2,837 matches
-
și dacă acestea se pun la adăpost de escamotarea din partea Caradalelor și Costineștilor; e destul atâta, și pentru atâta numai se cere o reorganizarea socială. Acestea două nu sunt asigurate în dezvoltarea lor. Vedem pe cucernicul Simeon, ce merită o chilie la mănăstirea Ocnei, decorat cu Steaua României, senator și om mare; vedem cavaleri de industrie îmbogățindu-se peste noapte din răscumpărarea drumurilor de fier; vedem oameni prinși în rebeliune fățișă devenind adiutanți domnești, vedem pe alții vânând prin cotituri sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și dacă acestea se pun la adăpost de escamotarea din partea Caradalelor și Costineștilor; e destul atâta, și pentru atâta numai se cere o reorganizarea socială. Acestea două nu sunt asigurate în dezvoltarea lor. Vedem pe cucernicul Simeon, ce merită o chilie la mănăstirea Ocnei, decorat cu Steaua României, senator și om mare; vedem cavaleri de industrie îmbogățindu-se peste noapte din răscumpărarea drumurilor de fier; vedem oameni prinși în rebeliune fățișă devenind adiutanți domnești, vedem pe alții vânând prin cotituri sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trimite bucurie cerească prin Îngeri și sfinți. Iar oamenii duhovnicești care au legături cu Îngerii și cu sfinții sunt prieteni și cu animalele sălbatice și cu păsările cerului, precum era și Bătrânul Trifon. Odată, preacuviosul Ioasaf, un călugăr Îmbunătățit de la Chilia pictorilor Ioasafei, a găzduit cu avraamica lui iubire de străini niște mireni, care deși s-au simțit bine, după aceea din păcate, s-au smintit, crezând că monahii o duc bine. Atunci bătrânul Ioasaf a considerat că este bine să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
era aproape În Întregime dărâmată și intra apă În ea prin toate părțile, numai un colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai mult cu un cuib de vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
colț era puțin mai uscat, unde avea niște paturi zdrențuite. Locul unde stătea semăna mai mult cu un cuib de vulturi iar nu cu o chilie de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de pustnic. Atunci l-am Întrebat pe bătrân. Cum poți să stai aici? Toată chilia este spartă și intră Înăuntru ploile și vânturile. Bre, eu stau În celalalt colț, mi-a răspuns arătându-mi cuibul său. Din pricina multei umezeli a chiliei, a vârstei sale Înaintate, precum și a obișnuinței lui de a mânca tot felul de buruieni pe care le găsea primprejur, sărmanul bătrânel avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru toate prăznuia și astfel simțea bucuria
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
baseball pe care le purtau. Enervare cumplită după, nu mai reușesc să adorm etc. Sunt un animal asocial obligat să trăiască zilnic în turmă. Mi-ar fi trebuit fie o mansardă, fie o casă la țară. Sau refugiul ultim, o chilie de călugăr. Mă salvez mergând în sala de lectură de la parter, pustie la ora aceasta. Citesc cu furie. Ce se mai fură în Canada, atunci când se fură ? În nordul regiunii Québec, în localitatea La Baie Comeau, s-au furat o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
profețindu-i un mare viitor. Ajuns domn și, după o luptă cu turcii, fiind înfrânt, Ștefan rătăci iar prin acea pădure, unde avea să-l reîntâlnească pe sihastru. Acesta i-a dat oameni din pădurile care-i înconjurau schitul și chilia, iar Ștefan a promis să ridice aici un lăcaș vrednic de pomenire. Se zice că după ce i-a bătut pe turci, Ștefan și-a ținut promisiunea ridicând pe locul vechiului schit mănăstirea Voronețului. Altă legendă spune că după ce tatăl său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
