2,808 matches
-
îmbracă în îmbrăcămîntul cu care a venit cel nou-născut pe lume, și se zice: „Dau cap pentru cap, ochi pentru ochi, nas pentru nas, gură pentru gură“, înșirînd toate ce se află la om. Se face apoi o groapă în chilia unde a căzut copilul cînd s-a născut și, cosîndu-se ciocul animalului cu ață tare, se îngroapă acolo, puindu-se în groapă o bucățică de tămîie albă și alta neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se știe, au drept scenă mânăstirea, iar ca actori, călugări și călugărițe. De tot hazul este situația stareței madona Usimbalda: deși trecea în ochii tuturor drept sfântă, este surprinsă cu izmenele unui popă pe cap (strecurat în toiul nopții în chilia aceleia într-o ladă pe măsură) puse pe cap în mare grabă în locul vălului corespunzător rangului. Culmea este că tocmai ea fusese convocată pentru a vitupera un amantlâc al unei tinere călugărițe surprinse în flagrant. De-a dreptul insutenabilă este
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în mișcare cântecul miraculos, sublimul spiritual, "vijeliile" cărnii, realitatea halucinantă a contopirii cuplului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
centrală. Cum nu există termene de judecată dinainte stabilite, curtea Mitropoliei este mai tot timpul anului plină de jeluitori și pârâți. Cel mai adesea săraci, țăranii nu-și permit să plătească o cameră la un han sau să închirieze o chilie la vreo mănăstire, așa că dorm alături de animale în curte sub cerul liber, fie vară, fie iarnă. Procesul durează uneori foarte mult timp, cam între trei și șase luni, perioadă în care reclamantul, însoțit de martori, trebuie să rămână în București
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le cere să fie prezenți în permanență în preajma sa, fie că e zi de lucru sau sărbătoare pentru că pricini pot apărea oricând. Condicile se păstrează în cufere speciale, iar cheia poartă numele județului. Lăzile sunt la rândul lor păstrate în chilia logofeților, în cuiată tot timpul „ca să nu să prăpădească cevași din lăuntru“. Atmosfera din sala de judecată Atmosfera din sala de judecată pare foarte relaxată. Mitropolitul ascultă cu calm și îngăduință pe toată lumea și uneori revede un proces chiar și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele de pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn destul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atât de mohorât și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică .Apoi, cum desprindem din harta alăturată, mama Smaranda îl
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Textuelles et Lexicales cnrtl.fr/definition/roboratif., consultat pe 2 decembrie 2015). 63 Cinci ediții ale traducerii între 1958 și 1990. Traducerea interbelică nu mai poate fi pusă la socoteală. 64 Am întâlnit, în 1976, în familia unor ucraineni din Chilia românească (zisă și Veche), un fost canotor care a părăsit sistemul competițional întrucât era trucat. Când vâslea purtând în lotca-i patru persoane, deplasarea era perfect uniformă, fără nici un balans, te-ai fi crezut pe spatele unei păsări zburând lin
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai devreme cu un apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la piept de icoană,/ alină fiece rostuire a cărnii/ evadată/ de pe oameni/ și dăruită,/ fibră cu fibră,/ unui infern în extaz. Nimic nu se mai vinde,/ nimic nu se mai cumpără,/ doar într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
irepresibilă. Astfel, Însemnări în proză, din Week-end printre mutanți, jonglează, desigur parodic, cu mărcile discursului arghezian: "Eram, din pricinile cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu unghia". Chiar și în exersările parodice selectate mai sus, este cât se poate de evident un fapt: rescrierea înseamnă, în cazul lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
odată l-a purtat/ pe dulci timpane presimțind un mire/ cu spicele de grâu în răzvrătire/ înstreinându-i sângele curat.// Cine ți-a spus că-i îngerul trimis/ c-un paradis de focuri dezlegate?/ în el sunt nopțile de-amor furate/ chilia și ceaslovul nedeschis.// Trage-ți pe trup cămășile de frig/ și potrivește ochiul în afară/ cu àur de sfânt ce înconjoară/ mormântul cald din care plâng și strig". Arhitectura eroticii are la bază un principiu ordonator/ configurator de lumi împrumutat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ludic și-atît, în timp ce bătrânul retras în insulă a sculptat pereții într-un act ce poate evoca picturile rupestre rămase din paleolitic, mesaje mitologice încrustate de membrii respectați ai tribului, cu o statură inițiatică recunoscută. (H1a) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel, svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; iar în atmosfera, grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (h7d) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și spre împreunări se împing. Ci aicea (la mănăstire, n.n.) fiind vinul tare și iarba verde, fierbințeala e și mai vârtoasă, că vezi muierile chicotind în fața călugărilor care cască gura; apoi se duc și se împreunează în arhondărie sau prin chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că, într-adevăr, "numai pravilele și canoanele interziceau, pe vremea aceea, accesul femeii în treburile dinlăuntru ale chiliilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
