2,977 matches
-
nord, prin Dakota de sud. Un grup de lucrători muncește la amenajarea terenului pentru o viitoare șosea. Acești lucrători fac parte din corpul civil de șomeri ce primesc o subvenție de la stat, atâta timp cât nu sunt chemați la diferite munci. Au cazărmi simple, modeste, În care pot ședea atâta timp cât sunt În lipsă de muncă. La ora 7 seara intrăm În Rapid City; e cel mai important oraș pe care Îl Întâlnim În Dakota de sud. Are o populație de 10.400 locuitori
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
construiască această bază. Și asta a făcut tranziția noastră extraordinar de dificilă. Finalmente, ca să fi scăpat de comunism, ar fi tre‑ buit să ne fi amputat o parte din noi înșine, în timp ce pentru ceilalți a fost suficient să înconjoare trei cazărmi rusești și să oblige Moscova să plece cu tancurile ei cu tot. V.A. : N-am auzit niciodată această teorie. A.M.P. : Sigur că naționalismul a fost de mare folos în eliberarea de comunism, iar ce s-a întâmplat la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cine sunt și ce vor”... Un documentar intitulat „Transnistrenii” semnează G.T. (George Tofan). * Pacea era semnată. Peste Nistru, ori în Ungaria focurile de armă continuau, demobilizarea nu sunase. Așa se explică audiența la cititori a poeziei „Într-o sară la cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
focurile de armă continuau, demobilizarea nu sunase. Așa se explică audiența la cititori a poeziei „Într-o sară la cazarmă” scrisă de Al.Vlahuță la 28 aprilie și publicată în Glasul Bucovinei la 9 mai 1919: Într-o sară, la cazarmă, sub copaci abianfrunziți, Dorobanții joacă hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înregistrările conversațiilor lui Noica, la Păltiniș, cu diverși emuli, prieteni, cunoscuți sau simpli informatori. Astfel de pagini dezvăluie fața reală și extrem de hidoasă a relațiilor existente între scriitorul nealiniat ideologic și Securitate. (Convorbiri literare, nr. 9, septembrie, 1998) SCRIITORII ÎN CAZARMĂ O utilă și necesară carte, cu o selecție de documente privind viața scriitoricească din decembrie 1947 pînă în ianuarie 1962 (limita permisă de lege pentru acces la Arhive fiind de 30 de ani de la consemnarea evenimentelor) a apărut recent, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și necesară carte, cu o selecție de documente privind viața scriitoricească din decembrie 1947 pînă în ianuarie 1962 (limita permisă de lege pentru acces la Arhive fiind de 30 de ani de la consemnarea evenimentelor) a apărut recent, la Editura Libra, Cazarma scriitorilor (Documente), ce îl are ca realizator pe Marin Radu Mocanu. Materialele sînt grupate pe cîteva tematici, cu titluri nu totdeauna adecvate, însoțite de punctul de vedere al realizatorului volumului. Marin Radu Mocanu motivează afirmarea accentuată în spațiul românesc a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
abătut peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist în formele sale nude. Scriitorii s-au aflat într-o cazarmă ideologică, unde cei "corespunzători" se simțeau bine, mai ales financiar. Mulți autori, care pe atunci dirijau destinul literaturii noastre, în prezent, după ce în "obsedantul deceniu" au făcut totul pentru pulverizarea tradiției literare, a spiritului național, a autonomiei esteticului și principiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
