11,545 matches
-
refugieze, până în 1944, la Sibiu și la Sighișoara. Este perioada în care peste treizeci de rude din partea mamei, începând cu părinții acesteia, sunt deportate și omorâte la Auschwitz. În anii 1948-1952 S. studiază regia de film la Școala Superioară de Cinematografie din Moscova, unde antihitlerismul, sporit de evenimentele din timpul războiului, îi facilitează aderența la ideologia stalinistă. Întors în țară, predă o scurtă perioadă la Institutul de Teatru și Film, ajunge secretar de partid al Studioului „Al. Sahia” (1952-1961), apoi se
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
a teatrului și a cinematografului. În ultimul an de viață este șef al Catedrei de istoria artei. Sub semnătura Adrian Schileru, colaborează în 1936 la „Era nouă”, publicație condusă de N. D. Cocea, unde va da recenzii și însemnări despre cinematografie. În 1945-1946 colaborează la revista „Lumea” (unde și traduce din Benjamin Fondane) și la „Revista Fundațiilor Regale” cu cronici cinematografice, plastice și literare. Mai e prezent în „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul”, „Viața românească”, „Tinerețea”, „Democrația”, „România liberă
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Hugo von Hofmannsthal, Bertolt Brecht, William Saroyan, Jean Anouilh. Profilul cultural al publicației depășește o arie de interes strict literar, vizând completitudinea fenomenului artistic, cum demonstrează și numeroasele eseuri pe teme de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de Saussure, Martin Heidegger, John Ruskin, Henri Matisse. Documentul, mărturia, memorialistica, ce prezintă uneori prin ele însele interes literar, se
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
la București. O perioadă este asistent la Catedra de drept penal a Universității bucureștene (1948-1951) și profesor de istorie la un liceu din București, apoi activează în cadrul Consiliului Național al Organizației Pionierilor (1966-1969), ca director general al Centrului Național al Cinematografiei (1970-1972), șef la Direcția Literaturii din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1972-1974). Din 1974 e desemnat director al Editurii Albatros, funcție din care este demis în 1985, motivele invocate de oficialități referindu-se la „superficialitate, lipsă de fermitate față de conținutul
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu (maestra parabolei tragice cu tăișuri atroce). Alte „faruri” vin din pictură - Bosch - și mai ales din cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
a Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Chișinău (1956), a fost cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei (1956-1969), apoi a lucrat la Ministerul Culturii și la Comitetul de Stat pentru Cinematografie, fiind un timp și redactor-șef, apoi directoare a Editurii Cartea Moldovei. În 2000 e desemnată directoare a Editurii Hyperion din Chișinău. Cronici și studii referitoare la viața teatrală i-au apărut în „Nistru”, unde debutează în 1955, „Limba și
SUVEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290026_a_291355]
-
S. stabilește, ori de câte ori are prilejul, legătura dintre aceste teorii și arta narațiunii sau tipologia personajelor, spiritul textului eseistic păstrându-și farmecul, dezinvoltura, atractivitatea. În Curs de cinematograf (1930) S. pune bazele teoretice ale abordării esteticii filmului: definește natura proprie a cinematografiei, discută despre sugestie și simbolism în film, despre relația lui cu alte arte. Conceptul pe care îl introduce este cel al unităților de frumusețe: simboluri concrete, materializate în mișcări, priveliști, expresii fizionomice, peisaje, obiecte anume aranjate, care au proprietatea de
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
și eseist. Este fiul Mariei și al lui Dimitrie Vodă, țărani. Învață la școala din Văleni, apoi la Cahul. Va urma Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959), iar mai târziu cursuri de regizori și scenariști la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova (1965-1966). A fost reporter, asistent de regie și regizor la Studioul Moldova-film, timp îndelungat consultant și consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Moldovenească (membru în comitetul de conducere ales în 1987 și reconfirmat la Congresul din 1990), redactor
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
