3,274 matches
-
diferite comentarii, dinamitând logica narațiunii de tip cauză-efect: oare băiatul care avea grijă de oi și-a dorit să facă asta?, nu cumva, din totdeauna, părinții i-au spus că trebuie să se facă cioban și el s-a făcut cioban chiar dacă nu-i plăcea? Cum funcționează eticheta de mincinos odată pusă? Cum dramatizează, în general, etichetele existența unui individ? Cât de greu își depășește mincinosul „statutul”? Ce alte tipuri de etichete ne formatează gândirea? PE BUNE face din poveste un
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
a împrejurărilor și a oamenilor stă locului numai arta, adică, ciudat lucru, nu ceea ce e-n folosul oamenilor, ci ceea ce este, spre petrecerea lor. 22 {EminescuOpX 23} Citim azi cu plăcere versurile bătrânului Omer, cu care petreceau odată neamurile de ciobani din Grecia, și imnele din Rig-Veda pe care păstorii Indiei le îndreptau luminei și puterilor naturei, pentru a le lăuda și a cere de la dânsele iarbă și turme de vite. Tot așa privim cu plăcere plăsmuirile celui mai mare poet
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu știa multă carte dar au multă minte sănătoasă; averi mari iar n-au, dar nici săraci nu sunt. Și tot astfel au fost până-n vremea noastră, până la Regulament, cea dîntîi legiuire importantă și plăsmuită. Românii au fost popor de ciobani și, daca voiește cineva o dovadă anatomică despre aceasta, care să se potrivească pe deplin cu teoria lui Darwin, n-are decât să se uite la picioarele și la mînile lui. El are mâini și picioare mici, pe când națiile cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâini și picioare mici, pe când națiile cari muncesc mult au mâni mari și picioare mari. De acolo multele tipuri frumoase ce se găsesc în părțile unde ai noștri n-au avut amestec cu nimenea, de-acolo cuminția românului, care ca cioban au avut multă vreme ca să se ocupe cu sine însuși, de acolo limba spornică și plină de figuri, de acolo simțimântul adânc pentru frumusețile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolo povești, cântece, legende
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suzeranului, dar și mai adesea ale epitropilor, așa încît părtinirea părințească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puțin părințesc al celuilalt din ei. Legați de-o împărăție pusă sub epitropie din cauza bătrâneții ei, noi, popor tânăr de ciobani, deveniți plugari abia de la 1830 încoace, croirăm cu ușurința ce ne caracterizează planuri de politică europeană și ne amestecarăm în certele celor mari, fără a pricepe poli- tica lor, urmărită de veacuri cu stăruință de fier și cu mijloace uriașe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zeci de stăpâni, să reziste ici și colo, să fie absorbit însă în multe locuri. Nu există un stat în Europa orientală, nu există o țară de la Adriatică până la Marea Neagră care să nu cuprinză bucăți din naționalitatea noastră. Începând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia și Erțegovina, găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unități etnice în munții Albaniei, în Macedonia și Tesalia, în Pind ca și în Balcani, în Serbia, în Bulgaria, în Grecia până sub zidurile Atenei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acopere înălțimile munților, ei[î]și mână turmele în văile cu o climă mai blindă și le pasc, nomadizând pe șesurile pline de iarbă până chiar înlăuntrul Greciei libere, iar, când se întoarce primăvara, negrile sate de corturi ale pribegilor ciobani români dispar din câmpie, căci ei se întorc la munte. Sobri, având instinct de căsnicie și industrie, românii sânt în privirea acestor calități cu mult superiori celora ce vorbesc grecește; sânt însă inferiori greco-slavilor în spirit și în șiretlic. Totuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dispar din câmpie, căci ei se întorc la munte. Sobri, având instinct de căsnicie și industrie, românii sânt în privirea acestor calități cu mult superiori celora ce vorbesc grecește; sânt însă inferiori greco-slavilor în spirit și în șiretlic. Totuși acești ciobani, simpli și de rând, au o eminență aptitudine pentru lucrări în metal. Armele și armăturile lucrate în aur și argint pe