1,518 matches
-
paranteze, ca pe un concept ontologic obscur și non necesar pentru progresul științific. E calea pe care au urmat-o și o urmează încă majoritatea oamenilor de știință. Jung, Pauli și Lupasco au ales calea infinit mai grea și mai chinuitoare cea a inventării (sau poate a descoperirii) unui nou model de Realitate. Cînd omul de pe stradă spune "realitate", el gîndește că este ceva evident și bine cunoscut, scrie Pauli. În schimb, pentru mine, formularea unei noi idei de realitate este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
suflet, însă, hotărât, tânărul o luă înapoi și, după o scurtă codire, intră din nou în curte și în anticameră și trase de blestematul clopoțel, care răsună pe sus ca un vas de sticlă sfărâmat pe podele. După o așteptare chinuitoare, scara începu să scârțâie greu, și bătrânul spân apăru din nou cu ochii mirați. - Ce e? întrebă el în șoaptă, ca și când nu l-ar fi văzut pe băiat. Glasul acestuia pieri de emoție și inima-i zvâcni cu violență în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
prezintă ca pe niște asupritori fără inimă. Leslie Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei lungi și obositoare călătorii pe drumuri proaste, călare sau în căruțele cu fân ale țăranilor, sau chiar pe jos, cu nopți chinuitoare petrecute în hanuri murdare în care colcăiau păduchii și ploșnițele 85. Asemenea acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
societății bucureștene. Ela pare a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente este surprinsă în episoade narative din Cartea întâia, reconstituite prin fluxul memoriei. Astfel, episodul excursiei la Odobești (cap. 3, E tot filosofie...), când Ela cochetează cu Grigoriade, marchează intrarea lui Ștefan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structuri. Urmăm un anumit tipar stabilit. Pentru a progresa, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm un alt tipar, care corespunde mai bine situațiilor cu care ne confruntăm. Însă noi nu avem mecanisme pentru modificarea tiparelor, astfel încât progresul este chinuitor de lent". (de Bono, 2007, p. 66) Mintea creează rutine, caută elementele cunoscute și modalitățile de acțiune care s-au dovedit utile în circumstanțe pe care ajunge să le considere prin eliminări mai mult sau mai puțin adecvate, identice; dar
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atrofiază, devin nefolositoare și cel mai mic obstacol le lipește împreună și distruge structura. Nutriție proastă. Frica de aer rece care agravează. Agravare la cea mai mică expunere la rece. Voce răgușită, cu tonuri adânci și joase în torace, chiar chinuitoare în timp; o răceală și un sunet ca un orăcăit dezvoltat în voce; dorința constantă de hemaj sau tendința de a-și curăța gâtul de mucus vâscos, puțin abundent (gâtul uscat de Hepar sau de Phosphorus). Traheită. Tuse îndelungată, agravată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
atins. Este important deci să scoatem în evidență diferența esențială dintre legalitatea lumii fizice și cea a universului psihic. Lumea interioară reprezintă un spațiu temporal care, spre deosebire de extensia spațială, este intenție, tensiune interioară și așteptare mai mult sau mai puțin chinuitoare. Timpul trăit nu poate fi măsurat cronologic. Durata lui depinde de variațiile răbdării, în lumea numită "interioară" nu există nici un element spațial. Totul se rezumă la o goană prin dimensiunile timpului: trecutul, prezentul, viitorul. Prezentul însuși nu este decît o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mijloacele prin care putem scăpa de ea. Psihologia intimității motivante, care caută legile ce guvernează lumea interioară și face legătura între intenție și extensia ambiantă, nu poate deveni operantă decît în măsura în care omul poate învinge spaima sub forma ei cea mai chinuitoare: spaima față de sine, spaima pe care i-o inspiră culmile, posibilitățile sale nerealizate sau abandonate, și spaima pe care o încearcă în fața abisului vinilor și greșelilor lui ascunse subconștient. Viața științifică ar avea așadar de realizat același pas ca și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