pe care nu o va termina din cauza războiului. Încorporat în 1939, va fi trimis pe front în 1941, fiind demobilizat în 1945, cu gradul de locotenent de infanterie. Târziu, în 1960, va reuși să-și ia licența la Facultatea de Cinematografie, secția teatrologie, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Se înscrie la doctorat, dar teza, Dialectica eroului tragic, nu va fi finalizată. Între 1945 și 1949 profesează ca ziarist și șef de birou în Ministerul Comunicațiilor
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
PROBLEME DE TEATRU ȘI CINEMATOGRAFIE, publicație apărută la București, lunar, din iunie 1954 până în decembrie 1961, cu subtitlul „Culegere de traduceri și referate din literatura sovietică de specialitate”. Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
la revista „Teatrul” (1956-1961), secretar literar la Teatrul Regional București (1961-1963), redactor și secretar general de redacție la „Secolul 20” (1963-1968), consilier general, inspector general la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă (1968-1970), inspector principal la Centrul Național al Cinematografiei (1970-1971), conferențiar, profesor, șef de catedră la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, titular al cursului de istoria și teoria filmului (1971-1997). Debutează în 1961, la revista „Teatrul”, cu piesa În noaptea asta nu doarme nimeni, iar editorial
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare și structurare a cercetării teatrologice și filmologice românești. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
e actriță), observată din interior, cu accent asupra unor elemente ce pot părea bizarerii, și utilizată ca receptacul pentru investigarea unor chestiuni sociale și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și cinematografiei din anii ’50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă observația amănunțită și notația măruntă, cu încercări de a mânui tehnici de analiză psihologică, cu frecvente pasaje de comentariu asupra universului cotidian. Își îngăduie accente de maliție
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
și agitației în Comitetul Regional Iași al Partidului Comunist Român (1945-1946), director în Ministerul Artelor (1948-1949), secretar al Uniunii Scriitorilor (1949-1953), redactor-șef la „Flacăra” (1950-1951), director al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1950-1951), vicepreședinte al Comitetului pentru Cinematografie (1953-1954), director general adjunct în Ministerul Culturii (1954-1955), profesor la Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” (1955-1962), profesor, șef al Catedrei de istoria literaturii ruse la Institutul „Maxim Gorki” (1949-1962) și rector al acestui institut (1958-1962), conferențiar (1949-1951), profesor (1951-1979
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
de amintiri în sensul curent al termenului, selectiv, autentic, cu o dozare echilibrată între informație, afectivitate și comentariu, fără exces de literaturizare. Autoarea, fostă cursantă a „școlii de poeți”, cu un stagiu în presa culturală și cu însărcinări manageriale în cinematografie, a trăit și a observat nemijlocit împrejurări și evenimente, a cunoscut atmosfera vieții culturale din deceniile postbelice, a întâlnit numeroase personalități, precum G. Bacovia, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Petru Dumitriu, Paul Anghel, Marin Preda, Marin Sorescu ori ca Maria Tănase
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
NICOLAE, Victor (27.VII.1950, Urziceni), prozator și dramaturg. Este fiul Profirei și al lui Alexandru Nicolae, acrobat. Face școala elementară și liceul la Urziceni și Institutul de Teatru și Cinematografie „I.L. Caragiale” din București, pe care îl va absolvi în 1973. Repartizat la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, în 1977 se transferă la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Debutează în 1981 la „Tribuna”, cu povestirea Pradă pentru pisici. Publică proză în
NICOLAE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
1929, Iași - 16.IV.1975, București), prozator. Este fiul Rașelei (n. Marcu) și al lui Vasile Pancu, funcționar. Începe cursurile liceale la Iași, terminându-le la București în 1947. Este imediat angajat ca redactor la Radiodifuziunea Română (1947-1958), apoi în cinematografie (1959-1962) și la revista „Cutezătorii” (1967-1969), unde îl lansează pe Mircea Sântimbreanu. Devine secretar al Secției de literatură pentru copii și tineret a Asociației Scriitorilor din București. Volumul de debut, Timpul stă în loc? (1949), este o culegere de versuri, direcție
PANCU-IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
