7,540 matches
-
Coaliția de guvernare a decis să susțină continuarea procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pentru legea educației naționale, însă acest lucru depinde de Birourile permanente reunite ale Legislativului, care trebuie să stabilească și calendarul moțiunii de cenzură pe acest proiect. "Atât am discutat în Coaliție, că vom continua procedura asumării. Dacă există un conflict în acest moment, este din cauza moțiunii de cenzură, care e depusă și nu este votată. Asta, într-adevăr, poate fi considerată ca un
Kelemen Hunor: Coaliția continuă procedura de asumare a răspunderii pe Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49515_a_50840]
-
depinde de Birourile permanente reunite ale Legislativului, care trebuie să stabilească și calendarul moțiunii de cenzură pe acest proiect. "Atât am discutat în Coaliție, că vom continua procedura asumării. Dacă există un conflict în acest moment, este din cauza moțiunii de cenzură, care e depusă și nu este votată. Asta, într-adevăr, poate fi considerată ca un conflict sau ca o sursă de conflict. Moțiunea a fost depusă, trebuie citită și votată. Asta trebuie să facă Birourile permanente reunite, să stabilească data
Kelemen Hunor: Coaliția continuă procedura de asumare a răspunderii pe Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49515_a_50840]
-
răspunderii guvernamentale. Vom continua procedura asumării. Aici urmează - și probabil premierul va face un anunț - va sesiza Curtea Constituțională, pentru că el are acest drept. Noi considerăm că, din momentul în care asumarea a fost acceptată de Parlament și moțiunea de cenzură a fost înaintată, acel argument privind conflictul între Parlament și Guvern nu mai există. Parlamntul a acceptat o dată asumarea și opoziția a depus, după aceea, moțiunea de cenzură. Cei patru judecători plus unul, cu părerea concurentă, nu spun nicăieri că
Kelemen Hunor: Coaliția continuă procedura de asumare a răspunderii pe Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49515_a_50840]
-
momentul în care asumarea a fost acceptată de Parlament și moțiunea de cenzură a fost înaintată, acel argument privind conflictul între Parlament și Guvern nu mai există. Parlamntul a acceptat o dată asumarea și opoziția a depus, după aceea, moțiunea de cenzură. Cei patru judecători plus unul, cu părerea concurentă, nu spun nicăieri că această procedură ar fi neconstituțională, deci nu există probleme de neconstituționalitate", a explicat liderul UDMR. Citește și:
Kelemen Hunor: Coaliția continuă procedura de asumare a răspunderii pe Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49515_a_50840]
-
pentru că e în derulare și nu există niciun mecanism care s-o oprească", a declarat Emil Boc. De asemnea, premierul a spus că Opoziția a tranșat presupusul conflict între Parlament și Guvern, în momentul în care a depus moțiunea de cenzură. ""Din momentul în care Curtea a fost sesizată de președintele Senatului, în acest caz au intervenit elemente noi care ne fac să credem că procedura poate fi continuată și dusă până la capăt: în primul rând, acceptarea de către Parlament a angajării
Boc: Decizia CCR permite Guvernului continuarea procedurii de angajare a răspunderii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/49520_a_50845]
-
capăt: în primul rând, acceptarea de către Parlament a angajării propriu-zise a răspunderii, prin citirea de către premier a asumării răspunderii Guvernului în fața celor două camere al Parlamentului, după ce președintele Senatului a sesizat Curtea Constituțională. Un alt element este depunerea moțiunii de cenzură de către Opoziție în cadrul procedurii de asumare de către Guvern. Dacă a existat un presupus conflict, asa cum spune Curtea Constituțională, el s-a terminat în momentul în care Parlamentul a acceptat ca premierul să citească Asumarea, iar Opoziția a acționat cu
Boc: Decizia CCR permite Guvernului continuarea procedurii de angajare a răspunderii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/49520_a_50845]
-
procedurii de asumare de către Guvern. Dacă a existat un presupus conflict, asa cum spune Curtea Constituțională, el s-a terminat în momentul în care Parlamentul a acceptat ca premierul să citească Asumarea, iar Opoziția a acționat cu o Moțiune de Cenzură, conform Constituției. Nu în ultimul rând, mai este un argument, cel din motivarea deciziei, care spune că CC nu poate obliga Guvernul să renunțe la asumarea răspunderii“ Emil Boc a ținut să sublinieze și faptul că "nici în cadrul Curții Constituționale
Boc: Decizia CCR permite Guvernului continuarea procedurii de angajare a răspunderii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/49520_a_50845]
-
venite de la turnătorii „din teritoriu", taxează tot ce se tipărea sub semnătura noastră ca „subversiv", „împotriva orânduirii socialiste", „dușmănos", „neangajat". Paradoxal pentru felul în care funcționa „sistemul" în această a doua perioadă a lui era că, pe de o parte, cenzura dădea drumul la cărți a căror publicare ni se părea imposibilă (nu mi-a venit să cred când au apărut Jurnalul de la Păltiniș și Epistolarul), iar pe de altă parte Securitatea strângea în jurul lor materialul de incriminare a autorului. Când
