1,529 matches
-
satisfacții? Este posibil? Cu siguranță. Fiecare consecință în fiecare zi În afacerile de zi cu zi, se manifestă toate cele patru consecințe comportamentale. Este, practic, imposibil să treacă o zi fără să le experimentăm pe toate. De exemplu, vorbiți la celular și se pierde semnalul (penalizare). Prima dată când ați încercat să lucrați la calculator, probabil că ați șters din greșeală un document după ce ați lucrat la el ore în șir (pedeapsă). Acum spuneți că redactarea de mână a notelor informative
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
care ilustrează implicarea imunității în apariția neoplaziilor: frecvența mai mare a cancerelor la cei cu deficiențe imune (SIDA, transplante, iradiați), identificarea unor antigene tumorale specifice, etc. în conformitate cu legile imunității celula tumorală, datorită antigenității sale, declanșează un răspuns imunobiologic preponderent mediat celular menit să o distrugă. În realitate, acest răspuns imunobiologic este insuficient datorită mai multor factori: slaba antigenitate a celulelor tumorale, modulația antigenelor de pe suprafața celulelor tumorale, prezența unor substanțe protectoare (sialomucine), creșterea tumorală rapidă, blocarea reacțiilor imune și slăbirea supravegherii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
împotriva H.I.V.) medicul american Mike McCune s-a lovit de o problemă. Toate animalele de laborator pe care ar putea să le folosească în experimente sunt refractare la H.I.V.. Pentru a remedia acest neajuns, medicul a transplantat la șoareci componente celulare de proveniență umană (plămîni, ficat, intestin, creier) interferînd perfect cu organele sale naturale. Revista Magazin Nr 52(1940) din 29 decembrie 1994. Totodată șarecii sunt imuni la consumul chear în cantități mari a ciupercii Amanita Phalloides. De aici tragem concluzia
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sau dediferențierea epiteliului tubular care poate iniția formarea chiștilor și apoi creșterea lor (1, 16). O atenție deosebită s-a dat în ultimul timp stresului oxidativ în patogeneza PKD. Controlul producției de specii reactive de oxigen și menținerea stării redox celulare sunt esențiale pentru reglarea proliferării celulare și apoptozei. în PKD se poate produce o reducere a expresiei enzimelor antioxidante (glutation, catalază etc.) (15). Diferiți cistogeni renali (de ex., acidul nordihidroguaiaretic, diphenylthiazolul, cyclosporina etc.) pot acționa prin scăderea concentrației acestor substanțe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
odată cu inițierea secreției, stimulată de AMPc, se pierde din volumul celular. Anomaliile transportului de fluide sunt legate de defectele de polarizare analizate anterior; fixarea ionilor de Na este condusă spre zona extracelulară sanguină, prin împingerea în această direcție a Na celular, cu ajutorul APT-azei Na-K din zona bazo-laterală. Pompele sodice sunt și ele localizate defectuos; ele vor direcționa secreția din regiunea bazo-laterală spre cea apicală, astfel încât fluidul se va acumula în cavitatea chistică. Ipoteze patogenice recente, bazate pe modificări structurale cu reflectivitate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
alimetație este mai ridicată, cu atât riscurile de cancer sunt mai mari. În sfârșit, alimentația poate conține contaminanți chimici ce ar putea favoriza riscul de dezvoltare a cancerelor. Unii ar putea avea un efect mutagen, acționând direct asupra ADN-ului celular, alții ar favoriza indirect apariția bolii. Situația tratamentelor chimice ale alimentației Așa cum am văzut, În majoritatea țărilor dezvoltate economic, schimbările sociale și economice fără precedent au afectat rapid modurile de alimentație, care au contribuit la rândul lor la recrudescența actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
verticală pe jar, fără contact cu flacăra. Alimentele care ne amenință Nu există propriu-zis alimente cancerigene, Întrucât nu dispunem decât de foarte puține indicații asupra factorilor declanșatori, inițiatori ai procesului tumoral. Cu toate acestea, o serie de modele animale și celulare au arătat că anumiți acizi biliari, formați sub influența unei alimentații bogate În grăsimi și sărace În fibre, sunt mutageni sau capabili să crească rata mutației. Am văzut că rafinarea cerealelor și a uleiurilor, modurile de conservare tot mai moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
ale imunologiei, cu referire particulară la imunologia de transplant și bazele genetice ale cancerului, teribila maladie grevată încă de o mortalitate foarte ridicată. Cel de al doilea coordonator al monografiei, prof. dr. Aurel Ardelean, s-a ilustrat în domeniul biologiei celulare ca specialist și excelent organizator și ctitor de învățământ biologic și medical, în România. Onoarea de a prefața această foarte interesantă și necesară monografie îmi revine probabil în virtutea faptului că, de-a lungul timpului, am avut șansa să mă ocup
