6,287 matches
-
Acasa > Stihuri > Nuante > DUEL Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt în duel cu vecinul; nu-i o luptă uriașă; îi tot spun că-n țară-i chinul, el... să-i fiu lui chiriașă. Sunt mereu în acea stare să-mi plătesc ,,blânda” chirie? leafa-mi este în sistare; toate-mi sunt în agonie. Sunt vecină, și să știe, el că-i zi și că-s eu noapte
DUEL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363083_a_364412]
-
comunei primitive. Nu doar că brusc , parcă nu mai funcționează rațiunea oamenilor, dar nici bunul-simț (aflat la îndemâna oricui, nu-i așa ?) parc n-ar avea de spus niciun cuvânt! Și iată, chiar Legea 18, născută spre bucuria și , mai ales, chinul țărănimii, zdruncină poporul din temelii! Dar să lăsăm să vorbească faptele. În unul din satele României, despre care s-a tot scris, exista pe harta sa veche un pârâu. Un firicel de apă ce străbătea satul de la un capât la
PUTEREA ŞI PÂRÂUL BUCLUCAŞ DIN SATUL LUIO DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363115_a_364444]
-
a osândirii veșnice de către un Dumnezeu socotit bun. De altfel, unele cercetări au relevat faptul că una din cauzele principale ale îndepărtării de Dumnezeu și ale ateismului o constituie tocmai imaginea acestui Dumnezeu justițiar care-i aruncă pe oameni în chinuri veșnice, îngrozitoare. În acest sens, Georges Bernanos scrie: „Dar voi ce ați făcut cu infernul? L-ați transformat într-un soi de închisoare veșnică, asemănătoare cu ale noastre, în care închideți cu perfidie dinainte vânatul omenesc... Ce om cu judecată
INFERNUL – ÎNTRE A FI SAU A NU FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363120_a_364449]
-
lasă-mă la dracu, ia pune de-o friptură, că eu scobor în beci s-aduc un kil de vin, să mă îmbăt, iubito, s-adorm cu țâța-n gură, c-o veșnicie,-n iad, om duce-o într-un chin... mă iartă, doamne sfinte, dar știu că nu-i păcat, tu ai zidit femeia, tu mi-ai băgat-o-n cap! convins fiind, că-n iad tot mai adânc mă scap, mă bag în ea cu totul și o trântesc
NU MĂ TOCA LA CAP! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363130_a_364459]
-
firea noastră și împiedică crearea de trebuințe prisositoare. Prin aceasta, el se arată foarte folositor atât trupului, cât și sufletului, deoarece pune frâu și îndemnului la păcat. Călcarea cumpătării se răsfrânge uneori foarte greu asupra trupului, pricinuindu-i boli îndelungate, chin și chiar moarte. În acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “lipsa de înfrânare în mâncare consumă și putrezește trupul omenesc și-l roade cu suferințe, până ce e distrus printr-o boală îndelungată”. Așadar, echilibrul sau dacă vreți cumpătarea
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
acea eventuală lipsă din partea ta? Eu așa văd refacerea echilibrului domestic și sentimental. La mine când acest echilibru nu s-a mai putut reface, de comun acord și amiabil, am întrerupt o conviețuire care putea deveni o povară și un chin pentru ambii parteneri. Tu poate vezi lucrurile altfel. - Da, acum este mai greu să mă pronunț... Începu să se gândească de la ce a început această lipsă de comunicare a sentimentelor, care au fost atât de intens trăite cu ceva timp
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
trist, e murdar, obosit și-nfuriat, De oastea dușmană-i rănit și speriat. - Și-un preot mai vreau! Din sutana jegoasă, Sfetnicu-ndată pune pe masă Cutia de zaruri și-o cană cu vin, Sperând ca descântul să-i scape de chin. Se-nchină în grabă, icoana privește, Fecioara îi pare că ochii-și ferește. Sleit e de rugă, dușmanii-s la porți, Iar curtea cetății e plină de morți. - Întoarce-le popă! Îi strigă în grabă, Și peste o clipă pe
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
rugă înalță spre El mulțumire. În colțul capelei, căzut sub icoană, Biet popă își prinde tăcut sub sutană, Cutia cu zaruri ce nu-și mai au rost Și-n gând își promite o lună de post. ... Târziu peste veacuri de chin și amaruri, Găsită-ntr-un pod, o cutie de zaruri, Ascunsă de ploi și scăpată de foc, Sfârșește banal pe o masă de joc. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Festum fatuorum / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
