3,300 matches
-
parte, un raport de proporționalitate. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între restricția de concurență și avantajele invocate, dovada care revine celor care o invocă, iar raportul de proporționalitate trebuie să existe și el, după ce s-a dovedit legătura de cauzalitate, între restricție și avantaje 143. Se analizează în special dacă avantajele pe care le prezintă acordul nu puteau fi obținute prin mijloace mai puțin restrictive sau chiar în lipsa unor restricții ale concurenței. Este un control al proporționalității dintre mijloacele folosite
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
într-o perioadă în care acordarea acestora, în contextul dat, era controversată. Condițiile exercitării acțiunii în răspundere Ca regulă generală antrenarea răspunderii civile necesită întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, vinovăția autorului faptei prejudiciabile, prejudiciul, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Fapta ilicită constă în desfășurarea unui act de concurență contrar uzanțelor cinstite. Nu este posibilă o listă exhaustivă a actelor de concurență neloială. Comportamentele prin care se exprimă aceasta sunt în consecință numeroase și variate
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
rămâne responsabilitatea civilă delictuală sau cvasidelictuală. Ceea ce trebuie indemnizat este doar prejudiciul cert, adică cel actual și cel virtual, ambele fiind susceptibile de o evaluare imediată. Repararea prejudiciului produs prin fapte de concurență este condiționată și de probarea raportului de cauzalitate existent între fapta de ilicită și prejudiciu cauzat întreprinderii victimă 171. Aspecte procesuale Prevăzută în partea finală a art. 6 din Legea 11/1991 este supusă, în principiu, probării condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Art. 9 din Legea 11
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
scrierea se adunaseră destule evenimente neliniștitoare nu numai pentru nemusulmani, dar și pentru foarte mulți musulmani "sancționați" prin grave atentate cu multe victime omenești și distrugeri de valori. El vedea un "singur sens": "de a fi remitificat destinul omului contra cauzalităților Potopurilor, Turnurilor Babel, Cezarilor sau Faraonilor și, finalmente, contra necesității entropice a computerelor, a imperiilor și a morții". (13, p. 77) Curentul hermetic a fost cam ignorat de sociologia și istoria occidentală, uneori și de culturile "estice" care au fost
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de către istorici. Unidimensionalitatea timpului istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub forma pluralității timpurilor locale, susținute de O. Spengler și de C-G. Jung. Denunțând mitul iudeo-creștin al istoriei universale, O. Spengler a descris mai multe succesiuni morfologice independente de cauzalitate, bazate numai pe omologii. Același istoric a arătat că regula eternei reîntoarceri a destinului unic funcționează în viețile oamenilor ca și reîntoarcerea planetelor în revoluțiile lor orbitale. Poziția sa a fost întărită de profesorul de sociologie de la Harvard P. Sorokin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p. 193) În medicină, fostul său coleg F. Dagognet înlocuia cauzalitatea bolii cu pluralismul și ciclicitatea "materiei" bolii, adică istoria, cultura și evoluția ei. Un pluralism epistemologic îmbinat cu simbolul a susținut și E. Cassirer. După toate aceste contribuții reținem sinteza: "Întreaga "criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
selecției naturale să difere de cea pe care a putut-o avea Darwin. „Darwinismul strict este o teorie cu un singur nivel pentru interpretarea bogăției ierarhice a naturii. Critica majoră a celor ce susțin astăzi existența unor niveluri ierarhice ale cauzalității reprezintă, prin urmare, o provocare fundamentală pentru un postulat esențial al sistemului lui Darwin.“ Selecția naturală acționează la fiecare nivel al organizării biologice, de la gene la celule, la organisme individuale, deme (totalitatea indivizilor unei specii dintr-o anumită regiune care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale ființelor vii se realizează prin programe teleonomice. Spre deosebire de așa-numita „teleologie cosmică“, o teorie speculativă care postulează existența în natură a unei tendințe lăuntrice spre progres și perfecțiune, evoluțiile teleonomice, conduse de programe genetice, nu sunt în conflict cu cauzalitatea. În sens darwinian, evoluția speciilor de plante și animale nu are un scop prestabilit, subliniază Mayr. Dacă pentru înțelegerea unor procese biologice explicațiile teleologice rămân indispensabile, aceasta probează - susțin Ayala și Mayr - că acea unitate metodologică a științelor naturii pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Această buclă capătă forma unui "vîrtej" care, asemenea unui vîrtej de aer sau de apă, se naște din întîlnirea unor fluxuri aparent antagonice, dar care devin complementare și constituie o formă