portrete, o transpunere parțială după Portraits d’hommes (1929). Conturându-se cu precizie, dintr-un mănunchi de amintiri revelatoare, derulate cu patos evocator, figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă a lui Chateaubriand, scriitoarea tinde de multe ori să-și învăluie personajele într-o aureolă romantică. Este și cazul eroului titular din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
primit Premiul Nobel. Fizicienii de la Princeton, dintre care merită menționați în special Bob Dicke și P.J.E. „Jim“ Peebles, nu au primit nimic - cam incorect, în opinia multor oameni de știință. Comisia Nobel are tendința de a premia mai degrabă experimentele chinuitoare și minuțioase decât teoriile importante.) Big Bangul fusese reperat; mitul universului static murise. Deși era la fel de neatrăgător ca și ideea unui univers finit, fizicienii l-au acceptat treptat, căzând de acord că universul avusese un început. Dar teoria mai ridica
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare. În „Prefață”, autorul se referă cu admirație la Mißosz, arătând că Spiritul nesăbuit ar putea fi citită „ca un modest supliment la Gândirea captivă”. Lilla își pune în același loc întrebări și mai chinuitoare, încercând să înțeleagă ce i-a determinat pe intelectualii trăitori în democrații să aleagă tirania. Mißosz - care i-a inspirat și pe alți critici occidentali ai comunismului, ca Alain Besanșon și discipolii acestuia (de pildă, Franșoise Thom) - scria despre Polonia
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în America era un transplant european. Prietenul nostru comun Richard Stern mi-a spus cât de devotat l-a susținut Bellow pe Bloom în perioadele în care cel de-al doilea suferea cumplit și era supus unor tratamente medicale extrem de chinuitoare - Bloom însuși i-a declarat asta lui Stern, în ultima sa remisie. În fine, prefața lui Bellow, scrisă în mai 1986, exact acum două decenii, a fost foarte laudativă, ceea ce i-a făcut pe unii să susțină că Bloom nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
manifesta sub forme multiple: - avariția - este una din forme în care individul adună neîncetat resurse în bunuri și bani pe care-i tezaurizează, depășind cu mult nevoile de subzistență personală și familială. Împătimitul acestui viciu are în permanență o grijă chinuitoare pentru viitor și trăiește sub imperiul fricii și stressului continuu pentru securitatea avutului său; - hoția și jaful - sunt alte fațete ale aceluiași viciu, cărora pe alocuri și în anumite perioade de timp (calamități, legislație deficitară) li se oferă oportunități în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și rar, încât fâlfâitor, apodictic un duh se aminti din sustrageri, înmânând în sfârșit amanetarea de suflet, replică din acel oprimat Decembre al Corbului 2. Apariția corbului, ca mesager al spațiul visului ("din sustrageri"), și ideea leitmotivului "Nevermore" (zălog pentru chinuitoarele întrebări existențiale cărora protagonistul din "Corbul" le caută răspuns), decurg cu necesitate ("apodictic"), pare să sugereze Barbu, nu doar din logică efectului urmărit cu rigoare de poet, așa cum susține Poe în "Filozofia compoziției", ci, mai ales, din caracterul organic al
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței. Ar putea fi considerat un autoportret, dar și un manual inițiatic în tainele chinuitoare ale căsătoriei, o veritabilă punere în scenă a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female storyteller” Elaine Tuttle Hansen, The Wife of Bath and the Mark of Adam, în „Women’s Studies”, University of Maryland
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme.“92 Renunțarea la filozofie după încheierea Tractatus-ului, revenirea la Cambridge în 1929, intenția de a pune din nou capăt activității filozofice la mijlocul anilor ’30 pot fi înțelese ca expresii ale acestei zbateri chinuitoare. Ca și încercările repetate ale lui Wittgenstein de a și anihila vanitatea prin acte de penitență. Încă în 1931, la scurt timp după ce a început să predea la Cambridge, a simțit nevoia să pună pe hârtie relatări despre momente ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în gândire, acele dificultăți pe care Wittgenstein le compară cu crampele musculare. Modul în care confuzia dintre enunțuri despre fapte și reguli ale folosirii anumitor expresii, reguli care variază de la un limbaj la altul, poate genera probleme fără soluție, impasuri chinuitoare ale gândirii, este ilustrat și de situații care survin în știință. Istoria științei este instructivă, între altele, pentru că ea ne arată cum pot fi depășite asemenea impasuri. „Uneori, un limbaj științific produce o obsesie, iar un nou limbaj ne îndepărtează
