1,438 matches
-
populației care reprezintă clientela potențială. În funcție de o asemenea cunoaștere, se alege din mulțimea de feluri de mâncare pe care bucătarul știe să le gătească pe acelea care sunt cele mai adecvate. Cunoașterea preferințelor și necesităților consumatorilor este deci esențială. Modelul cibernetic funcționează pe cu totul alte principii. Bucătarul gătește, mai mult sau mai puțin întâmplător, diferite feluri de mâncare pe care le oferă consumatorilor. Aceștia aleg un fel sau altul. Regula este următoarea: pe măsură ce un fel de mâncare este solicitat, ospătarul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comandate și deci produse. Este clar că acest al doilea mod, selectarea felurilor de mâncare, nu se face pe baza cunoștințelor despre gusturile și preferințele consumatorilor; feedbackul (consumul, solicitarea efectivă) este selectorul soluției. Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și procesul de formulare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
repetă în mod întâmplător, ea se poate fixa. De câte ori voi avea o stare de tensiune (problema), spontan va apărea tentația de a ieși la plimbare. Ceea ce în sociologie se numește mecanism spontan reprezintă cel mai adesea un mecanism de tip cibernetic. Desigur, în cazul comportamentului uman, în cele mai frecvente situații, cum este și cea enunțată mai înainte, delimitarea dintre mecanismul spontan-cibernetic și cel decizional-cognitiv este dificil de realizat. În fapt, cele două mecanisme sunt adesea complementare, activitatea umană fiind caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în cele mai frecvente situații, cum este și cea enunțată mai înainte, delimitarea dintre mecanismul spontan-cibernetic și cel decizional-cognitiv este dificil de realizat. În fapt, cele două mecanisme sunt adesea complementare, activitatea umană fiind caracterizată printr-o oscilație între modul cibernetic și cel decizional de rezolvare a problemelor. Să luăm acum în mod sistematic diferențele dintre modelul cibernetic și cel decizional. Modelul cibernetic nu este cognitiv. El nu presupune o activitate de cunoaștere propriu-zisă în nici una dintre fazele sale. Problema nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel decizional-cognitiv este dificil de realizat. În fapt, cele două mecanisme sunt adesea complementare, activitatea umană fiind caracterizată printr-o oscilație între modul cibernetic și cel decizional de rezolvare a problemelor. Să luăm acum în mod sistematic diferențele dintre modelul cibernetic și cel decizional. Modelul cibernetic nu este cognitiv. El nu presupune o activitate de cunoaștere propriu-zisă în nici una dintre fazele sale. Problema nu este formulată, ci resimțită ca stare de tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizat. În fapt, cele două mecanisme sunt adesea complementare, activitatea umană fiind caracterizată printr-o oscilație între modul cibernetic și cel decizional de rezolvare a problemelor. Să luăm acum în mod sistematic diferențele dintre modelul cibernetic și cel decizional. Modelul cibernetic nu este cognitiv. El nu presupune o activitate de cunoaștere propriu-zisă în nici una dintre fazele sale. Problema nu este formulată, ci resimțită ca stare de tensiune, ca o lipsă, ca nevoie difuză, ca disconfort sau, dimpotrivă, ca relaxare a tensiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mediu, și nu de specie. Albina zboară mai mult sau mai puțin întâmplător până când un miros, o culoare o atrag într-o direcție sau alta. Dacă în modelul decizional selecția unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei soluții se face pe bază de cunoștințe, în modelul cibernetic selecția se face pe baza feedbackului material, prin întărire sau extincție, datorităexperimentării consecințelor practicării respectivei soluții. • În contrast cu modelul decizional, care se referă strict la secvența care precedă acțiunea, modelul cibernetic nu poate funcționa decât în cadrul unui ciclu: problemă-soluție-acțiune-problemă (feedback)-soluție-acțiune. Este ceea ce Ross W. Ashby (1972) desemna prin termenul de „reglare prin eroare”. Consecințele acțiunii reprezintă selectorul, și nu cunoștințele despre soluții existente anterior acțiunii. Exemplul pe care îl dă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care se apropie cu sticla în mână, cât și despre temperatura sticlei. Să facă o mulțime de calcule raționale cu ajutorul acestor cunoștințe. Reglarea cibernetică nu este însă preventivă, ci urmează acțiunii ca o reacție la aceasta. • Soluția selectată prin mecanisme cibernetice nu este raportată