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a realizării unui RI eficient este ca limfocitele T să aibe capacitatea de a recunoaște deopotrivă antigenele străine și proteinele CMH, pentru a se realiza discriminarea dintre celulele infectate cu virus și celulele neinfectate și astfel ca răspunsul imun mediat celular să fie îndreptat doar asupra celulelor infectate cu virus. O asemenea discriminare reprezintă prerogativele interacțiunilor complexe dintre imunoglobulinele secretate de limfocitele B și receptorii celulelor T. Elementele nonself trebuie distruse în întregime. Proprietatea SI de a nu ataca componentele „self
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu cercetași, informatori și spioni, cu ambuscade și răpiri, cu infanteriști și artilerie grea, cu luptători din linia întâi și din spatele frontului, o luptă pe viață și pe moarte, un război nemilos al „stelelor” imunocitare, cu invadatorii distrugători de „civilizații” celulare. Descriem astfel sistemul imunitar, nu neapărat prin prisma amprentei puse asupra intelectului nostru de civilizația tehnocrată și belicoasă, în a cărei pânză de păianjen suntem captivi, ci mai curând, sub imperiul profundei impresii pe care ne-o produce încercarea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig. 1.17). Din celulele stem pluri-potente pornesc divergent două linii celulare stem: una pentru direcția mieloidă și cealaltă pentru direcția limfoidă. Din varianta mieloidă derivă celulele stem granulocitice macrofagice care dau celulele stem granulocitice cu derivați finali neutrofilele, eozinofilele și bazofilele și celulele stem monocitice cu derivați finali monocitele și macrofagele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legate de membrana limfocitului, având rol de receptori de antigen, adevărate „antene” de detectare a antigenului (Ag) specific (fig. 1.14). Sub aspectul specificității de legare a Ag, fiecare organism posedă milioane de clone de limfocite B, adică mici populații celulare identice, descendente din aceiași celulă-stem, care recunosc și leagă același Ag și produc Ac cu aceeași conformație spațială a situsului de combinare. După activare, toți descendenții limfocitului B sintetizează imunoglobuline (Ig) și le secretă ca Ac, cu aceeași specificitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Limfocitele T mature exprimă markerii moleculari CD4 sau CD8. Aceste molecule aparțin suprafamiliei imunoglobulinelor. Celulele CD4 au de obicei funcție helper, iar cele ce exprimă markerul CD8 sunt citotoxice. Limfocitele T îndeplinesc funcții complexe, atât efectoare ale răspunsului imun mediat celular, cât și reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care îi secretă, denumiți limfokine. Limfocitele T realizează următoarele funcții:- liza celulelor care exprimă molecule nonself pe suprafața lor;- reglarea răspunsului imun;- medierea reacțiilor de hipersensibilitate întârziată. Aceste funcții sunt rezultatul heterogenității
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau alternativ, pentru a deveni celule cu memorie are loc în afara măduvei osoase. Ambele căi de diferențiere depind de interacțiunea IgM legată la membrana celulelor B cu un antigen specific. Incapacitatea celulei B de a lega antigenul, activează programul morții celulare programată genetic (apoptoză), în câteva zile. Interacțiunea IgM de suprafață cu antigenul specific, declanșează o serie de răspunsuri fiziologice care includ creștere activă și proliferare, schimbarea de la producerea de anticorp legat de membrană, la sinteza de anticorp secretat, precum și schimbarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii celulare diferite producătoare de anticorpi direcționați împotriva hapten-fosforilcolinei, zece au avut aceeași secvență VH. Această secvență era aceea a segmentului genic V din linia germinală, desemnat T15, reprezentând unul dintre cele patru segmente genice VH înrudite. Celelalte nouă linii celulare au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