auto-organizatoare și o unitate activă. Totodată, ne delimităm de cauzalitatea liniară care pleacă de la părți pentru a ajunge la întreg sau, invers, de la întreg pentru a ajunge la părți. Pascal a exprimat admirabil această idee: "Toate lucrurile fiind cauzate și cauzatoare, ajutate și ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și impulsurile supranaționale ar putea, ar trebui să ajungă la sinergie. Cum spunea Denis de Rougemont, "ecologie, regiune, Europă federată, același viitor"32. Ne aflăm de fapt în faza aleatorie a gestației europene. Și aici, trebuie să nădăjduim într-o cauzalitate de ranforsare în buclă: dezvoltarea gestației europene va face din ce în ce mai vizibilă în ochii noștri comunitatea de destin, ceea ce va contribui într-o și mai mare măsură la această gestație. În gestație se află nu o Super-Națiune, ci o Meta-Națiune. Nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de asemenea, sunt relativ puține lucrările care și-au propus să trateze în mod particular această chestiune (Lijphart 1979; Birnir 2007; Zamfira și Dragoman 2009; Zamfira 2009; Gherghina și Jiglău 2011). Sociologia electorală nu ne poate furniza deocamdată decât descrierea cauzalităților identificate în societățile occidentale, etnic omogene (Birnir 2007, 32): perspectiva ecologică întemeiată de Siegfried (1913); perspectiva sociologică dezvoltată în cadrul Școlii din Columbia (Lazarsfeld et al. 1944); perspectiva psihologică a Școlii din Michigan (Campbell et al. 1960), amendată ulterior de teoreticienii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Politica în Parlamentul European se aseamănă mult cu politica în alte parlamente democratice, dominate de poziționări pe axa stânga-dreapta și condusă de familiile partizane tradiționale ale politicii naționale europene"60. Totuși, din cauza perspectivei teoretice dezvoltate, aceste studii tind să "identifice cauzalități dominante, și le este greu din acest motiv să explice complexitatea fenomenelor prezente"61. Dacă cooperarea între cele două mari grupuri politice tinde să decline în timpul voturilor, mai ales în ceea ce privește chestiuniile socio-economice pentru care Parlamentul European are competențe crescute, aceasta
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
prezidențiale sau legislative) sunt cele care structurează viața politică și pentru care atât electoratul cât și partidele politice naționale prezintă un interes. Totuși scrutinurile de la nivel național și cele de la nivel european nu sunt decuplate. Între ele există relații de cauzalitate 21. Second order national elections, sintagmă prin care sunt conceptualizate alegerile europene, înseamă, potrivit celor care au introdus termenul în literatură, că atât campania electorală, cât și rezultatul alegerilor sunt influențate de constelația politică națională 22. Observând rezultatele de la un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nivel european Cum se explică declinul participării la alegerile pentru Parlamentul European ? Până în prezent mai multe tipuri de explicații au fost avansate. Uniunea Europeană fiind o structură complexă, fiecare factor explicativ a fost la rândul său înscris în alte relații de cauzalitate, la fel de complexe. De altfel, în 2001, Romano Prodi, președintele Comisiei, declara pentru Le Monde că "sistemul politic al UE este extrem de complex și greu de înțeles pentru cetățeanul de pe stradă"1. Astfel, o primă explicație avansată a fost legată de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de vedere economic, Bruxelles este o mașinărie anonimă și parlamentarii europeni fanotme 30". Dar și când se vorbește despre acest deficit de comunicare, despre obligația UE de a informa și despre dreptul cetățenilor de a înțelege, dezbaterile normative îmbrățișează aceeași cauzalitate circulară. Pentru unii, vina este a Uniunii pentru că nu dispune de o politică de comunicare. Când a fost creat un portofoliu de comisar european care să asigure această comunicare, opozanții UE au comparat această nouă direcție a Comisiei cu serviciile
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și manifestat în cele din urmă prin prăbușirea dictatorului în vinerea dinaintea Sărbătorii Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos"104. Maestru în mânuirea cuvintelor, Patriarhul Teoctist abordează un discurs asumat, nu neagă frica de dictator, ci o ia ca pe o cauzalitate a întăririi Sale în credință: "m-au făcut să îmi pun mai mult nădejdea în puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu pe care permanent L-am rugat să ne arate ajutorul și dreptatea Lui"105. Nu se limitează la aspectul său
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
-i scrie pe tablă. Elevii, în perechi, decid, prin discuții sau prin brainstorming, desfășurate pe durata a 4-5 minute, ce relație poate exista între acești termeni. Termenii sunt puși în relație unii cu alții, care poate fi una cronologică, de cauzalitate sau de succesiune logică. După ce perechile au ajuns la o concluzie privind legătura dintre termeni, profesorul cere elevilor să citească cu atenție textul pentru a descoperi termenii avansați inițial și relația dintre aceștia. Ei trebuie să compare relația existentă între