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de tipul „Ce este x?“, „Care este semnificația cuvântului x?“. Putem încerca să dăm definiții, dar acestea se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mustrărilor de conștiință pe care ar fi trebuit să le avem În timpul zilei!... * „Îți trebuie un sfert de ceas pentru a deveni un sfînt.” (J. Renard) Însă, „revelația”, ca moment de inspirație, nu se poate naște decît din lungi și chinuitoare suferințe interioare... * „Viața este o tragedie pentru cel care simte, și o comedie pentru cel care gîndește.” (La Bruyère) De aici e ușor de dedus pentru care tip de om „viața” este o tragicomedie...: Cine știe de este mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
știa cum să rezolve această problemă, care Îl chinuia. Într-o zi, făcând baie, a constatat că apa se ridică În momentul În care el intră În baie, iar picioarele Îi devin mai ușoare. Așa a descoperit răspunsul la Întrebarea chinuitoare, rostind faimosul strigăt: „Evrika!” („Am găsit, am descoperit!”). Un alt exemplu. Inginerul român George (Gogu) Constantinescu este recunoscut drept creatorul sonicității (știința care studiază transmiterea puterii prin vibrații În medii solide și lichide). Pe baza acestei teorii, inginerul român a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau perceput ca rival). Ea are un sentiment de penibilă iritare, de furie și de revoltă asociat cu impulsul de a-l alunga pe concurent. Văzută ca expresie a tulburării unei relații (Baumgart, 2008), gelozia este una dintre cele mai chinuitoare stări sufletești. Aflată într-o perioadă de gelozie, dispoziția persoanei devine tensionată, gândurile îi aleargă neîncetat la relația compromisă și la cei care i-au destabilizat-o, indiferent de locul unde se află sau de acitvitatea la care ia parte
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe care crede că le are în ochii celuilalt. În aceste circumstanțe, tendința de izgonire, de răzbunare, de neputință de a uita este adesea neînduplecată și ireversibilă (Baumgart, 2008). Fără a se concentra în mod special pe acest tulburător și chinuitor sentiment, S. Freud vorbește în opera sa despre trei stadii/niveluri ale geloziei (2002, pp. 187-188): • gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe zi. TUSE CONVULSIVĂ (măgărească) Boală infecțioasă, contagioasă, epidemică, produsă de un microb. Se manifestă În special la copiii preșcolari și școlari, În perioadele reci ale vremii, prin inflamația acută a căilor respiratorii, care produce accese de tuse convulsivă spasmodică, chinuitoare, ducând uneori la vărsături. Accesele de tuse convulsivă apar În special noaptea. Netratată la timp și corespunzător, boala produce frecvent complicații (bronhopneumonie) și predispune sau activează infecția tuberculoasă. Tratamente populare Se bea lapte de măgăriță, de mai multe ori pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la care se adaugă o cană cu miere. Se ia câte o lingură, de mai multe ori pe zi. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști TUSE CONVULSIVĂ În cazul inflamării acute a căilor respiratorii, care produce accese de tuse spasmodică, chinuitoare și chiar vărsături, sunt recomandate: Ceai de cimbrișor, 2 lingurițe de plantă opărită cu o cană de apă clocotită. Se bea câte o cană de 3 ori pe zi. Ceai din frunze și flori de foaie grasă, o linguriță la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sentimentul de frică, anxietatea ca sentiment, afectul anxios, indispoziția anxioasă. b) Aspectele intenționale consideră teama ca fiind orientată intențional, pe când anxietatea, ca fiind „frica fără obiect”, un „sentiment difuz de panică”. Anxietatea este un sentiment vital de constrângere, nedefinit și chinuitor, care te face să te simți cufundat sau azvârlit în inconștient, în sfera necunoscutului, a ceva nedefinit, impalpabil (Schulte). Ea implică însă și reacții corporale. c) Aspectele genetice se referă la originea stărilor anxioase. În sensul acesta Binder menționează următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]