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
fiecare 26 ianuarie, el, care nu pariase, în definitiv, înainte pe comunism, ci pe convingerea că versiunea lui naționalistă din ultimele două decenii îl face benefic pentru țară, iar în dictator văzuse, la fel de absurd, un aliat strategic în bătălia cu cenzura. Va ține până la capăt partea acestui trecut pe care versurile lui cele mai curajoase îl judecaseră cât se poate de aspru, fie patetic („Să fii țăran, să vii în capitală/ Să-ți mai alini a morții tale teamă,/ Să nu
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
port în piept, Această inimă fără idei. Ca un cioban cu oaia lui cinstit, Urmându-mi inima pân-la sfârșit. Nu trebuie uitat publicistul, acela care a făcut din „Flacăra” o publicație vie și îndrăzneață, în anii ‘70-‘80, în condițiile cenzurii și ale labilității ideologice a unui regim care își pierduse busola și era cu atât mai imprevizibil. Dincolo de concesiile pe care le-a îngăduit în paginile revistei, unde a adus tot soiul de tămăduitori și de vraci, poate din iluzia
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
de scriitor în contextul anilor ‘60? A.B.: Am scris la România literară săptămână de săptămână, aproape două decenii, din 1974 până în august 1990, în condițiile în care apariția fiecărui text era sfârșitul victorios al unei lupte, o luptă cu cenzura pe care nu o duceam eu, ci conducerea revistei și - cum eu nu-i vedeam niciodată pe cei cu care se luptau și din partea cărora îmi transmiteau diferite obiecții - totul semăna puțin cu jocul misterios și amenințător din Blow up
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
fel de familie. E adevărat că nu-mi amintesc să-l fi întâlnit vreodată pe Nichita Stănescu, redactor al revistei în tot acest timp. Oricum, atmosfera era una de prietenie, subliniată de o reală complicitate, poate chiar de solidaritate, împotriva cenzurii. În ceea ce privește anii ’60, ei au fost de mai multe feluri. Începutul lor - cu rădăcinile în perioada marilor procese împotriva intelectualilor (lotul Noica-Pillat, lotul Scriitorilor germani, procesele publice ale Miliței Pătrașcu, al lui M. Nasta etc.) - a fost întunecat. Pentru mine
„Sper că voi ajunge să devin din nou numai scriitor“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/5944_a_7269]
-
Aspectul comercial al artei este de cele mai multe ori distinct de acela propriu vorbind estetic. Regimurile comuniste au reușit paradoxul de a le împăca. Iată cum totalitarismul a contribuit la apariția unei arte adevărate care s-a născut ca reacție la cenzură. A fost necesară, desigur, relaxarea ideologică de după denunțarea de către Hrușciov a stalinismului în 1956. Breșa s-a dovedit imposibil de colmatat în deceniile de după Congresul XX al PCUS. Explicația constă în aceea că cenzura și-a pierdut baza ideologică și
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
s-a născut ca reacție la cenzură. A fost necesară, desigur, relaxarea ideologică de după denunțarea de către Hrușciov a stalinismului în 1956. Breșa s-a dovedit imposibil de colmatat în deceniile de după Congresul XX al PCUS. Explicația constă în aceea că cenzura și-a pierdut baza ideologică și a permis revenirea în forță a naționalismului pe care Czesław Miłosz îl prevestise încă din 1953. Critica sistemului nu mai părea insuportabilă cenzurii, câtă vreme sistemul însuși încetase să mai fie asociat cu sovietismul
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
deceniile de după Congresul XX al PCUS. Explicația constă în aceea că cenzura și-a pierdut baza ideologică și a permis revenirea în forță a naționalismului pe care Czesław Miłosz îl prevestise încă din 1953. Critica sistemului nu mai părea insuportabilă cenzurii, câtă vreme sistemul însuși încetase să mai fie asociat cu sovietismul pe care naționalismul începuse a-l repudia. Toată discuția iscată în ultima vreme de radicalismul maniheist al Hertei Müller ar fi avut alt curs, mai normal, dacă s-ar
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
cele mai numeroase abonamente, după spusele editoarei înseși, unde credeți, în Arabia Saudită). Clișeul nu face decât să reflecte simbolul. Joumana Haddad nu le poate recuza pe amândouă în același timp, simbolul creat de arabii înșiși și clișeul datorat occidentalilor. În pofida cenzurii, toate articolele din „Jasad” sunt publicate sub semnătură, autorii asumându-și răspunderea și riscul. Editoarea mărturisește, într-un interviu prilejuit de apariția cărții, că datoreaza libertatea ei de gândire lecturii, încă de la 12 ani, a unor opere interzise până astăzi
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