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
din instinct" are o valoare informativă importantă legată de calitățile eroilor din romanele polițiste. Dar elementul plasat în poziție rematică este cel prin care se evaluează (Pn3) propoziția precedentă: "John știu că nu era bourbonul comandat la recepție"; imperfectul rupe cauzalitatea lineară a evenimentelor; aici simbolizează aspectul subiectiv al perceperii realității. Faptul este marcat și de folosirea operatorului A ȘTI CĂ. După cum scria și R. Martin, "a ști că p presupune adevărul din p în universul locutorului" (1987, p. 51). [P3
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
poate să confirme rezolvarea întîmplării (Pn4): și în acest caz, un element separat (ca și în Pn3) permite încheierea procesului ("dezechilibrat" conotație negativă a agresorului VS "din instinct" conotație pozitivă a eroului). În plus, cele două verbe la PS asigură cauzalitatea cronologică și cauzală specifică povestirii. Propoziția narativă 4 permite trecerea la o stare finală, marcată grafic printr-un nou paragraf. [P5] poate descrie finalul povestirii (Pn5): "John îl imobiliză pe loc, cu piciorul pe tîmplă". Prin reluarea substantivului propriu ("John
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
procesului. Predicatele calificative prezente în paragraful al doilea anunță evoluția cronologică și cauzală. (e) O logică unică în care tot ce urmează are o cauză; deoarece este diferită, Rosary atrage atenția și dorința lui Dom Duarte. Este vorba de o cauzalitate narativă stereotipică, codul tulburătoarei străine, tipic pentru acest tip de roman sentimental. (f) O finalitate sub forma unei "morale", evaluare explicită sau dedusă. Aici ea este bineînțeles implicită, conturată de cele două serii de puncte de suspensie. Cititorul este cel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de situare în spațiu geografic" se materializează în opera literară într-o toponimie reală, mai frecventă decât una inventată. Realitatea "adusă" în creația sa din toposul natal identificabil cu ținutul zărăndean mai extins decât cel podgorean are vigoare, consistență și cauzalitate narativă. Cercetătorii consideră că reușita își găsește motivație "în amprenta pe care vârsta copilăriei și adolescenței o exercită asupra afectivității și capacității intuitive a adultului ispitit mai apoi spre intelectualizarea problematicii exterioare"181. Spațiul în creația lui Ioan Slavici nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o funcție socială deloc neglijabilă, ce ține de o motivație cu atît mai convingătoare cu cît se vrea a fi deplină și foarte limpede: toate faptele, indiferent de natura lor, sînt raportate, printr-o logică aparent incontestabilă, la o aceeași cauzalitate, unică și în același timp elementară și atotcuprinzătoare. Altfel spus, totul apare ca și cum ar fi stabilită o grilă interpretativă prin care s-ar vedea inserate evenimentele actuale, bineînțeles cele mai încurcate și mai înspăimîntătoare. În același fel, acea necunoscută extrem de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de risc ce reprezintă consecința unei afecțiuni constituite. Pentru a fi considerat “factor de risc” condiția respectivă trebuie să genereze apariția afecțiunii pe care o determină, iar absența condiției respective să prevină apariția afecțiunii (aceasta implică o relație puternică de cauzalitate). Acete precizări sunt importante pentru a nu cădea în eroarea logică “post hoc, ergo propter hoc” (lat. “după aceasta, deci din cauza aceasta"). Factorii de risc pot fi cuantificați în diverse moduri (diagrama SCORE, scorul de evaluare a riscului global AHA
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Factorii de risc cardio-vascular au fost definiți ca elemente asociate statistic semnificativ cu posibilitatea apariției afecțiunii cardio-vasculare într-o perioadă de timp definită (uzual 5 sau 10 ani), acest concept modern fiind perceput ca o combinație a unei relații de cauzalitate (cauză efect) cu o relație de tip probabilitatepredicție 30. Criteriile de definire a factorilor de risc drept agenți cauzali au fost: temporalitatea, consistența, plauzibilitatea biologică și reversibilitatea 42. Acest risc a fost estimat în diverse studii epidemiologice. Încă din 1985
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând de la prejudecăți. Prejudecata este o paradigmă ce comandă atitudini ulterioare: răspunsuri, obiecții, evaluări. Gândirea nu mai este ghidată de premise autentice, ci de o cauzalitate externă. Un învățământ bazat pe prejudecăți, de orice fel ar fi ele, este un învățământ tendențios. În acest caz îndoctrinarea se exercită asupra conținutului predat și nu a formei de predare. 5. A preda, pornind de la o doctrină ca și când ea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]