4,620 matches
-
problemele din științele politice. Această serie acoperă o arie largă de teme: - legătura esențială dintre teorie, ipoteză și variabile, și rolul fiecăreia în cercetare; - afirmația cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
legătura esențială dintre teorie, ipoteză și variabile, și rolul fiecăreia în cercetare; - afirmația cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cercetare; - afirmația cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și rolul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești, metateoria Noologiei (I. Bădescu); prolegomene epistemologice ale unei teorii explicative a tranziției (C. Zamfir), teoria tranziției ca premisă a postmodernității (L. Vlăsceanu); teoria ,,spațiului social al tranziției” (D. Sandu); analiza cauzală lărgită (C. Zamfir); teoria raționalității umane limitate, individuală și colectivă (C. Zamfir și colab.); perspectiva generală a raționalității sociale (S. Rădulescu; I. Ungureanu); perspectiva ,,retro-instituțională” asupra spațiului social al tranziției (L. Pop); teorii asupra sistemului politic și elitelor (V. Măgureanu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologii, ca și medicii, Înregistrează o stare de fapt pe un continuum al fenomenologiei spațiului social În timp real. Dacă profilul comunitar al opțiunilor fluctuează chiar de la lună la lună, sociologii pur și simplu Înregistrează această dinamică și identifică aria cauzală a schimbărilor produse deja În orizonturile de așteptare ale segmentelor de opinie studiate; nu sociologii induc sau generează schimbări, În mod nemijlocit. Ei contribuie la redactarea unei diagnoze calificate pe baza căreia factorii de decizie pot lua deciziile pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția Între efectele de scurtă durată și cele de lungă durată. Totuși, deși conștientizăm faptul că violența transmisă pe cale TV poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția Între efectele de scurtă durată și cele de lungă durată. Totuși, deși conștientizăm faptul că violența transmisă pe cale TV poate avea un rol important În ceea ce privește creșterea comportamentului agresiv, a fricii, a modificării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
existau diferențe semnificative Între grupurile de control și cele experimentale. Violența este o temă asociată naturii și culturii umane. După introducerea televiziunii În casele americanilor a avut loc o creștere dramatică a criminalității. Cercetătorii au luat În considerare o legătură cauzală Între aceste două realități. Argumentul esențial s-a referit la imitarea comportamentelor văzute la televizor de către copii și tineri, mai ales. Acest lucru a ridicat o problemă de interes: expunerea la violență În media afectează incidența violenței. De exemplu, K.M.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de gândire), ,,Sunt furios pe ea” (modul de a simți), precum și ,,Trebuie să-i dau o lecție” (tipul de acțiune - Eckhardt și Dye, 2000, 142). Toate aceste scheme cognitive, potrivit cercetătorilor de mai sus, pot fi Împărțite În: a) atribuiri cauzale; b) atitudini de tipul sex role; c) credințe privind felul În care trebuie să decurgă o relație. Pe de altă parte, tot ei supun atenției faptul că bărbații căsătoriți și violenți tind să vadă În ,,caracteristicile negative ale soțiilor lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și că numai principiile fundamentale ale rațiunii pot alcătui pecetea de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
corpurilor, și această lege, descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă, neatârnate de principiul gravitației care le explică. Cauza este totdeauna extrinsecă fenomenului sau legii care-1 generalizează. Ea nu poate fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă, neatârnate de principiul gravitației care le explică. Cauza este totdeauna extrinsecă fenomenului sau legii care-1 generalizează. Ea nu poate fi găsită decât Într-un alt fapt sau Într-o altă lege
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceasta din urmă, nici nu este măcar conținută totdeauna În o altă lege, ci uneori chiar Într-o Împrejurare de natură individuală. Științele de legi care Înregistrează fenomenele ce se repetă sunt prin firea lor chiar foarte limitate În explorarea cauzală a acestor fenomene, căci ele urcă cu mari pași scurta scară a cauzelor și-i cad În curând În prăpastia nedesfundată a cauzelor de pe urmă, săpată sau printr-o de pe urmă lege explicativă, sau printr-o faptă individuală a cărei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înconjoară pe cunoscut. Dacă dl Painlevé Întemeiază mecanica pe principiul cauzalității, la care recurge În fiece moment pentru a așeza metoda științei d-sale, este că În adevăr această știință este aproape singura care poate pune temelia unui mare principiu cauzal, acel al gravitației; căci dl Picard o spune chiar anumit, În introducerea pe care o consfințește științei Îndeobște, că „mecanica cerească are ca punct de plecare atracția newtoniană” (p. 19). Dl Bouasse zice și d-sa că „din mecanica rațională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se poate Întâmpina că o cauză nu poate fi stabilită printr-o Înlănțuire de fapte individuale; deoarece am văzut și am dovedit că ea ia uneori această formă individuală chiar pentru geneza faptelor de repețire. Pentru a explica, prin evoluția cauzală, apariția ființei omenești, ar trebui să urcăm Întregul șir al ființelor vii din cauză În cauză, până la monera primitivă, originea vieții. Ca să explicăm cauza Revoluției franceze, trebuie iar să reurcăm istoria din treaptă În treaptă până la obârșia societăților. Pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