și simplu, achitați, ca Baudelaire, Flaubert sau Hasdeu. În sfârșit, regimurile comuniste din, cu excepția celui sovietic, a doua parte a secolului XX au acordat politicului rolul principal în reprimarea ficțiunii literare, dotându-l cu o putere greu de închipuit înainte. Cenzura comunistă a făcut din abaterile de la linia politică o vină mai mare decât a făcut Inchiziția din necredință - implicând toate aspectele existenței și gândirii oamenilor - și din pedeapsă, una cu nimic mai prejos, chiar dacă locul rugului l-au luat gulagul
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
fel sau altul, să instrumentalizeze literatura, dar care, dacă e bună, n-are cum să se lase călăuzită de tendințe străine de natura ei. Și nici să asculte de alte legi decât acelea ale artei dintotdeauna. Inamicul numărul unu al cenzurii din toate timpurile este, altfel spus, gratuitatea firească a literaturii, nobila ei inutilitate. Contra acestei naturi a literaturii pornesc cenzorii cruciadele lor, care au drept scop să convertească o creație liberă, menită să-l smulgă pe om din imperiul necesității
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
literări, produce o specifică dinamică a dedublării la nivelul compozițional și formal al operei (planuri narative, configurarea personajelor, sentimentele, formula estetică, tonalitatea etc.). Realismul testimonial, recunoscut că o dimensiune fundamentală în primele proze ale Anei María Matute, publicate în condițiile cenzurii franchiste, constă în explorarea modului de viață al micilor comunități umane și al indivizilor care le compun, pentru a remite la o realitate social-politică opresiva. Ana María Matute, rebela și contestatara prin excelență, scrie și publică în condițiile unei permanente
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
în explorarea modului de viață al micilor comunități umane și al indivizilor care le compun, pentru a remite la o realitate social-politică opresiva. Ana María Matute, rebela și contestatara prin excelență, scrie și publică în condițiile unei permanente înfruntări cu cenzură, sub semnul unui realism care, fiind testimonial în perioada dictaturii franchiste, este și contestatar (ceea ce și explică faptul că în acea perioadă a putut fi tradusă în România comunistă). Acest spirit contestatar o conduce spre evaziunile în irealitate și valorificarea
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
cu câteva săptămâni. Gestul președintelui a fost interpretat ca o îndepărtare, după ce a fost dezvăluit faptul că fiul lui Ling Jihua a murit într-un accident rutier la volanul unui automobil Ferrari, în valoare de peste 600.000 de euro. În pofida cenzurii din jurul acestui caz, numeroși navigatori pe Internet se întrebau cum a putut fiul unui cadru al partidului unic să își ofere o mașină atâ de scumpă. Fotografii în care mai multe cadre ale partidului comunist din China erau surprinse purtând
China: Luxul afișat de un oficial guvernamental provoacă indignare () [Corola-journal/Journalistic/57452_a_58777]
-
scriitor: azi nu prea mai există interes pentru „clasici”, iar cei capabili să realizeze o asemenea ediție sunt și ei tot mai puțini. Absența e cu atât mai stranie cu cât biografia lui Streinu, marcată de detenție politică, interdicție și cenzură, și-a pus amprenta și asupra felului în care opera sa a fost editată, până în 1989, și, prin urmare, o reeditare în condiții normale se impunea de mult. În lipsa acestei ediții comemorative, să ne mulțumim cu una ceva mai veche
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
F.: Ce-a însemnat întotdeauna: o „nobilă inutilitate”. De o utilitate ignobilă e ea, atunci când devine strict utilitară sau, cel puțin, se face că-i așa. După ce comanda politico-socială va fi istorie și neant, e clar că poezia scrisă sub cenzură, după canon coercitiv, e o ignobilă inutilitate... În rest, ea e, pentru poet, indispensabilă ca pâinea cotidiană, ca aerul, ca apa, ca, uneori, un drog, chit că, la unii dintre noi, ea este doar un hobbycei (!), biet tabiet sau un
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
ș.a." (iqads.ro). În ultima vreme, cuvântul a apărut frecvent în mass-media prin reproducerea unei declarații a guvernatorului Băncii Naționale: „Corectarea deficitului bugetar se va face probabil printr-un mix de măsuri" (Ziarul financiar, 18.05.2010); și moțiunea de cenzură înaintată de opoziție în Parlament, în aceeași perioadă, cuprindea formularea „loc liber construirii unui mix de soluții". Termenul este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
jurnalismul, în formula pamfletului generalizat, de o subiectivitate accentuată si într-un limbaj cât mai pitoresc. O nouă specie hibridă a fost lansată recent: moțiunea de cenzură-pamflet. În mod normal, situația de comunicare ar impune ca prototip al moțiunii de cenzură un document politico-juridic sobru, scurt, precis și decis. Varianta autohtonă recentă (Opriți genocidul social!, moțiune depusă în 9.06.2010) are aproape 10.000 de cuvinte (de aceea nici nu a fost citită integral în ședința publică; se găsește însă
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]