3,124 matches
-
capului, Ignatius se ridică în șezut. — O, Doamne! Ți-ai pus pantofii de jucat popice! Ignatius își aruncă privirea ochilor roșii și albaștri și galbeni dincolo de marginea patului, mai jos de furoul mamei sale care depășea tivul rochiei și de ciorapii de bumbac care stăteau încrețiți. Numai tu ești în stare să încalți asemenea pantofi ca să vii la patul unde zace copilul tău bolnav. Dar mama lui nu răspunse la provocare. Avea hotărârea și siguranța de sine provocate de-o mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a mamei ei... nici o forță din lume n-ar fi putut-o Împiedica pe Zeliha, care era mai Înaltă decât majoritatea femeilor din oraș, să poarte fuste scurte În culori strălucitoare, bluze mulate care Îi scoteau În evidență sânii ampli, ciorapi de nailon satinați și, o, da, tocurile alea amețitor de Înalte. În clipa aia, pe când pășea pe o altă piatră desprinsă din pavaj și privea băltoaca de noroi de dedesubt Împroșcând pete negre pe fusta ei de culoarea lavandei, Zeliha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la liturghie era că te puteai uita la picioarele fetelor cînd Îngenuncheau pe scăunelul de rugăciune. CÎnd spun „picioarele“, trebuie să Înțelegeți singura parte ceva mai cărnoasă care se lăsa văzută Între tivul rochiei și șosete. Cele care purtau deja ciorapi de nylon erau rare. Mi-aduc aminte de o familie numeroasă ale cărei două fete mai mari erau niște adorabile liceene care cu siguranță l-ar fi inspirat pe Francis Jammes: aveau niște picioare de alabastru. Am reușit uneori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
oare niciodată de ei? Preoții ăștia puseseră exclusiv la dispoziția studentelor o Încăpere mare unde puteau fi doar ele Între ele, se puteau pieptăna, machia, Își puteau Îndrepta fustele sau combinezoanele, și verifica dacă li se dusese vreun fir de la ciorapi. Încăperea se numea pompos „gineceu“ și, cum făcuserăm cu toții destulă greacă, știam ca era un loc rezervat femeilor. În dicționar citisem următorul exemplu extras din Jean-Jacques Rousseau: „Bărbații intră rar În acest mic gineceu“. La Saint-Louis nu se intra deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ating, să le mîngîi, să le lipesc de mine, apăsîndu-le, să le mușc - În fiecare zi, În fiecare seară, În fiecare noapte! La orele de filozofie, fetele care veneau să-și ajusteze bretelele sutienelor și care fixaseră cleștișorii jartierelor peste ciorapii de nylon luau notițe odată cu mine: „Moartea este o posibilitate a ființei pe care fiecare trebuie să și-o asume singur. Moartea, posibilitatea noastră absolut proprie, necondiționată, certă, nedeterminată, de nedepășit. Moartea posibilă În fiecare clipă. În calitate de ființă-În-lume, fiecare realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
anul II, ce prostie! Nu Oscarul pentru cel mai bun film străin mă aștepta, ci premiul Nobel penteru ignoranță crasă! În mintea mea, prostituatele purtau corsete din satin roșu, neglijeuri transparente din voal, sutiene care se opreau la jumătatea sînilor, ciorapi negri de plasă, cu dungă - doar văzusem afișele filmelor cărora Centrala catolică le atribuia cota 5: “Vă rugăm să vă abțineți să vedeți acest film“. Cum aș fi putut presupune că cele două fete zîmbitoare care stăteau la soare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
zăduf. Maureen a crezut că mi-e rău și s-a dus să-mi pregătească un suc de portocale. Camera ei era plină de poze care o Înfățișau. Pe cămin, pe ușă, pe pereți și pe tavan. Maureen pozînd pentru ciorapii Elbeo, pentru parfumurile Atkinsons, pentru produsele Gala of London. PÎnă și pe T-shirt-ul pe care tocmai și-l dăduse jos pusese să i se imprime fotografia datorită unui procedeu ultramodern (eram la Începutul anilor ‘70). Dacă aș fi acceptat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Petrovici îl căută pe Virginski și îi înmână o perche de cizme de muncitor, care deși nu erau noi, erau în stare bună. Virginski, așezat pe marginea patului, se uita la cizme și la degetele care îi ieșeau afară din ciorapii deșirați. Avea unghiile crescute și galbene, iar pe alocuri piele îi era arsă și roșie. ă De ce mi-ați adus cizme? ă Ai mare nevoie de o pereche bună de cizme. ă Am mare nevoie de multe lucruri. Credeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
