3,025 matches
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Azi a venit toamna. O văd prin cimitir, Văd jerbe aurii cum pune pe morminte, Un Recviem răzbate , iar frunzele-n delir Mi se adună-n suflet, în ochi și în cuvinte... Nervuri și oase, cernându-și risipirea, Cuvinte-n veci de-adio sub palid trandafir, O, ce dureroasă este amintirea În toamna ca o moarte trecând prin cimitir! Referință Bibliografică: În Bellu / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august
ÎN BELLU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379155_a_380484]
-
Truda veacului se-aprinde și păcatul îl despică, Arde mâna morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh desculț încet se cerne peste lumea împietrită; Se cutremură Golgota, piatra murmură o rugă, Iar durerea ce tot urcă norii răzvrătiți subjugă. De cruzime ne-nțeleasă și tâlharul se-nspăimântă, Ridicând privirea-n ceruri, vede îngerii cum cântă... Și sub zarea sfârtecată, sub privire pironită, Lancea
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
cinstită viața și renașterea ființei. Să-ncurajeje speranța, cu puterea biruinței. Un străvechi proverb grăiește: ,,La Sângeorz, codru-nverzește! Sândumitru-l desfrunzește!" Când viața-n el se sfârșește. Natura se primenește în anotimpul de iarnă, până când Sângeorz sosește. Cu verde, Cerul să cearnă. De Șâmedru, vremea bună preveștește Toamnă lungă! Iar pe Cer de-i Lună Plină, Iarna va fi îndelungă! Nicio muncă nu se face de locuitori din sate, lupii să nu le mănânce vitele pentru păcate. Întru credință ucenic la Dimitrie
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]
-
MI-AM DORIT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Glasul ți-e cald și dulce și plăcut, zâmbetul blând și-n clipe de durere, în ochii tăi tot cerul și-a cernut lumea-i senină, plină de mistere. Cu tine a mea viață a-nceput să creadă-n împlinire și să spere, tu lanțurile mi le-ai desfăcut și m-ai întinerit cu mângâiere. Ești tot ce mi-am dorit de la-nceput
EŞTI TOT CE MI-AM DORIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379896_a_381225]
-
a retras în văgăunile lui din spatele munților, dând răgaz de odihnă pădurii ce-și întinde brațele descărnate, obosite de apriga luptă cu stihiile și norilor care scăpați de prigoană își scutură cu grație coamele albe, lac de sudoare și spaimă, cernând cu fluturi de omăt fantomatica liniște a nopții, brațele descărnate ale pădurii și acoperișurile caselor împrăștiate pe coastele muscelelor. Iarna și-a instaurat în cele din urmă domnia deplină asupra pământului, înveșmântând tristețea livezilor și singurătatea codrului și a câmpiei
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
dantelate cu salbe de cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite, printre flori argintii de gheață, ce au început să lăcrimeze intimidate de lumina cernută, a zilei de duminică. Cerul cerne neostenit și iar cerne. Fulgii pufoși se depun degrabă continuând să acopere pârtia făcută până-n ziuă de Gheorghe și nevasta lui Floarea, care trebuiau să răzbească în târla caprelor să le dea fân și să le mulgă și în ograda
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
cristale strălucitoare și stele de argint. Pe unul din geamurile casei se întrevăd neclar două năsucuri lipite, printre flori argintii de gheață, ce au început să lăcrimeze intimidate de lumina cernută, a zilei de duminică. Cerul cerne neostenit și iar cerne. Fulgii pufoși se depun degrabă continuând să acopere pârtia făcută până-n ziuă de Gheorghe și nevasta lui Floarea, care trebuiau să răzbească în târla caprelor să le dea fân și să le mulgă și în ograda păsărilor și la porci
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
rutinei meleTagore vorbește de Mayao liniște pe strada meadeparte de rătăcitele peroaneyuga-n yuga!... XXI. NĂLUCA DIN MARE, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016. Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit, mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit, eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață, am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață, cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte, sânii tăi se zbat în frământările cuvintelor
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