limbaj „dulce” de nu îți vine să crezi cât de bine se pot preface, râvnesc la avutul altora, hărțuiesc pe orfani și pe văduve. De ce? Pentru că ignoră ochii Lui Dumnezeu care văd totul și pretutindeni. O viață dublă este un chin, o povară, e un flagel care poate fi distrugător atât pentru insul în cauză cât și pentru cei din jur. Și mare va fi pedepsa din partea Lui Dumnezeu! În vremurile noastre am observat că există o criză de autenticitate! Oamenii
DESPRE FARISEISMUL NOSTRU DE TOATE ZILELE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368293_a_369622]
-
sunt,/ dulcea ei asperitate/ pentru a-i simți atingerile de catifea!”. (Cât strigătul luceafărului ce se stinge în mare). Momentele de blazare și disperare fac parte din structura sensibilă a poetei. Lirismul ia naștere dintr-un amestec de seninătate și chin, impresionând prin tonalitatea profundă, intensitatea trăirilor captive între „zidurile” unui trup care va cunoaște surparea și moartea. „La început, Cuvântul a fost/ și cuvântul s-a luminat în Om.” Odată cu această iluminare, omul a fost plasat pe o treaptă superioară
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
va fi uitată ! Dnei.Prof.El.-Anișoara Ciobanu. Colega mea în Geografie, să meargă numai spre Nord Și la examene în vară, să aibă meritatul rod ! Dnei.Prof.Florina-Mădălina. Doamnei Florina-Mădălina, să n-aibă motiv de teamă ; Că după puține chinuri, va fi o fericită mamă ! Drei.Prof.Info.Daniela. Danielei de la Info, succes la examene ! Iar pe la Starea Civilă, încadrată-n termene ! Dlor.colegi de la Sport ! Colegilor top-model, în Sporturi medaliați, Care, șoptit, prin cancelarii, au fost mediatizați : Că trecând
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
nutrit-o/ pentru tine!” („De-a lungul luminii”). Centrul de greutate rămâne totuși iubirea pentru ființa îndrăgită, privită din perspectiva eului liric masculin. Nu cunoaștem sentimentele femeii, numele ei, preocupările, trăirile, fiindcă poetul nu o particularizează. Cunoaștem doar simțirile poetului, chinurile lui. Din sentimentele sale de dragoste, el zidește statuia femeii, fără să cunoaștem dacă și ea îi răspunde în aceeași măsură, dacă este indiferentă, sau nici măcar nu știe că este iubită. Sufletul poetului este o continuă ardere, în numele iubirii împărtășite
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
conștiința nimicniciei noastre ca ființe umane și limitate, este chinuit de conștiința propriei noastre mizerii morale, la care suntem condamnați de sistem. Exigențele poetului față de sine și față de semeni sunt atât de înalte, încât deplina luciditate îi face viața un chin. Aspirația spre frumos și spre puritate morală, spre noncompromis, precum și lipsa de vanitate l-ar putea defini pe Mihai Dor drept o persoană religioasă. Poemele: „Să mă ierți, Dumnezeul meu!”, „Nu, domnule, nu am bani!”, „Am bătut la ușa ta
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
ultima oară transformat în închisoare militară. Am vizitat încăperile de gardă,incăperile de tortură,încăperi care m-au îngrozit văzând uneltele care foloseau la supliciurile bestiale la care erau supuse victimile.Metode crâncene, inventate pentru ca victima să moară, greu în chinuri groaznice.Și astăzi îmi trec prin ochii minții acele năluci ale trecutului din Evul Mediu, ale căror chinuri le văd și ale căror țipete de durere le aud.Răceala lungilor coridoare de marmură a simțit-o și Giordano Bruno. Am
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
îngrozit văzând uneltele care foloseau la supliciurile bestiale la care erau supuse victimile.Metode crâncene, inventate pentru ca victima să moară, greu în chinuri groaznice.Și astăzi îmi trec prin ochii minții acele năluci ale trecutului din Evul Mediu, ale căror chinuri le văd și ale căror țipete de durere le aud.Răceala lungilor coridoare de marmură a simțit-o și Giordano Bruno. Am vizitat și locul unde a fost schingiuit în timpul inchiziției,pentru a-și mărturisi erezia. El fiind teolog și
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
ai Roma la picioare.Mi-am bucurat ochii cu minunatele vestigii ale istoriei,chiar dacă de atunci,de mult,din Evul Mediu, ele ne vorbesc,ne dovedesc, greșelile inchiziției,chiar dacă ele au fost martore la supliciul ,la suferințele,la durerile ,la chinurile oamenilor,ele sunt purtătoarele de cuvânt ale timpurilor de mult apuse. Cu părere de rău părăsesc „castelul îngerilor”,iar odată pășind în tumultul străzii,realitatea ei mă înconjoară lăsând undeva în străfundul sufletului o amintire vie a tot ce am