poate vă mai gândiți. Eu vă las adresa pentru cazul că vă schimbați părerea”. A fost o iarnă foarte friguroasă. N-au căzut zăpezi mari, dar frigul, sticlos și demoralizant, nu mă slăbea nici o clipă. Îmbrăcat cu două perechi de ciorapi groși, cu două pulovere, tropăiam în atelierul cu cruci de marmură. Trebuia să-mi frec mereu mâinile care-mi înghețau pe daltă. Acasă, pereții, patul, scaunele, toate erau reci. Până am cumpărat niște lemne am crezut că înnebunesc. Îmi blestemam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fixe și totdeauna traversa strada în dreptul unui magazin de pălării. Adulmeca momentul când circulația slăbea; atunci ridica mâna stângă pentru a atrage atenția mașinilor, în timp ce cu dreapta ținea bastonul care-i slujea de călăuză. Unul dintre noi, țigănos și cu ciorapii mereu căzuți pe glezne, îi smulgea câteodată bastonul, numai ca să ne distrăm pe seama bietului bătrân care intra imediat în panică. Și multă vreme am râs cu o bucurie neroadă, auzindu-l cum ne certa. Până într-o zi când bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dificultate la respirație pe care o simt de câteva zile. Parcă mă înăbuș uneori. Din pricina asta sunt aproape placid, iar ea fierbe. Aseară a vrut să mă oblige s-o doresc. Sta înfiptă în fața mea în timp ce-și trăgea ciorapii. Am privit-o lung și i-am zis candid: „Parcă s-a dus un fir”. S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. „Tâmpitule”, a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
prin lașitate, pentru că fusese pus cu spatele la zid. Teama Îl obliga să fie curajos. Inventând, crease principiul de realitate. 106 Lista nr. 5, șase maiouri, șase indispensabili și șase batiste, i-a intrigat Întotdeauna pe Învățați, esențialmente din cauza totalei absențe a ciorapilor. (Woody Allen, Getting even, New York, Random House, 1966, „The Metterling List“’, p. 8) Chiar În zilele acelea, nu mai mult de acum o lună, Lia a hotărât că mi-ar prinde bine o lună de vacanță. „Arăți obosit“, Îmi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Viața Însăși Își află izvorul În replicare. Dar cei din public văd imagini de film În alb și negru, cu scene din viața fiecăruia. Un specialist În inteligență artificială Îl vede pe tatăl său Îngenunchind lîngă un pat, trăgînd ușor ciorapul de pe piciorul unei femei, Întins către el. Un analist În marketing stoarce furios ursulețul de pluș pe care fratele lui mai mare tocmai l-a udat cu o substanță de nenumit. O proiectantă de realitate virtuală scapă din mînă pocalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și i-l Înmînează lui Maggie, care Îl privește dezamăgită. Ca să fim drepți, Wakefield a Început să facă unele pregătiri pentru a onora, În cele din urmă, Pactul cu Majestatea Sa Satanică. A Împachetat paharul din Casa Viitorului Într-un ciorap și a Înfășurat un tricou În jurul ciorapului, pentru protecție suplimentară. L-a pus În bagajul său de mînă și este primul dintr-o serie de obiecte pe care are de gînd să le prezinte Diavolului ca dovadă a sincerității demersului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îl privește dezamăgită. Ca să fim drepți, Wakefield a Început să facă unele pregătiri pentru a onora, În cele din urmă, Pactul cu Majestatea Sa Satanică. A Împachetat paharul din Casa Viitorului Într-un ciorap și a Înfășurat un tricou În jurul ciorapului, pentru protecție suplimentară. L-a pus În bagajul său de mînă și este primul dintr-o serie de obiecte pe care are de gînd să le prezinte Diavolului ca dovadă a sincerității demersului său de căutare, dacă nu chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sută de mii de orfani. Din fericire, cele mai recente trei muze ale sale Îl salvează pe el. În fața pavilionului ungar „dau peste el“ prietenele sale. Formează o mini-echipă năucitoare, Milena cu o fustiță scurtă În carouri, pulover negru și ciorapi negri, o eșarfă lungă și roșie Înfășurată În jurul gîtului; Susan putînd o haină de blană artificială pînă la glezne și bocanci de război și obișnuita ei Încruntare concentrată; Tiffany, cu o jachetă de lînă albastră, blue jeans și cizme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sutienul Wonderbra își împlinea menirea. Fran trase fermoarul rochiei mulate cu ajutorul unui umeraș - un pont din Jimmy Young Show pe care maică-sa i-l împărtășise, împreună cu o mie și una de strategii utile când ți se duce firul de la ciorap. Fran roși amintindu-și cu cât dispreț primise aceste sfaturi și iată că acum le punea în practică. Se ruga la Dumnezeu ca maică-sa să nu afle niciodată. Puțin parfum și era gata. Oare Laurence Westcott avea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