refuzat să-l recunoască pe Matei ca suzeran. Deteriorarea relațiilor cu regatul ungar a fost interpretată fără nici un temei și ca o înrăutățire a relațiilor dintre Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a cuceri Chilia în 1462 a fost privită ca un act ostil față de regele Matei, dar și față de Vlad Țepeș. Cererea brașovenilor, de a fi apărați de un atac venit din Moldova, nu înseamnă, însă, că Ștefan se afla în conflict cu vărul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
contractate, actul încheiat la această dată. Consacrând și întărind alianța cu regele polon, Ștefan avea putința să abordeze evenimentele anului 1462 cu siguranța că la hotarul său avea, în persoana regelui Cazimir, un prieten și aliat. Încercarea de cucerire a Chiliei: 1462 Așa cum prevăzuse Ștefan, ungurii n-au răspuns la incursiunea făcută de moldoveni în secuime. Petru Aron reușise să se refugieze la curtea voievodului Transilvaniei, Sebastian de Rozgony, iar în 1462, el era chemat la curtea regelui din Buda. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Mahomed al II-lea, a fost, la rândul său, înfrânt de Ștefan cel Mare. N. Iorga a fost convins că Ștefan cel Mare l-a atacat pe Vlad Țepeș. „Participarea domnului Moldovei la această tentativă turcească (de cucerire a Chiliei n. r.) e mai presus de orice îndoială. Convingerea marelui istoric s-a bazat, în primul rând pe cronica bizantinului Laonic Chalcocondil care scria că Ștefan se afla în conflict cu Vlad Țepeș „având o neînțelegere”, din care cauză domnul Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respins afirmațiile cronicarului bizantin, considerând că ele se bazau pe zvonuri ce nu puteau fi controlate. I. Ursu a crezut că atacul lui Ștefan asupra Chiliei și cel al flotei turcești nu au fost simultane, flota turcească încercând să cucerească Chilia când se întorcea spre Constantinopol. Din punct de vedere strict militar se poate spune că a fost imposibil un conflict moldo-muntean, așa cum este relatat de Laonic Chalcocondil și de Tursun-bei. În primul rând, ca să cucerească Chilia, Ștefan nu avea cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
exclusă o colaborare cu turcii, pentru cucerirea Chiliei, având în vedere faptul că Ștefan vroia să cucerească singur cetatea. Constantin C. Giurescu a fost de părere că interese superioare de stat l-au împins pe Ștefan cel Mare să atace Chilia, înainte ca flota turcească să se afle lângă cetate. P. P. Panaitescu este autorul uneia dintre cele mai surprinzătoare ipoteze: cetatea Chiliei era stăpânită de transilvăneni și de Țepeș, existând un condominium munteano-transilvan. Mai mult, P. P. Panaitescu a considerat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
considerat că Chilia a format baza de operații a lui Vlad Țepeș în timpul luptelor din iarna 1461-1462. În cartea despre Vlad Țepeș, Ștefan Andreescu a preluat ideea unui condominium munteano-unguresc, iar conflictul dintre cei doi domni români l-a constituit Chilia „pe care Vlad Țepeș, deși a fost somat, probabil, încă din anul precedent... n-a vrut s-o restituie Moldovei de bună voie”. Nicolae Stoicescu a trecut în revistă, în cartea despre Vlad Țepeș, toate izvoarele și ipotezele formulate în legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aprilie că Ștefan cel Mare se află în conflict cu Țepeș din cauza Chiliei, documentele interne ni-l arată pe Ștefan la Suceava, la 22 aprilie și la Bacău, la 15 mai. Abia peste o lună se va afla sub zidurile Chiliei. În legătură cu etnia celor care formau garnizoana Chiliei, în Letopisețul lui Ștefan cel Mare și letopisețele de la Putna se menționează doar că „au lovit cu tunul pe Ștefan voievod la cetatea Chiliei”. Numai în Cronica moldo-polonă se arată care era etnia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arată care era etnia garnizoanei la 22 iunie, „l-au lovit cu pușca pe Ștefan voievod ungurii din Chilia.” Ienicerul sârb, Constantin de Ostrovița, scria că Mahomed al II-lea avea să declare la sfârșitul campaniei din 1462 că „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă dețin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”. Traducătorul a pus în notă „la 1462 muntenii stăpâneau Chilia și Moldovenii Cetatea Albă”. O interpretare care nu se baza pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea avea să declare la sfârșitul campaniei din 1462 că „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă dețin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc, noi nu vom putea avea nici o biruință”. Traducătorul a pus în notă „la 1462 muntenii stăpâneau Chilia și Moldovenii Cetatea Albă”. O interpretare care nu se baza pe nimic. P. P. Panaitescu reproduce din Historia Turcorum, din secolul al XV-lea, știrea potrivit căreia Ștefan cel Mare „a mers și s-a războit să ia cetatea Chiliei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Chilia, Ștefan comitea o agresiune împotriva regelui Ungariei și nu împotriva lui Vlad Țepeș. Aflat într-o crâncenă încleștare cu forțe mult superioare, Vlad Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut altceva decât să încerce să cucerească Chilia de la ungurii care nu puteau să vină în ajutorul cetății, așa cum n-au venit nici în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țepeș nu putea să-și împartă oastea și să trimită 7.000 de oameni ca să apere Chilia sau hotarul cu Moldova, în ipoteza că l-ar fi amenințat Ștefan. Domnul Moldovei n-a făcut altceva decât să încerce să cucerească Chilia de la ungurii care nu puteau să vină în ajutorul cetății, așa cum n-au venit nici în ajutorul aliatului lor, Vlad Țepeș. După încheierea campaniei din Țara Românească, se presupune că Radu cel Frumos, domnul sprijinit de turci ca să ocupe scaunul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan, ca să nu fie jertfită Moldova, s-a învoit să plătească tribut. Tributul se plătea din 1456, iar Moldova de Sus n-a fost controlată niciodată de Radu. De altfel, este greu de crezut că Radu a putut să ocupe Chilia, din moment ce nici turcii, și nici Ștefan, nu reușiseră s-o cucerească. Ca s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii unguri. Nimic din toate acestea, iar după noiembrie 1462, Radu depunea omagiul de credință față de Matei Corvin. În tratatul cu Imperiul Otoman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că el subordonează visurilor sale de mărire toate resursele țării, în loc să le utilizeze pentru apărarea ei față de cel mai periculos dușman, se dovedește și în politica sa față de Ștefan cel Mare. Fără să țină seama de pretențiile regelui, Ștefan atacă Chilia în 1462 și o cucerește în 1465. Cucerirea Chiliei însemna năruirea planurilor regilor unguri de a ajunge la gurile Dunării din motive militare și din rațiuni economice. Cucerirea Chiliei de către domnul român nu putea să ducă decât la un conflict
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul, Alexa stolnicul). S-a presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o justificare pentru Ștefan ca să nu depună jurământul de credință față de regele polon. În vara anului 1470
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
același timp, domnul le cerea arme brașovenilor „ca să ne fie împotriva păgânilor, căci avem nevoie de ele”. Cam în aceeași vreme, ne informează Dlugosz, sultanul trimite o solie în Moldova. Mahomed al II-lea îi cerea lui Ștefan să predea Chilia și Cetatea Albă și să plătească darea anuală obișnuită. Dacă nu va îndeplini cererile sultanului, va fi socotit dușman și, nu peste multă vreme, va veni să ia cu puterea aceste locuri. Neșri, cronicarul turc, afirmă că sultanul i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut ajutor regelui polon: să i se trimită oameni care să apere Chilia și Cetatea Albă, iar o armată polonă să-și așeze tabăra la Camenița, în hotarul Moldovei, pentru a putea veni în autor la timpul cuvenit. Nobilii poloni îl îndemnau pe rege că e mai bine să lupte contra turcilor pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]