chiliile părinților pofticioși de câștig nelegiuit" (1974, 178-179) . Nu e inutil să amintim că Damian Stănoiu, călugărul caterisit, notează în Amintiri din mănăstire că, într-adevăr, "numai pravilele și canoanele interziceau, pe vremea aceea, accesul femeii în treburile dinlăuntru ale chiliilor, și deci și în cele particulare ale chinovioților, nu și tradiția (1962, 74, s.n.), punând în ironică tensiune două surse fundamentale ale autorității din cadrul Bisericii. În notele burlești de mai sus este conținută o caracteristică importantă a acestui univers: absoluta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1962, 60). O altă figură răsturnată a sfântului, dar mai elaborată, o avem în Duhovnicul maicilor. Scandalizat de curățenie, purtând mereu cu sine o lădiță cu o hârcă, care să-i amintească de moarte și judecată, călugărul Macarie găsește pe lângă chiliile călugărițelor un obiect textil, fin, de culoare liliachie, fără să știe ce e ori la ce folosește și caută, fără izbândă, lămuriri de la călugărițe. Așadar, a urmări sfințenia în condițiile situării fără scăpare în temnița materialității înseamnă pentru călugării lui
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trăiesc în soțietate numeroasă numită roi, ca de 20 mii lucrători fără sex, din 1.600 albine de parte bărbătească și din o femee ce se numește împărăteasă (matcă). Lucrătoarele sînt cele mai mici și înformează statul, ele durează regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara, de asemene, o sorb din flori, o cară acasă între picioarele dinapoi, cu care o frământă ca un aluat. Împărăteasa este sufletul roiului, nici suferă pe o alta, iar <în>tâmplându-să să se nască încă una, apoi sau că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
disțerează cu partida ei, sau cealantă o omoară. Pe tot anul se naște un nou roi, iar de se nasc mai multe, apoi asta nu e spre folosul roiului carele, prin asta scade. Împărăteasa pune câte un ou în fiecare chilie, de care toate albinele se îngrijesc, <în>tâmplându-să ca să moară ea, atunci toate albinele se împrăștie. Pentru sporirea culturei albinelor, s-au adus în toate părțile Europei multe îmbunătățiri atât în forma stupurilor, cum și în manipulația lor. De câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Constantin Abăluță 1 Mănînci cu degetele din bolul de lemn și privești zorii cum intră în chilia ta izul de sulf al zilei de ieri a rămas în prosopul de trei ori spălat te vei obișnui să arunci priviri pe fereastra care dă spre grădina cu petunii violete și să constați că trăiești ca un pește pe
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
face mai puțin singur cînd norii acoperă soarele mă duc și mă așez rînd pe rînd pe cele patru pietre privind fix bățul de bambus singurătatea lucrurilor se cere și ea ostoită 6 Cîteodată un nor jos îmi intră în chilie îmi place să stau în mijlocul lui și să scriu haiku-uri pe hîrtie de orez ne sincronizăm perfect cînd el s-a disolvat și poemul e gata 7 Nu mă gîndesc la plecare cei cinci sute de pași pînă la
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
o și construiască. Una dintre temele romanului lui Huysmans, În răspăr (1884), este și această relație pe care personajul o întreține cu propria sa casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le într-o combinație unică de gust, relevând armonii noi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trecătorilor sau ale micii garnizoane militare. Odată cu trecerea în secolul al XVI-lea, Bacăul, la fel ca majoritatea localităților moldovenești, a intrat pe o pantă descendentă a evoluției sale, fenomenul fiind circumstanțiat de consolidarea dominației otomane în Țările Române. Pierderea Chiliei și Cetății Albe (1484), blocarea legăturilor comerciale cu Polonia și Transilvania, pustiitoarele incursiuni ale tătarilor în Moldova (din 1538 - când au fost instalați în Bugeac - și până în anul 1754 - ultima incursiune), expedițiile militare ale turcilor și polonezilor, practica îndelung repetată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ilie, Iubirea, taina căsătoriei, vol. 2, Alba Iulia, 1996. Morris, Charles, Signs, Language and Behaviour, Prentice-Hall, New-York, 1946. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. 3, Editura IMBOR, Bucuresti, 1997. Paisie, Aghiorâtul, Cuviosul, Cu dragoste și durere pentru omul contemporan, Chilia "Bunei-Vestiri" Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000. Pânzaru Ioan, Practici ale interpretării de text , Editura Polirom, Iași, 1999. Paris, Claude și Bastarache, Yves, Gândire critică și argumentație, Éditions C.G., 1995. Pelikan, Jaroslav, Iisus de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, București
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]