10 LITERATURA ARESTATĂ / 12 CARTEA NEAGRĂ A LITERATURII / 15 TEROARE ÎN NUMELE POPORULUI / 20 NOUA MITOLOGIE ȘI POEZIA CONTEMPORANĂ (DE LA A. TOMA LA A. PĂUNESCU ȘI RETUR) / 24 CUM ÎȘI CÎNTAU POEȚII CONDUCĂTORII COMUNIȘTI / 30 SCRIITORUL ȘI SECURITATEA / 33 SCRIITORII ÎN CAZARMĂ / 39 ÎNTRE ZIARISTICĂ ȘI LITERATURĂ / 45 G. CĂLINESCU ÎNTRE AUTONOMIA ESTETICULUI ȘI ANGAJAMENTUL PARTINIC / 52 VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Peste noapte, a curs sânge și la București. A doua zi, Înconjurat de un milion de oameni, nu-i mai rămânea cuplului dictatorial decât fuga. Un elicopter i-a ridicat de pe terasa Comitetului Central. Au fost prinși, Închiși Într-o cazarmă din Târgoviște, judecați de un tribunal improvizat, condamnați la moarte și Împușcați În ziua de Crăciun. Procesul a fost grotesc, sfidând legalitatea și decența. Avocații apărării și-au acuzat clienții la fel de vehement ca procurorul. Poate că nici nu li s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sankt-Petersburg și ne promitem să colaborăm și să ne traducem reciproc. A fost interesant până la urmă... VITALIE CIOBANU: Senzație de suprarealitate, de babilon psihedelic, la întâlnirea cu lumea literară din Petersburg, pe Pușkinskaia, 10, Galeria 103, la două cvartale de „cazarma” în care am fost cazați. Niște detalii, cred, ar ilustra mai sugestiv atmosfera. Evenimentul avea loc la mansarda unui bloc spre care te strecurai cu greu, virând printre cuplurile tinere - probabil ei înșiși artiști sau consumatori de artă. Priveai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pic cam plicticoasă. Mici ziduri de piatră, rezervoare făcute să primească apa acum uscate, scări în trepte, mici încăperi lipsite de personalitate cu pământ bătătorit pe jos, devenite prin cine știe ce hotărâre arbitrară, care sală de mese, care atelier, care scriptorium. Cazarmă romană? Refugiu al zeloților fanatici? Fort avansat al regatului lui Iuda în fața pericolului oriental? Sau mănăstire eseniană? Atât de puține lucruri de văzut, dar atâtea de spus (prezența ghidului indispensabilă). Mă plimb pe platforma bătătorită ascunzându-mi politicos plictisul, poate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sunt în plin divorț, și că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că cea de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că cea de-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de-a doua își sporește pe zi ce trece avantajul. Dar statul evreiesc nu era oare aici, încă de la începuturi, înscris în filigran ca Statul evreilor? Herzl spunea: "rabinii la sinagogă, militarii la cazarmă". Or, sinagoga a invadat cazarma, iar cazarma, guvernul. Să fie o întâmplare faptul că stema Israelului e menora și că parlamentul se numește Knesset, adică "adunare" în sens religios? Că muzeul Holocaustului își trage numele, Yad Vashem, de la Isaia (LVI, 4-5.)? Că cea de-a douăzeci și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
același lucru. Fabricanții noștri de armament și directorii noștri de muzee sunt interesați de banii arabilor, agențiile noastre de turism, de plajele și de hotelurile voastre o dată sau de două ori pe an. Pensionarii noștri săraci pot merge în fostele cazărmi din Tunisia, iar bogații în ryadul lor din Marrakech. În cartierele elegante ale Parisului, lumea e la curent cu faptul că există niște arabi și un islam (uneori cele două noțiuni se confundă) în niște periferii acolo, precum și niște moschei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
De fapt, ce importanță mai are aceasta, de vreme ce am putut asista la aventura chaplinescă a unui încasator de biruri, cu picioarele cam scurte, făcând pe cascadorul pentru a întoarce împătrit sumele stoarse de la contribuabili. La întoarcere, o scurtă oprire în cazarma avariată, plină de găuri de obuz, în care se preumblă alene, la mică distanță unii de ceilalți, polițiști evrei cu alură de Robocopi și presupuși polițiști palestinieni cu ținuta neglijentă și neînarmați. Sunt însărcinați cu menținerea ordinii în interiorul enclavei, ne