neapărat la alternative. Nu există o preocupare orientată spre identificarea unei soluții mai bune. Soluția experimentată este întărită prin experiență. Dacă întâmplător apare o soluție mai bună, ea ar putea în timp (lucru care nu este absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai bună, ci una dintre cele satisfăcătoare. Individul care este purtătorul celei mai bune mutații poate avea ghinionul să se întâlnească nas în nas cu cel mai mare dușman al său, care îl va înghiți fără nici un scrupul. • În modelul cibernetic, nefiind implicată în nici un fel decizia, incertitudinea nu există ca stare a sistemului. Mecanismele spontane nu sunt caracterizate prin incertitudine, spre deosebire de cele decizionale. • Modelul decizional prezintă o serie de avantaje principiale decisive în raport cu modelul cibernetic. În primul rând, el caută
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fără nici un scrupul. • În modelul cibernetic, nefiind implicată în nici un fel decizia, incertitudinea nu există ca stare a sistemului. Mecanismele spontane nu sunt caracterizate prin incertitudine, spre deosebire de cele decizionale. • Modelul decizional prezintă o serie de avantaje principiale decisive în raport cu modelul cibernetic. În primul rând, el caută să identifice activ soluțiile posibile, nerezumându-se la posibilitățile ce apar mai mult sau mai puțin întâmplător. În al doilea rând, prin decizie se realizează o preselecție a soluțiilor: soluțiile nesatisfăcătoare sunt eliminate fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizional este structural orientat spre perfecționare, spre identificarea unor soluții mai bune decât cele practicate, deși și acestea din urmă pot fi suficient de bune. Din cauza acestei superiorități în comportamentul uman individual și colectiv există o puternică tendință ca mecanismele cibernetice să fie dublate și înlocuite de mecanismele decizionale. În fine, datorită faptului că mecanismele cibernetice sunt fundate pe o lungă secvență de încercări și corecții, ele sunt eficace în mod special în medii relativ stabile în medii dinamice, mecanismele cibernetice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deși și acestea din urmă pot fi suficient de bune. Din cauza acestei superiorități în comportamentul uman individual și colectiv există o puternică tendință ca mecanismele cibernetice să fie dublate și înlocuite de mecanismele decizionale. În fine, datorită faptului că mecanismele cibernetice sunt fundate pe o lungă secvență de încercări și corecții, ele sunt eficace în mod special în medii relativ stabile în medii dinamice, mecanismele cibernetice pot claca definitiv. Experiența trecută nu mai este relevantă aici. Dimpotrivă, într-un asemenea mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cibernetice să fie dublate și înlocuite de mecanismele decizionale. În fine, datorită faptului că mecanismele cibernetice sunt fundate pe o lungă secvență de încercări și corecții, ele sunt eficace în mod special în medii relativ stabile în medii dinamice, mecanismele cibernetice pot claca definitiv. Experiența trecută nu mai este relevantă aici. Dimpotrivă, într-un asemenea mediu, mecanismul decizional, fundat pe cunoaștere, poate prevedea schimbările și găsi reacții noi, adecvate. Dar și modelul cibernetic prezintă unele avantaje. În primul rând, el este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în medii relativ stabile în medii dinamice, mecanismele cibernetice pot claca definitiv. Experiența trecută nu mai este relevantă aici. Dimpotrivă, într-un asemenea mediu, mecanismul decizional, fundat pe cunoaștere, poate prevedea schimbările și găsi reacții noi, adecvate. Dar și modelul cibernetic prezintă unele avantaje. În primul rând, el este fundat pe un mecanism de selecție centrat pe feedback, pe experiența acțiunii și care poate fi mult mai eficace decât selecția pe bază de cunoștințe, ca în cazul deciziei. O decizie adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mecanism de selecție centrat pe feedback, pe experiența acțiunii și care poate fi mult mai eficace decât selecția pe bază de cunoștințe, ca în cazul deciziei. O decizie adoptată pe baza unor cunoștințe eronate poate duce la catastrofe, în timp ce feedbackul cibernetic este un selector cu un grad ridicat de exactitate. În al doilea rând, nepresupunând pentru funcționarea sa cunoștințe decât într-un sens limitat, el poate funcționa eficient și la niveluri scăzute de cunoaștere. În fine, lipsa incertitudinii reprezintă de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