șapte gene este diferită de ale altor gene umane, deoarece fiecare individ uman trebuie să producă un număr enorm (aproximativ 2,5 107 tipuri diferite) de Ig și de TCR, în limfocitele B, respectiv în limfocitele T, acestea fiind componentele celulare majore ale sistemului imun adaptativ (Strachan și Read, 2004) și ele trebuie să recunoască miliardele de antigene străine, spre a da un răspuns de apărare față de numeroșii patogeni cu care organismul uman se confruntă. Celulele B și celulele T, luate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genelor RAG1 și ARNm RAG2 în fibroblastele 3T3 de șoarece, sau în alte linii celulare inactive pentru rearanjările genice, conduce la rearanjarea V(D)J a substratelor test, la nivele care se apropie de cele care au loc în liniile celulare pre-B. Transfecția selectivă numai a genei RAG1 sau doar a genei RAG2 determină evenimente foarte rare de rearanjare, dar detectabile, probabil ca urmare a expresiei genei partenere endogene, la un nivel redus. Rata proceselor de rearanjare crește de peste 1000 de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
deficiențe funcționale, în afara sistemului limfoid, nu se produc. 5.3. FACTORUL SCID Un alt factor implicat în rearanjarea genică V( D)J este definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându-se pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându-se pe constatarea că liniile celulare fibroblastice derivate de la șoarecele scid sunt cu mult mai sensibile la razele X, față de tipul normal. La nivel molecular, celulele scid sunt defective în repararea rupturilor dublu-catenare ale ADN. Factorul scid este deci asociat unei funcții celulare generale de reparare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu preferință pentru adăugarea resturilor de G, ceea ce este de așteptat, având în vedere bogăția de GC a celor mai multe regiuni N. Într-o linie de celule pre-B, incidența regiunilor N a crescut în urma exprimării genei clonate TdT. În numeroase linii celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de transplant sunt implicate în reacțiile de respingere a țesuturilor străine incompatibile imunologic, adică acelea care au un spectru diferit de antigene de histocompatibilitate. Prezența acestor antigene pe suprafața celulelor este o condiție sine-qua-non în realizarea unui răspuns imunitar mediat celular. Pe baza criteriilor serologice, adică după proprietățile lor antigenice manifestate în testele de citotoxicitate, proteinele CMH clasa I de la specia umană sunt încadrate în trei categorii desemnate HLA-A, HLA-B și HLA-C, acestea reprezentând tipurile „clasice” de antigene de transplant
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
agenților infecțioși. În cazul în care este infectat și cu bacilul tuberculozei, bolnavul SIDA devine negativ la testul tuberculinei. Un asemenea răspuns negativ la testul tuberculinei este interpretat a reprezenta rezultatul incapacității organismului de a realiza un răspuns imun, mediat celular. Interacțiunea limfocitelor TCD4+ cu celulele prezentatoare de antigen (APC) se realizează și prin implicarea receptorilor din celulele T, precum și a unor molecule de adeziune (fig. 8.12). Moleculele de adeziune LFA și ICAM intervin în fazele inițiale ale interacțiunii celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt responsabile pentru respingerea țesuturilor străine recunoscute ca atare în virtutea seriei particulare de antigene de transplant pe care acestea le poartă pe suprafața lor. În sistemul imunitar, prezența acestor antigene pe celulele țintă este cerută de realizarea răspunsului imun mediat celular. Clasa I de proteine CMH este definită serologic prin proprietățile lor antigenice. Proteinele CMH clasa II se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T și a macrofagelor. Aceste proteine sunt implicate în comunicarea dintre celulele specializate în realizarea răspunsului imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la aceștia se constată o severitate mai mare și un debut mai timpuriu ale condiției anormale. Pierderea GATA-2 are efecte cantitative, determinând reducerea marcantă a ratei eritropoiezei în sacul vitelin, ceea ce conduce la anemie și letalitate embrionară. Gena c-myb, omologul celular al oncogenei virale v-myb, este exprimată la cele mai înalte nivele în HSC. Prima celulă precursoare eritroidă ce poate fi recunoscută morfologic este proeritroblastul. În stadiul de proeritroblast funcționează mai multe gene, care condiționează diferențierea eritroidă terminală, printre care și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în vitro , cu marker radioactiv 3H - timidina. Monocatena radioactivă ADN este un cADN care, trecut în stare bicatenară, reprezintă gena pentru catena α a hemoglobinei. Monocatena poate fi utilizată pentru a forma un hibrid dublu-catenar cu secvența corespunzătoare a ADN celular ce reprezintă gena α-globinei, utilizând tehnica hibridizării moleculare „in situ” sau hibridare in vitro cu restricte ADN fixate ca monocatene pe un filtru de nitroceluloză. Dacă gena α-globinei va fi deletată sau absentă din ADN celular, hibridizarea moleculară nu va
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]