eu, marele nebun, mai, cred c-o să mai vină... Mai bine părăsit decât uitat în burgul de sfârșit, iluzia că mai exiști îmi macină tristețea, liniștit! Citește mai mult Mai bine părăsit decât uitat în burgul ăsta rătăcit,mareea asta cerne iluzii ascunse în nisip tihnit,eu, smintit, mă scald cu tine în fiecare dimineață,am sentimentul că mai ești în astă tristă-mi viață,cai roșii aleargă pe cerul care arde în noapte,sânii tăi se zbat în frământările cuvintelor
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
cu tentă ruginie, Vrea să aducă lumii un semnal, Înfiorate, sub cămăși de rouă Și mai apoi, sub brumă tremurând, Șoptesc suav: "Ne-așteapt-o lume nouă, Noi vom pleca de-aicea în curand"! La fel și tu, când clipele s-or cerne Și de hotar te-i apropia ușor, Ca frunzele, covor te vei așterne, Ca frunza-n vânt te-i înălța în zbor. Să nu te temi, deplina mângâiere O vei găsi în Cerul mult visat, Atunci când totu-n juru-ți e
VORBEȘTE CERUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381859_a_383188]
-
cânt și acest refren, Vara a plecat cu ultimul tren, Gara nostră mică e 'mbrăcată-n frunze, Șinele se-ascund în galbene pânze. Ochiul de fereastră adună imagini Scriu cu nostalgie toamnele în pagini, Timpul prea grăbit s-a pornit să cearnă Pregătește calea pentru înc-o iarnă! foto sursa internet 22 septembrie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Timpul prea grăbit... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V, 22 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate
TIMPUL PREA GRĂBIT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381864_a_383193]
-
despre trecut, prezent și (nu știu care) viitor... dapăn filele de basm în acorduri lente, călătorind prin aduceri-aminte... Mai este jar sub tăciunii arși... scântei vor mai aprinde focul... degeaba ninge peste tâmple și furtuni se-abat mereu... Am iubirea, ce mă cerne la hotarul rugăciunii, am puterea să înving nevoi și să visez că singurătatea o vom scrie-n doi, la hotarul rugăciunii... **** Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: LA HOTARUL RUGĂCIUNII / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27
LA HOTARUL RUGĂCIUNII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381894_a_383223]
-
raze jucăușe, asupra-i risipite. Ea, primenită-n grabă, începe să se-ntindă spre mal, purtând mareea simbol de voluptate, Iubitului să-i prindă privirea în oglindă Și să-i întoarcă zâmbet din unde sărutate. Îmbujorat și vesel escaladează munții, Cernând lumină-n codri, cristale în izvoare, O ciocârlie vornic, a dat semnalul nunții, Între solarul mire și mult iubita-i mare. Au petrecut trei zile, nuntași nenumărați, În aer, pe pământuri și în adânc de ape, Ascunși sub orizonturi, doar
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
-spiritului eminescian- De peste timp de veacuri, în ochii Tăi privesc, poete nepereche, de astre zămislit. Pe vis din călimară urc să Te regăsesc și să-Ți aduc iubire în vers împătimit. Că în lacrimi din condei, de veacuri locuiești și cerni dumnezeire adusă din zenit. Din Cer cu Lună Plină, înamorat zâmbești, să știu că-mi primești gândul ce ți l-am dăruit. De îngeri purtată, îmi împrumuți lumină, să-mi luminezi cărarea ce duce la Tine. De mă faci mireasă
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]
-
Eol prin cioară trimis-au cuvânt, să-mprăștie norii și soarele vie, omăt să topească în reavăn pământ. Aleile triste azi gânduri îndreaptă spre astru s-adune tot albul decor, mai bine-i în Mai când flori albe așteaptă, să cearnă spre ele în zbor de cocor. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: aleile triste în parcuri așteaptă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
La pacea lumii atentat, Masacru de Ziua Franței, Sufletul mi-a oripilat, De lăcrimează în condei. Aprind candelă în suflet, Pentru cei lipsiți de viață; Și las al gândului regret În a vremurilor ceață. Că-n abis de timp se cerne Soartă în sânge scăldată, Doliu în inimi așterne Pentru o eternitate. Autor Maria Filipoiu Foto: Sursa Internet 14 iulie 2016, Ziua Națională a Franței Din solidaritate cu poporul francez: Vive la France! Referință Bibliografică: LACRIMILE FRANȚEI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
LACRIMILE FRANȚEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382102_a_383431]
-