grad ridicat de exactitate. În al doilea rând, nepresupunând pentru funcționarea sa cunoștințe decât într-un sens limitat, el poate funcționa eficient și la niveluri scăzute de cunoaștere. În fine, lipsa incertitudinii reprezintă de asemenea un avantaj important al mecanismului cibernetic, în condițiile în care nu există mijloace eficace de a-i face față. Dacă evoluția comportamentului uman este caracterizată, în general, prin înlocuirea mecanismelor de tip cibernetic, spontane, cu mecanisme de tip decizional, în anumite condiții vom asista și la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere. În fine, lipsa incertitudinii reprezintă de asemenea un avantaj important al mecanismului cibernetic, în condițiile în care nu există mijloace eficace de a-i face față. Dacă evoluția comportamentului uman este caracterizată, în general, prin înlocuirea mecanismelor de tip cibernetic, spontane, cu mecanisme de tip decizional, în anumite condiții vom asista și la o tendință de regres, de la mecanisme decizionale la mecanisme cibernetice. Unii autori (Steinbruner, 1976) consideră modelele decizional și cibernetic ca „paradigme” în sensul lui Kuhn: modele teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a-i face față. Dacă evoluția comportamentului uman este caracterizată, în general, prin înlocuirea mecanismelor de tip cibernetic, spontane, cu mecanisme de tip decizional, în anumite condiții vom asista și la o tendință de regres, de la mecanisme decizionale la mecanisme cibernetice. Unii autori (Steinbruner, 1976) consideră modelele decizional și cibernetic ca „paradigme” în sensul lui Kuhn: modele teoretice alternative, propunând fiecare o descriere a aceleiași realități. Desigur, ele pot fi considerate și ca alternative în acest sens: se poate discuta dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterizată, în general, prin înlocuirea mecanismelor de tip cibernetic, spontane, cu mecanisme de tip decizional, în anumite condiții vom asista și la o tendință de regres, de la mecanisme decizionale la mecanisme cibernetice. Unii autori (Steinbruner, 1976) consideră modelele decizional și cibernetic ca „paradigme” în sensul lui Kuhn: modele teoretice alternative, propunând fiecare o descriere a aceleiași realități. Desigur, ele pot fi considerate și ca alternative în acest sens: se poate discuta dacă un comportament oarecare este descris mai adecvat de un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alternative în acest sens: se poate discuta dacă un comportament oarecare este descris mai adecvat de un model sau altul. Mai util este însă să se considere aceste două mari tipuri de modele drept alternative reale. Există mecanisme de tip cibernetic, după cum există și mecanisme de tip decizional. Ele se întrepătrund, se completează reciproc, unul putând fi dominant. Strategii de decizie în incertitudine persistentătc "Strategii de decizie în incertitudine persistentă" PROPOZIȚIA 2.1.: În condiții de incertitudine persistentă, decidentul are de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are șanse semnificative de a produce o alegere mai bună, implicând însă un cost ridicat: amânarea acțiunii, consum de resurse și, după cum se va argumenta mai târziu, o cantitate mai mare de incertitudine reziduală generată de procesele cognitive suplimentare. Modelul cibernetic, deși nondecizional prin natura sa, poate fi interpretat ca o formă a strategiei satisfăcătorului. Mecanismele cibernetice adoptă și ele prima soluție experimentată și probată ca satisfăcătoare. În acest caz însă, soluția nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acțiunii, consum de resurse și, după cum se va argumenta mai târziu, o cantitate mai mare de incertitudine reziduală generată de procesele cognitive suplimentare. Modelul cibernetic, deși nondecizional prin natura sa, poate fi interpretat ca o formă a strategiei satisfăcătorului. Mecanismele cibernetice adoptă și ele prima soluție experimentată și probată ca satisfăcătoare. În acest caz însă, soluția nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
probată ca satisfăcătoare. În acest caz însă, soluția nueste rezultatul unei activități de cunoaștere, ci mai mult al unei variații întâmplătoare, iar adoptarea ei nu este efectul unei decizii, ci al fixării prin întărire. Atât strategia satisfăcătorului, cât și modelul cibernetic evită explorarea alternativelor și evaluarea lor. Mecanismele cibernetice pot însă experimenta diferite alternative care apar în mod întâmplător. Este probabil că va fi întărită și adoptată varianta ce funcționează mai eficace. În fine, este necesar să menționăm o variantă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]