reporter, cu taior strâns în talie și fustă scurtă, dar în locul dresurilor mate pe care le preferă cele mai multe dintre femei, la jumătatea coapsei sale se zărea o jartieră din dantelă. Fran, care aparținea unei generații ce considera că a purta ciorapi cu jartiere era emblema supunerii și disconfortului, pe lângă urmele pe care le lăsau pe coapse, fu revoltată. Pentru ce luptaseră Emmeline Pankhurst și Gloria Steinem? Probabil, șopti o voce în mintea ei, pentru dreptul de a alege după pofta inimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
jartiere era emblema supunerii și disconfortului, pe lângă urmele pe care le lăsau pe coapse, fu revoltată. Pentru ce luptaseră Emmeline Pankhurst și Gloria Steinem? Probabil, șopti o voce în mintea ei, pentru dreptul de a alege după pofta inimii între ciorapii cu jartiere și dresurile ca de uniformă, dar după șase pahare de sangria, Fran se hotărî s-o ignore. Se sprijini deodată cu spatele de peretele care, fiind lângă cuier, era căptușit cu pardesie și paltoane și aproape că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și pe un senior medieval revenit acasă după ce împroșcase cu săgeți la Crecy. Când e nunta? Soph și Lottie pot să fie domnișoare de onoare? — Da, te rog! se entuziasmă Lottie. Pot să port o rochie albă cu fundițe roz, ciorapi de dantelă, balerini roz și flori naturale în păr ca Samantha? Lottie se afla la vârsta la care cel mai important lucru în viață era să ții pasul cu de-alde Samantha. — Sam spune că nu e o nuntă adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
redacție în loc să meargă direct acasă. Avea nevoie de ceva care să-i distragă puțin gândurile de la beleaua în care să băgase. Stevie muncea cu spor, cu mânecile suflecate și părul prins cu ceea ce părea a fi o pereche veche de ciorapi, corectând o știre despre cele mai recente restricții impuse traficului din Woodbury. — Cum a fost escapada misterioasă? Și apoi, dintr-un instinct izvorât din faptul că o cunoștea pe Fran de când era de-o șchioapă și din profunda afecțiune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
activităților de zi cu zi de la Citizen, dar în nopțile lungi în care Fran era nevoită să lucreze, Stevie își trântea trupul greoi, ce devenise o prezență liniștitoare, pe biroul lui Fran, se uita cum i se ducea firul de la ciorap, o îmbia cu cafea și cuvinte pline de înțelepciune și se dovedea, ca-ntotdeauna, comisia perfectă de evaluare a noilor idei. — Există două opțiuni pentru un proiect îndrăzneț ca Fair Exchange, reflectă Fran, prea epuizată ca să mai poată lua o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de la Securitate, n-am mai dat nici un semn la Rahova, am făcut rate la un computer, ideea de datorie nu mă mai căpiază, am învățat să patinez, să înot, mi-am luat șapte perechi de pantaloni, douăzeci de perechi de ciorapi pe care le pierd mereu. Ca un adevărat bărbat. Primesc scrisoare la redacție: Domnule, În toamna anului trecut ați fost în Penitenciarul Rahova, timp de mai multe săptămâni, pentru a obține interviuri cu deținuții condamnați pe viață. Aceste interviuri, ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
kilograme. Fructe, legume, dulciuri, băuturi răcoritoare aduse cu ocazia vizitelor nu vor fi fi incluse în greutatea pachetului. Cantitățile de fructe, legume, dulciuri nu vor depăși 5 kg, băuturile răcoritoare, 10 litri. Pentru spital: 2 schimburi lenjerie corp 2 perechi ciorapi săpun și 1 prosop perie și 1 pastă dinți hârtie igienică aparate bărbierit unică folosință cărți, ziare, reviste, radio pe baterii plicuri, hârtie. Timbre, obiecte de scris 1 kg zahăr sucuri, apă minerală, compoturi, fructe 1 lighean, vată, tampoane igienice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aia rușii ce-au făcut? Au dat gaz. Păi, cecenii trebuia să tragă ca la teatru, ce gura mă-tii, rusule, ești tare? Și Ben Laden, altă nebunie, nu e de-al nostru ăla. Seara, după teveu, ce fac? Spăl ciorapii, când îmi fac igiena. Gratiile, după Medragoniu Mă simt ca-ntr-o cușcă. Camera normală și după aia vin două rânduri de gratii, care separă geamul și ușa. Cred că nu este normal. Se exagerează, cum se spune că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]