cari le admirăm la arnăuți și palicari au ieșit din atelierile vlahilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau informații. - Francezii erau foarte Încântați, că ăia care veneau În lagăre nu prea știau franțuzește. - Încântați? - La noi aproape toți vorbeau franțuzește. Îmi aduc aminte de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care veneau În lagăre nu prea știau franțuzește. - Încântați? - La noi aproape toți vorbeau franțuzește. Îmi aduc aminte de taică-meu, Dumnezeu să-l ierte, care Învățase meserie inițial de la un miner cioban: „Bă, ce culți sunt francezii ăștia. Și ciobanul vorbește bine franțuzește” (râde). La noi cam toată lumea știa puțin franțuzește. Oamenii au făcut școală... În școlile ungurești și austriece nu se Învăța franțuzește. Dar erau foarte mulți din generația care a apucat epoca românească, ce Învățau franceza din clasa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
te pipăie să vadă din ce sânt făcute." "Bine, zisei, și ce plăcere secretă simți tu dacă sânt de lînă?" Nu știu, zise, lâna e lână, mi-ajunge să știu eu că e de pe oile alea pe care le păzesc ciobanii pe munte!" "Bun, și nylonul e din nisipu-ăla pe care îl topesc muncitorii sau din petrolul pe care îl scot sondorii din adâncul pământului și alți specialiști îl fac fire, nu văd de ce aceeași simpatie adresată ciobanilor trebuie retrasă celorlalți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care le păzesc ciobanii pe munte!" "Bun, și nylonul e din nisipu-ăla pe care îl topesc muncitorii sau din petrolul pe care îl scot sondorii din adâncul pământului și alți specialiști îl fac fire, nu văd de ce aceeași simpatie adresată ciobanilor trebuie retrasă celorlalți..." "Dacă ai vrea să-mi faci vreodată cadou niște perle artificiale să nu te gândești cumva că nu e nici o deosebire între ele și cele pe care le face apa mării din trupul acelor fructe ale ei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
el încăpățînat. Știe prietena ta, care trebuie întrebată brutal dacă poate trăi cu tine fără să fiți absolviți de vinovăție." "S-o întrebăm!" "Bine, dă-i un telefon și invit-o aici. Semeni cu un italian dintr-un film, un cioban care se ascunde cu oile în cotloanele munților de teamă să nu fie prins și acuzat de un omor pe care nu el îl săvârșise. Era cu un băiat, un frate mai mic, care nu înțelegea de ce fugeau din moment ce nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu oile în cotloanele munților de teamă să nu fie prins și acuzat de un omor pe care nu el îl săvârșise. Era cu un băiat, un frate mai mic, care nu înțelegea de ce fugeau din moment ce nu erau vinovați. Și ciobanul îi dă, dus pe gânduri, următorul răspuns.: "dacă te prinde, îți face proces!"" " Da, strigă Petrini, așa este, semăn cu acest cioban. Proces înseamnă condamnare..." O gândire disperată! Bineînțeles că nu-i spusei acest lucru și nici că nu pierdusem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Era cu un băiat, un frate mai mic, care nu înțelegea de ce fugeau din moment ce nu erau vinovați. Și ciobanul îi dă, dus pe gânduri, următorul răspuns.: "dacă te prinde, îți face proces!"" " Da, strigă Petrini, așa este, semăn cu acest cioban. Proces înseamnă condamnare..." O gândire disperată! Bineînțeles că nu-i spusei acest lucru și nici că nu pierdusem până atunci nici un proces și că, dimpotrivă, pentru mine proces înseamnă judecare și eliberare de sub acuzație, și numai dacă... Aici până și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o divizie de milițieni ca să caute un om care a pierit în cine știe ce văgăună inaccesibilă." "Acuma nu, îi răspunsei, dar când se va topi zăpada da, și fără să fie nevoie de o divizie de milițieni, ci de un simplu cioban, sau tăietor de lemne, sau unul din acei excursioniști cărora tocmai asta le place, să cotrobăiască prin toate cotloanele munților. Și pe urmă, te întreb și eu: accepți să..." Da, știu ce vrei să întrebi. Doamna Culala are remușcări și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