2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pacea se așterne pe Pământ Și-ntregul corp mi-e liniștit, Niciun gând nu îmi mai vine, Sunt omul cel mai fericit! Oceanul iubirii eterne Va inunda omenirea, Florile petalele-și vor cerne, Dăruind iubirea! Doar iubirea! Mesagerul păcii eterne Va aduce pacea pe Pământ, Voalul fericirii se va așterne, Rămânând doar îngeri la recensământ! Covasna, 21.05.2017 Artangel Referință Bibliografică: Mesagerul păcii eterne / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MESAGERUL PĂCII ETERNE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380322_a_381651]
-
Ploile îmi bat în geamuri, Pun zăvoarele la ușă , Focu-i stins , e doar cenușă Și funingine , în vatra . Cucule , stinghera-s astăzi , Părăsita si-ntristata . Mierla ,-n ram nu vrea Să-mi cânte , Ciutele nu vin la ape . Norii negri-isi cern durerea , Pește câmpuri zboară corbii , Croncănind , bătând din aripi , Stoluri negre , soli funebri Dintre nori , zâmbind șăgalnic , Mica rază se-nfiripa , Cu ochi limpezi , de lumină , Chip de aur , buze fine , Glas de susur de izvoare . Cu un gând , alunga
CUCULE , DEZBRACA-TI HAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380342_a_381671]
-
definește dincolo de limitele umanului în care se manifestă într-o viață biologică. Îmi place să mă implic mental, sufletește, spiritual total în relațiile interumane. Dacă nu fac așa, simt că mă îmbolnăvesc. Acum împlinesc mult mai rar acest lucru pentru că cern mult oamenii. Au fost prea mulți (sau poate că nu-s destui - nu știu) care m-au folosit pur și simplu, au fost niște măști care se tot schimbau pe chipurile acelor oameni care la final, după ce le împlineam nevoile
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
chiotele copiilor umplu văzduhul. Gerul le îmbujorează obrăjorii, înjghebând omuleți de zăpadă, amintindu-le de cele mai îndragite personaje din povești, cel mai îndrăgit fiind Mos Craciun! Așa că, chiar dacă afară e frig, Iarna aduce multă căldură în sufletele tuturor! Zăpada cernută din văzduh a troienit drumurile și se așterne peste tot ca o plapumă albă, iar vântul șuieră melodii superbe, unele mai vesele, altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. Luna își
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
zbughit-o care pe unde a apucat. Praful i-a înghițit pe toți. Nu se mai vedea acum nici urmă de veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr -un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
vești - dar nu cobit de sfânt m-au consolat în aer elfii stranii mă-ndură la hotarul cu dragoni: am ascultat - eu surdul - grav litanii m-am înfrățit cu-amurguri de eoni mă iartă - doamnă - și mă părăsește miracole se cern din Norduri crude suntem mai singuri decât biete iude nimic în soartă nu deosebește ...un inorog se smârcâie-n fereastră dar i-am văzut de mult rotirea vastă... ALTARUL DIN PĂDURE altarul din pădurea de lumină unde sărbătoresc iar muguri
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NEVERBACK Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Încă o toamnă se cerne prin ploi de castani: îngenunchiată într-un gând geruiesc cuvintele pentru ziua fără mâine când am să-mi fac cuib în coarnele cerului. neverback, neverback țipă“goarna veșniciei”. Tagore râde într-o haltă sau poate într-o rană, închipuie cercuri
NEVERBACK de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380529_a_381858]
-
veșnic am vrut. Căușul iubirii, din care sorbim Veșnic noi doi cu palmele strânse Strânse-n priviri, noi nu ne vorbim, Ștergem doar lacrimi neplânse, Eu palmă ta dreapta, tu palmă mea stângă, În lumea de ploi ce laconic se cern, Setea ucide omul de lângă, Raiul se pierde-n infern, Dar apă există, curge din stâncă, Curgerea ei n-are popas, Tu palmă mea dreapta, eu palmă ta stânga Noi doi și iubirea, atât a rămas! Silvana Andrada Tcacenco- 07.06
NOI DOI ȘI IUBIREA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379335_a_380664]
-
sinele mai des. Rar ni se întâmplă să devenim copii, să țesem năzuințe cu dalbe bucurii. Mai ningă peste noi frumoase amintiri, și legănăm tot cerul în blândele priviri. Colindele și fulgii plutesc între strigări, de sus și jos se cern sublimele urări. Pleoapele se lasă peste ochi, cântând, inimi dragi se suie peste ceruri stând. Peste tot sunt îngeri, cântec și lumină, Dacii stau cu Pruncul, invitat la Cină. Se deschid ferestre-n muguri de cuvinte, despre Betleem cu toți
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]