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
crapă, Apoi, ritmic, scoate-un sunet, Un refren, un gong extern, Socotit de el că-i tunet, Când, de fapt, e șters și tern. De-l auzi, poate surprinde, Pare viu și antrenant, Dar, când coarda o întinde, E un chin, e enervant- Un vaiet de cucuvaie. El spune, cui vrea s-asculte, Că e unic, că nu mai e Nimeni, ca el, să mai cânte. Și să nu te puie gaia, Cumva, să îl contrazici, Că doar el e, vorba
BOUL-BĂLȚII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368525_a_369854]
-
ca o pânză de păianjen peste gene, și zări, în spatele bisericii, o moviliță plină cu flori. Începu să adune încet, una, câte una, petalele plânse din jelania celui, la capătul căruia odihneau. Fă-mă Doamne foc pe lume să țin chinul prins la pântec, să usc lacrima de mume jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
cu 1852 m. (DEX)] și jumătate depărtare de țărm. Fără motor era riscant să te îndepărtezi mai mult de mal. Oricând se putea stârni o furtună și cele 30 - 40 minute parcurse ușor la dus, puteau deveni ore de risc, chin și efort fizic, chiar coșmar în caz de furtună, la întoarcere. Cu ajutorul colegilor, am coborât barca la apă, echipată și gata de o nouă zi de pescuit. Noi, ca pescari sportivi, nu aveam plase. Pescuiam la volte[ Voltă, volte = suport
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee, între 1520 și 1550 s-au executat în Brașov 120 de ... Citește mai mult Companionul meu, fost
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
exista așa numitul Stâlp al Infamiei. Era din piatră, bine fixat, tăcut și indiferent, deși cunoscuse, atâtea vinovății, atâtea nedreptăți, atâtea lacrimi și frângeri de viață, disperări și suferințe... Ordinea și liniștea Brașovenilor era asigurată mai ales prin pedepse, cu chinuri și rușine și moarte. La primul etaj din turnul Casei Sfatului se aflau închisoarea și camera de tortură. Ca să-ți faci o idee, între 1520 și 1550 s-au executat în Brașov 120 de ... X. RONI CĂCIULARU - „VALOARE ȘI VIGOARE
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
o patimă, o nedreptate, o suferință, o tristețe... Cine, de pildă, poate fi în sufletul actorului Alexandru Arșinel?! Câtă durere a răbdat și câtă rabdă, dar spectatorul nu-i vede decât fața bonomă și zâmbetul cald, pentru că la cabină rămâne chinul, acolo unde-i rămâne și umbra, chiar, pe când în scenă intră la brațul luminii și voioșiei! Îl devasta o durere insuportabilă de spate, cobora la scenă chircit, cu buzele încleștate de durere și ochii umeziți de răbdarea durerii fără vaiet
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
Un steag în pustiu, la fiece pas.” Adesea, cum este și firesc, la moment de cumpănă, descurajat, te întrebi “Cu ce rămâi?” “Gloria lumii și cununa de martir / Nu pot sta deopotrivă pe fruntea-ți efemeră. / Deșertăciunea vieții și-al chinului potir, / Nu ții cu-aceeași mână, oricine ți le-oferă.” Poeziile din volumul “Drumeț la porți de toamnă” capătă uneori o încărcătură psihologică, fiind predominate de tristețe, la limita dintre speranță și disperare: “Aceasta-i taina devenirii, / Acesta-i țelul
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
Vreme, înțeleptul din creierul munților, la răscrucea vânturilor, dincolo de Țara Norilor și de Cetatea Vulturilor. - Știu cine este acest Moș Vreme! - El mi-a spus, prealuminate, că numai prințesa Primăvara, fiica voastră, ne va scăpa țara și oamenii ei de chinurile cumplitei Ierni. - Și tot acest Moș Vreme ți-a spus s-o furi și să duci Primăvara-n țara ta? - Nu, Măria Ta, nu mi-a spus și nici eu nu m-am gândit la o astfel de nelegiuire. Eu
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
nemernica Iarnă ca să atragă în cursă prințesa noastră. Și, pentru toate astea, trebuie să fiți pedepsiți! - Să înțeleg, prealuminate, că fața o întoarceți de la cei năpăstuiți? Atunci, dați-mi voie să le duc cumplita veste de a îndura la nesfârșit chinurile nemiloasei Ierni, până când oasele lor vor albi pe câmpiile troienite. - Nu, ticălos viclean! Oriunde răzvrătiții sau spionii se pedepsesc cu moartea. Mărțișor se înfioră la auzul acestor vorbe. Așadar, împăraților nu le pasă de cei mici și oropsiți. Se uită
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]