Grațiat în iunie 1964, este constrâns să colaboreze cu Securitatea, după cum va mărturisi ulterior. Va fi reîncadrat la Institutul de Istoria Artei, de data aceasta în secția de teatru. Publică în „Studii și cercetări de istoria artei”, seria teatru, muzică, cinematografie, lucrările Societatea românească, spiritul public și teatrul între 1849-1878, De la Caragiale la Eugen Ionescu și invers, Frédéric Damé, critic dramatic, Teatrul lui Lucian Blaga, iar în „Revue roumaine d’histoire de l’art” eseul Autour du quatrième centenaire de Shakespeare
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
1983-1987), consilier artistic la Teatrul „Rapsodia” (1992-1993) și redactor la Secția culturală a Televiziunii Române și la Studioul de Film (1993-1997). Din iulie 1997 este redactor al revistei „Formula As”. Colaborează cu articole de critică și reportaje la revista „Probleme de cinematografie”, precum și la „Informația”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Cinema”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”. Scrie scenarii pentru emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
România, precum și în Italia, Grecia, URSS, Polonia, Cehoslovacia, Cuba, Ungaria, India, Cipru, Bulgaria, Turcia. A fost distins cu Premiul Ministerului Culturii (1957) și cu Premiul Academiei Române pentru comedia Celebrul 702 (1962). A scris mai multe scenarii și dramatizări pentru radio, cinematografie și televiziune. Sinteză între teatrul cu mesaj politic orientat conjunctual și teatrul bulevardier, întemeiată mai mult pe o replică scânteietoare decât pe profunzimea situației dramatice, piesa Ziariștii așază în prim-plan devotamentul tinerilor ridicați de jos pentru cauza celor oropsiți
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
cu bani de la Hollywood l-au împărtășit vreodată. Mai realistă pare cealaltă soluție: ca scenariștii înșiși să se metamorfozeze în producători și regizori. Viitorul i-a dat dreptate, și în această privință, romancierului. Strălucirea din anii ’60 și ’70 a cinematografiei hollywoodiene, saltul calitativ al filmelor se datorează tocmai pătrunderii masive a unor artiști ai cuvântului în zona decizională a industriei. Nu întâmplător, în acel interval cărțile lui Chandler s-au bucurat de cea mai mare atenție. Între 1969 și 1978
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
roman (Hiney, 1997, p. 187). E greu să nu vezi un grăunte de masochism în acest demers: Hollywoodul era deja pentru Chandler o amintire, iar impresiile lăsate de industria cinematografică erau, în cel mai bun caz, detestabile. Și totuși, lumea cinematografiei nu e prezentată nici pe departe în culorile sumbre la care ne-am fi așteptat. Chiar dacă unele personaje poartă stigmatul răului (Dolores), ceilalți eroi legați direct de industria cinematografului sunt prezentați într-un ton mai degrabă ironic (Oppenheimer) sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
5. Alte limuzine Lincoln Continental și multe alte Cadillacuri. Alt păr răsfirat în vânt, alți ochelari de soare și alte gesturi și voci așa-zis rafinate, și alte moralități dubioase. Ei, stai o clipă! Foarte mulți oameni simpatici lucrează în cinematografie. Ai adoptat o atitudine greșită, Marlowe. Astă-seară nu ești rezonabil. Filipica devine caricatură spre sfârșitul secvenței: întregul Los Angeles „miroase a stătut și vechi, ca o cameră ținută prea mult închisă”, cu „camioanele cu opt și șaisprezece roți” ce alcătuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
două spații albe după o linie oblică. (Chelcea, 2007, p. 177) CITAT RETRAS!!! În ciuda acestei recomandări, majoritatea editurilor de prestigiu (Humanitas, Polirom) continuă să folosească șirul de puncte! În fine, o altă metodă este aceea a forșpanului, model luat din cinematografie, prin care titlurile capitolelor sunt centrate și urmate imediat de numărul paginilor corespunzătoare. URMEAZĂ 2 FIGURI (CUPRINSURILE)!!! DE INSERAT LEGENDA LA AMÂNDOUĂ!!! 13. Textele ocazionale 13.1. Mottoul Este un citat scurt, În proză sau În versuri, Însoțit de indicarea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Eudochiei (n. Voinarovschi-Chiaburu) și al lui Iacob Burghiu, țărani. A evoluat ca actor pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți (1958-1960) și pe aceea a Teatrului „Luceafărul” din Chișinău (1960-1964). A absolvit apoi Facultatea de Regie a Institutului de Cinematografie din Moscova (1969). A fost prim-viceministru al culturii din Republica Moldova (1991-1994) și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, director al Centrului de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, B. a debutat cu o culegere de
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]