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a plecat în piept capul, pe când d-l G. cel cu mârțoaga râdea mai la o parte, înveselit de-o amintire nostimă ori de-o vorbă de duh. 26 Iunie Evreii. Sâmbătă, în ajunul zilei decretate pentru mobilizare, grămădeală la cazarmă. Evreii meseriași erau concentrați pentru lucru. Lupu Iancu făcea o gură grozavă (apoi seara chiar a și organizat el manifestație cu mahalale și a ținut discurs!). Croitorii și cismarii își luau în primire lucrul. Vine un bătrân om încă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ovăs... Scris de mine și dictat eu căpural Ștefan Rg. 15 comp. 10 prig. 13 D-zia 7-a. Cântecu soldatului Ș-am zis foaie verde fir mașcat Vinerea, cornu-a sunat Țara s-a mobilizat Noi de-acasă am plecat La cazarmă am plecat Și la trin ne-am îmbarcat Spre Dunăre am plecat. Ș-am zis verde ș-o lalea Voinicii trec Dunărea Podul la Corabia Și trec în Bulgaria Direcția Sofia. Ș-am tot înaintat Pân-la Miscovo în sat Ș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
piatră acră, 1/2 ocă cărbuni de tei pisat mărunt. Se varsă amestecul fierbinte în poloboc și se agită de mai multe ori. Se lasă 24 de ceasuri, apoi se trage vinul în alt vas. [PAȘCANI] Subt deal, lângă vechea cazarmă a companiei dorobanților, era o casă unde, într-un rând, a murit un om oarecare, nu știu cine, nu l-am văzut niciodată, nici viu, nici mort. Știu că fiind copil am fost dus într-o sară acolo, de alți băieți, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măritau pe Aglaia o domnișoară de mare frumuseță și cuminte și deșteaptă și înțeleaptă cu învățătorul Gheorghe Popescu din comuna Boroaia, care în loc să facă un an de armată, a făcut doi, că unul a stat închis deoarece tot fugea de la cazarmă. Și Dl Petru Cucescu mi-a spus atunci: "Tare am mai vrut să dau pe Aglaia după Dta, dar așa se duce după bețivul și dizertorul ista. Cum o mai trăi știe Dumnezeu". Și biata Aglaia a trăit foarte greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Înainte de a ajunge acolo, ne-am oprit pentru aproape o oră pe insula Saint John, unde am făcut, pentru prima oară, cunoștință cu sistemul nord-american. Acea primă escală nu mi-a lăsat nici o amintire agreabilă, dimpotrivă, am avut senzația unei cazărmi de batalion disciplinar. Aeroportul din Quito mi s-a părut cochet. Era așezat în oraș, dispus într-o depresiune generoasă, care permitea vizitatorului să se bucure de imagini picturale ale unei localități pașnice, cu clădiri viu colorate, cu străduțe curate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
bucur s-ascult cu tine un lied. Plumbul sfâșie cârpa din piept. Voi pune-o lumânare în sufragerie. Sergentul dă ordin. Soldații stau drept. Pe câmpul de maci o boare adie. Așteaptă-mă seara. Vin pe la zece. Soldații-s în cazarmă. Gloata se-mprăștie. Mortul atârnă în frânghii. Petrece. Vom fi întreaga noapte și altele o mie. Orașul stă la masă. E ora pentru cină. Se-ntunecă tot roșul pe câmpul plin de maci. Voi veni la nouă. Gândul mă alină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
județul Fălciu slujeau 150 preoți, între care un episcop, un arhiereu și un protoereu. În oraș, existau șapte biserici ortodoxe, una catolică și două sinagogi, spitalul și două farmacii, teatrul, două tipografii, judecătoria, oficiul poștal, două case de economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși pentru judecată. El va mărturisi în prezența președintelui Judecătoriei, Costachi Pangrati, că avea de gând să adune oameni înarmați și să meargă la Galați, spre a da foc târgului, pentru a elibera pe frații lui de arme, arestați în cazarma din oraș. Planul lui era de a provoca o răscoală a țăranilor, care urmau să vină la Iași și „să oboare tronul”. Locuitorii nu s-au lăsat ademeniți de cuvântările lui, respingându-i toate încercările. După alte câteva deplasări, Costache
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]