, este mai mult sau mai puțin căutat; într-un cuvânt, se
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-o deja pe a dumneavoastră? Abia dacă am început. Nu v-am vorbit încă de ura față de capital, de gratuitatea creditului; un sentiment funest, o eroare deplorabilă care se alimentează din același izvor! Ce? Această revoltă îngrozitoare a Proletarilor împotriva Capitaliștilor provine tot din faptul că se confundă Banii cu Bogăția? Este produsul unor cauze diverse. Din nefericire, anumiți capitaliști și-au arogat monopoluri, privilegii, care ar fi de ajuns pentru a explica acest sentiment. Dar, când teoreticienii demagogiei au vrut
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gratuitatea creditului; un sentiment funest, o eroare deplorabilă care se alimentează din același izvor! Ce? Această revoltă îngrozitoare a Proletarilor împotriva Capitaliștilor provine tot din faptul că se confundă Banii cu Bogăția? Este produsul unor cauze diverse. Din nefericire, anumiți capitaliști și-au arogat monopoluri, privilegii, care ar fi de ajuns pentru a explica acest sentiment. Dar, când teoreticienii demagogiei au vrut să îl justifice, să îl sistematizeze, să îi dea aparența unei opinii raționale și să îl întoarcă împotriva naturii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu produce dobândă 47". A venit apoi seria de consecințe: Deci, cel care dă cu împrumut un capital nu trebuie să primească nimic, deci cel care îți împrumută un capital, dacă primește ceva pentru acest lucru, te fură; deci toți capitaliștii sunt niște hoți; deci bogățiile, trebuind să servească în mod gratuit celor care le împrumută, aparțin în realitate celor care cărora nu le aparțin; deci nu există proprietate; deci totul este al tuturor; deci...". Acest lucru este grav, cu atât
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
având facultatea, prin libertatea schimburilor, să creeze sub forma care îi va conveni cea mai mare sumă de valoare posibilă, capitalurile se vor forma cu o mare rapiditate. Orice capital căutând să fie utilizat, va exista o mare concurență printre capitaliști. Deci, salariile vor crește; deci, lucrătorii, dacă sunt prevăzători și economi, vor avea o mare ușurință în a deveni capitaliști. Și atunci vor putea să facă între ei combinații, asociații a căror idee va fi concepută și coaptă de ei
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
capitalurile se vor forma cu o mare rapiditate. Orice capital căutând să fie utilizat, va exista o mare concurență printre capitaliști. Deci, salariile vor crește; deci, lucrătorii, dacă sunt prevăzători și economi, vor avea o mare ușurință în a deveni capitaliști. Și atunci vor putea să facă între ei combinații, asociații a căror idee va fi concepută și coaptă de ei înșiși. Taxa unică fiind excesiv de moderată, vor fi puține funcții publice, puțini funcționari, puține forțe pierdute, puțini oameni sustrași producției
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu va putea fi realizată, ceea ce ar constitui condiția necesară pentru extinderea către un nou și mai mare ciclu de acumulare, adică pentru investiția într-o capacitate de producție mai mare. În al doilea rînd, știind că cererea este insuficientă, capitaliștii nu vor avea nici un motiv să mărească producția. Luxemburg concluziona că pentru acumularea extinsă este imperios necesară existența straturilor și societăților necapitaliste și exploatarea lor. Astfel de straturi reprezintă o piață pentru bunuri de consum și capital, precum și un rezervor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
World-Economy: The States, the Movements and the Civilizations, Cambridge: Cambridge University Press and Paris: Editions de la Maison des Sciences de l'Homme. -(1979 [1974[) 'The Rise and Future Demise of the World-Capitalist System: Concepts for Comparative Analysis', in his The Capitalist World Economy, Cambridge: Cambridge University Press and Paris: Editions de la Maison des Sciences de l'Homme, pp. 387-415. Walker, R.B.J. (1993a) Inside/ Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge: Cambridge University Press. -(1993b) 'Violence, modernity, silence: from Max Weber to
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial, deoarece înfierează pe capitaliști. Părerile strict literare ale lui Gherea sunt nule, prozatorul are însă un incontestabil umor al volubilității și o simpatică efervescență intelectuală. RONETTI ROMAN Numai Manasse, dramă în patru acte, plutește peste restul operei, de altminteri restrânse, a lui Ronetti Roman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
S. Lux, The Free Communes Experiments: lessons for policy in England (Whitehall: Biroul Vice-Prim-Ministrului, ianuarie 2006). 25 J. R. O'Connor, The Fiscal Crisis of the State (New York: St. Martin's Press, 1973). 26 B. Jessop, The Future of the Capitalist State (Cambridge: Polity, 2002). 27 După cum S. George, op. cit. comentează: "[Neoliberalii] au înțeles, în timp ce progresivii nu, că ideile au urmări. Pornind de la un embrion minuscul de la Universitatea din Chicago cu economistul filosof, Friedrich von Hayek și studenții acestuia precum Milton
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]