despre Cioran, bunăoară, și ipoteticele lui filiații pascaliene, un altul, dar acum chiar n-o să mă credeți, era în ultima vreme, administrator al unui castel medieval, cumpărat și restaurat de un englez bogat, dar în vremurile bune de altădată, fusese... cioban. "Bune", fiindcă atunci citea mai tot timpul, din moment ce oile lui mai tot timpul pășteau, pe când acum fugea să inspecteze toți arborii de pe domeniu, îi trata, îi tăia, curăța piscina, schimba geamurile, giurgiuvelele și sticla zecilor de uși și de ferestre
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
individuale" din zonele necooperativizate, rămase doar cu "certificate de acționari" la întreprinderi falimentate din interese obscure ori din activitate managerială rău intenționată, rămasă nesancționată. Românii de astăzi se plâng nu pentru că ar aparține unui "popor lipsit de cultură... popor de ciobani", din care pretindea (autoironic, desigur) Emil Cioran că se trage (2, pp. 21, 46), ci pentru că, de pe o zi pe alta viața este tot mai grea într-o țară cu mari resurse agricole și subsolice. "Aleșii în mod democratic" susținuți
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pentru greșelile, abuzurile și trădările comise asupra mediului natural și uman al țării și ale spațiului sud-est european în care ne-a fost hărăzit să trăim. Aromânii sunt redenumiți mereu altfel de popoarele cu care conviețuiesc (țânțari, vlahi și derivate, ciobani și altele). Ei trec prin dramatice procese de deznaționalizare. În Grecia sunt numiți după zonele în care viețuiesc (grămușteni, pindeni, fârșiroți), dar sunt adesea lipsiți de școli, biserici și legi în limba proprie, care să confințească istoria lor de populație
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și diabolic... (jidanii) îi vor otrăvi și ameți (pe români) cu tot felul de băuturi și otrăvuri". Mai era și ideea despre evreul căruțaș iar, în Maramureș și Bucovina, despre evreii agricultori și ciobani, atestată, aceasta din urmă, de statistici și recensăminte. Capitolul (secțiunea) din carte despre portretul moral și intelectual al evreului aduce, la început, în dezbatere evreul inteligent și viclean, cînd inteligența era socotită primejdioasă. Pentru că această inteligență, înnăscută sau dobîndită, naște
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
Alex Ștefănescu. În viziunea catastrofică a acestuia, în cîteva decenii vor dispărea nu doar cultura română (cu toate elementele care îi dau specificitatea), dar chiar și limba română. Viziunea oarecum fatalistă a lui Alex Ștefănescu seamănă cumva cu cea a ciobanului din Miorița. Deși este convins că sfîrșitul este inevitabil, criticul continuă să țină ,steagul sus" și recomandă tuturor celor atașați de cultura română să lupte pînă în ultima clipă. Dacă nu cumva afirmațiile lui Alex Ștefănescu au rolul unui șoc
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]
-
opinci". Potrivit romaniaistorica.ro, într-un interviu acordat revistei "Poporul român", Gheorghe Cârțan povestea: "De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam în fruntea tuturor, așa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că și-așa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăști. La București am fost de peste o sută șaptezeci de ori. Bucureștiul și Roma ar trebui
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
ap. 18 țel. 423291 092505288 11288 CANTOR MIRCEA (n. 1952) Brașov, Str. Calea București nr. 104, bl. 210, sc. B, ap. 8 țel. 131416 093603561 945 CENTU AUREL (n. 1943) Brașov, Nicolae Bălcescu 59, ap. 1 țel. 474703 092682086 9782 CIOBAN SILVIA (n. 1959) Brașov, str. Crișului nr. 1, bl. 1, sc. C, ap. 42 țel. 320543 094302513 9781 CIOBANU CONSTANTIN (n. 1959) Brașov, Str. Ovidiu 14, bl. 11, sc. B, ap. 1 țel. 185419 16807 CIOBOTAR ELENĂ CECILIA (n. 1969
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Bd. 1 Dec. 1918 nr. 37/3 țel. 162234 3165 CAMPIAN STELIAN (n. 1948) Tg. Mureș, Str. Ion Dumitrache, nr. 52 țel. 215780 16843 CEBUC GHEORGHIȚĂ (n. 1970) Tg. Mureș, bd. 1 Decembrie 1918 nr. 249/28 țel. 256578 3129 CIOBAN ȘTEFAN (n. 1924) Tg. Mureș, Aleea Carpați nr. 43/67 țel. 215869 3130 CITIRIGA DUMITRU (n. 1934) Tg. Mureș, Str. Moldovei nr. 8A/6 țel. 141370 7716 COLȚEA EUGENIA STELA (n. 1965) Sighișoara, Str. Andrei Șaguna nr. 23, bl. Z5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]