monera primitivă, originea vieții. Ca să explicăm cauza Revoluției franceze, trebuie iar să reurcăm istoria din treaptă În treaptă până la obârșia societăților. Pentru a explica formațiile geologice ale unei regiuni, trebuie cercetate straturile rocilor și reașezate În ordinea lor cronologică. Explicarea cauzală care nu se Întâlnește decât prin excepție la faptele de repețire se reaflă, mai totdeauna, În cele de succesiune. De aceea și trebuie respinsă cu tot dinadinsul părerea d-lui Picard, raportată mai sus, că „narația istorică nu ar face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceea și trebuie respinsă cu tot dinadinsul părerea d-lui Picard, raportată mai sus, că „narația istorică nu ar face decât a povesti o evoluție, fără a putea preciza cauzele”. Evoluția nu este doar o simplă povestire; ea este expunerea cauzală a unei dezvoltări. III. Am căutat să descurcăm haosul de cugetări neîndreptățite care Întunecă icoana științei istorice și-i dau un aer straniu În mijlocul surorilor sale, strălucitoare prin razele legilor lor, și acum vrem să ne apropiem și de metoda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o perioadă mai lungă de timp, de ordinul anilor, numită perioadă de latentă, si se manifestă, în special, sub formă de leucemie sau cancer. Aceste efecte sunt de natură stochastică (întâmplătoare) în sensul că este imposibil de evidențiat o relație cauzala directă. Probabilitatea producerii unui efect este proporțională cu doză de iradiere. Efecte genetice - care apar în celulele germinale sexuale din testicule sau ovare și se manifestă la descendenți. Aceste mutații letale sau subletale la descendenți se datorează unor efecte imediate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
este sursă a bunăstării, ci numai modul în care se află în relație cu ceilalți factori menționați. Totuși, nu neapărat relațiile ca atare sau corelațiile dintre cele trei capitaluri sunt de interes. Nu trebuie căutate linearități ale dezvoltării sau determinări cauzale dinspre un capital spre altul. Mai degrabă, este de preferat analiza echilibrului care se configurează între tipurile de capital menționate, astfel încât să deschidă anumite căi ale dezvoltării odată cu închiderea altora. Iar închiderea/deschiderea istorică trebuie plasată în spațiul tranziției modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
românii (excepție făcând poate doar cei care se raliază la tipul de analiză promovat!) sunt fie atât de tradiționaliști de parcă ar fi condamnați la a rămâne fără speranțe într-o istorie înghețată într-un trecut revolut, fie supuși unor forțe cauzale ce nu pot fi nici controlate și nici înlăturate, ci doar suportate, întrucât ele determină oricum deveniri și configurări sociale și economice „naturale”. Rezultatul final al acestui gen de demersuri este același: un discurs fără subiect individual ajunge să prezinte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
concluzie importantă privitoare la relația dintre distribuția socială a inegalităților clasice și distribuția individualizată a oportunităților și riscurilor. După opinia sa... ... dacă distribuțiile inegale înrăutățesc structura oportunităților, atunci avem un argument puternic în favoarea inversării fluxului actual al inegalității. Dacă relația cauzală ia o direcție opusă, astfel că o moștenire socială puternică produce distribuții inegale, argumentul care favorizează combaterea oportunităților inegale este într-adevăr convingător, întrucât aceasta implică faptul că distribuțiile sunt rezultatul injustiției. Cel mai probabil, ne confruntăm cu o situație
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
directă. Scriind istoria tuturor românilor, M. a avut în vedere demonstrarea tezelor fundamentale ale Școlii Ardelene - originea, continuitatea și unitatea poporului român, aducând și argumente lingvistice, toponimice, etnografice. Concepția raționalistă asupra istoriei îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent narativ aparțin încă vechii istoriografii. Cultivarea limbii române, necesitatea promovării acesteia ca instrument de
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Tatălui, definit ca principiu sau „început - archy (Ioan 1, 1) - al Dumnezeirii”. Dacă metafizica greacă ar prescrie criteriile de inteligibilitate pentru dogma Treimii, atunci Fiul n-ar putea fi „născut, iar nu făcut”. Dacă întemeierea ar fi, în sens metafizic, cauzală, atunci Fiul n-ar fi „de o ființă” (homoousios) cu Tatăl, ci doar un produs (ergon) al unei voinței arbitrare și, cel puțin pentru cei inferiori ontologic Tatălui, oarbe. Pentru gândirea metafizică clasică - aceea care, de altfel, l-a fascinat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fascinat pe Anselm de Canterbury în formularea argumentului ontologic - „orice cauză este superioară ontologic efectului”. Acest principiu cardinal pentru metafizica subîntinsă de „marele lanț al ființei” nu se aplică în cazul dogmei Sfintei Treimi. Cu alte cuvinte, întemeierea de tip cauzal - apropriată de metodologia rațiunii carteziene și refutată apoi în postmodernitate - nu intersectează aparatul conceptual al teologiei de la Niceea. Pe scurt, sensul teologic al „întemeierii” trinitare nu poate fi contestat cu premisele antifundaționaliste contemporane. Ceea ce cade mai ușor pradă criticii contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
propriei cauze. Jean-Luc Marion sugerează că apariția unui asemenea fenomen este posibilă în situații de dăruire în contumacie (e.g., o moștenire), inconștientă (e.g., iubirea) sau în anonimat (e.g., epistolarul). În aceste situații, atât donatorul, cât și destinatarul suportă „ingratitudinea” asimetriei cauzale. Această asceză nu este foarte departe de curajul cu care sfinții îndură ispita (peirasmos), adică experiența (empeiria) limitei (peras). Suspendarea relației de cauzalitate între donator și destinatar nu este însă suficientă pentru a putea vorbi despre donația fenomenologică intrinsecă. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]