29,910 matches
-
acestă carte, am întîlnit o alta, de data aceasta cu evreii cît se poate de reali: Evreii în mișcarea de avangardă românească de Ovid S. Crohmălniceanu. O legătură imediată cu prima se poate face pornind de la prejudecata pe care o citează în chiar prima pagină și care îi aparține lui Călinescu: "Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască." O generalizare mai degrabă pașnică dacă o
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
Ei (scriitorii evrei) sînt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască." O generalizare mai degrabă pașnică dacă o așezăm lîngă o alta, la fel de literară și mult mai nouă, citată în cartea anterioară: "cam la toți evreii literatura, preocupările livrești sînt cumva " (Ion Rotaru). Din atare preocupări "comercioase" s-a născut una dintre cele mai interesante mișcări din istoria noastră literară. Pentru că atît statistic, cît și în numele ei cele mai
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
transfera în buzunar propriu. Dar sechelele îl opresc pe dl Râpeanu să vadă lichelele. Ce mai observă "Observatorul" În numărul dublu (damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie, Observatorul cultural este cu ochii pe românii de la Paris. Cităm, fără comentarii: �~n toamna anului trecut, în funcția de director al Centrului Cultural din Paris a fost numit Virgil Tănase. Prozator și dramaturg, emigrat la Paris după performanțe literare modeste în România, el s-a făcut cunoscut mai ales cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
teribilă împotriva consilierilor corupți și, titrează ZIUA, îl acuză pe premierul Năstase de o reacție "tipic mafiotică". Ceea ce nu izbutesc angajații Ministerului de Interne, să descopere probe că Sorin Vântu ar fi implicat în afaceri necurate reușește soția acestuia, Angelica. Cităm din EVENIMENTUL ZILEI: "Soția părintelui FNI a cerut instanței să constate că S.O.V. a vîndut fictiv grupul Gelsor, depunînd un act adițional secret. Documentul probează că Sorin Vântu a condus din umbră firmele și că poate fi tras
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
poate lucra. Capitolul Tangoul din Radiografia pampei al lui Martinez Estrada este cea mai sublimă analiză a acestui dans argentinian, care sparge șabloanele prejudecăților și etichetelor romantice, și în care se găsește esențial construcția piesei lui Mrozek. Tentația de a cita pasaje întregi este greu de oprit. Norocul meu, lipsa de spațiu. Flash-uri: "Tango-ul este un dans lipsit de suflu, un dans pentru automate, pentru persoane care au renunțat la complicațiile vieții spirituale și se refugiază în vis.ș
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
Constantin Țoiu FIICA PUSTEI sau Cartea vindecării (citez, n.n.) titlul nuvelei ales împreună cu Costi pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
Cartea vindecării (citez, n.n.) titlul nuvelei ales împreună cu Costi pe ziua de 1 august 2001, orele trei dimineața, en temps de folie. Ducă-se totul pe pustii, să fiu sănătoasă și să termin această poveste a tămăduirii sufletului... Cap. I (citez în continuare - n.n.) Căutarea numelui de botez al Norei, căci așa se cheamă eroina. O simplă literă schimbată la început și intru liberă în ficțiune. Înregistrarea aventuroasă a numelui nu prea obișnuit prin preajma locului românesc la primăria satului ardelenesc Curechi
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
de text vechi făcute de autor. Singurul text neizbutit e cel al lui Cristian Preda, Poporul meu. Călători străini și naționalism românesc, care, în prima parte, pune cap la cap clișee - pe care cititorul le-a întîlnit deja în fragmentele citate de Daniel Barbu - comparate, neconvingător, în partea a doua, cu un discurs naționalist de început de secol XX. Firea românilor - volum coordonat de Daniel Barbu. Nemira - col Societatea politică. București - 2000. 209p. Am avut noi grădini? Dolores Toma, autoarea unei
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
lipsească mătușile, prietenii, mai ales cei de condei, Kafka, Tolstoi, Dostoievski, Balzac, Malraux, dar și Marin Preda, Labiș și Sonata op. 111 de Beethoven, plus redacțiile, plus iubirile, plus...) reproduce în una din cărțile lui intitulată, nu întîmplător ,,Sonatine", următorul citat dintr-un autor mai degrabă necunoscut: ,,Absența unei boli psihonevrotice e probabil un semn de sănătate, dar nu unul de viață." Înclin și eu să cred că (mai ales pentru tipul de individ reflexiv, bîntuit de îndoieli, nu tocmai sigur
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
exemple cunoscute, consacrate. însă ei lucrează cu un material extrem de perisabil, cu nume de autori care nu mai spun nimic astăzi, cu scrieri pierdute prin biblioteci. Bibliografia lor este aproape imaginară (sau "generală" cum ar spune Mircea Horia Simionescu) - cărțile citate de ei sînt aproape imposibil de găsit. Recuperarea unui comunism pierdut definitiv, acela din cultura populară, este extrem de importantă. Dar nu pentru a judeca încă o dată atrocitatea asupririi ideologice (sînt destule destine tragice care o confirmă), ci pentru a confirma
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
nepotrivită și cu atît mai mult să nu se apropie cumva de cărțile autorului în cauză. Scriitorul e autor al unor volume de poezii care au făcut scandal penal în sensul propriu al cuvîntului (pentru aducere aminte e suficient să cităm titlurile a două dintre ele: O noapte cu Patria și Româna cu prostii). Dar nu în volume a germinat sămînța scandalului, pentru că ele au apărut ulterior declanșării acestora. Cele două volume citate anterior au trecut pe pagina de copyright anul
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
pe care o menționați atât de des? T.J.: Nu sunt sigur că înțeleg. Cred că susțineam că România se află, de fapt, pe muchia ș11ț Europei, printr-o sumă de unități de măsură istorice, culturale și economice. Din nou, pot cita mulți români eminenți care au gândit în aceiași termeni. Pe de altă parte, mai ales intelectualii români simt și se prezintă drept europeni până-n vârful unghiilor ș12ț. Tensiunea dintre dorință și istorie, dacă vă place, pare a fi unul dintre
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
determină o scădere drastică a tonusului individual. E ușor de imaginat ce se întâmplă atunci când această slăbiciune sporește din fundal anemia postcomunistă! Dar există totodată o șansă a bolnavului de a răspunde provocărilor, inspirată de însăși starea sa. Konrad Lorenz citează exemplul lui Kurt Hahn care a obținut succese în vindecarea ,,blazării și a plictiselii" prin implcarea pacienților în salvarea celor aflați în pericol de înec în zonele de coastă; ori pe cel al lui Helmut Schulze care a ajuns la
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
noastră culturală. Dar Z. Ornea are dreptate să invoce exemplul strălucit al acelei ,,școli" și din alte pricini: cîți dintre editorii amintiți de Z. Ornea (autori ai unor ediții critice de referință pentru cultura naostră, de n-ar fi să cităm decît Bolintineanu al lui Teodor Vârgolici, Maiorescu al Georgetei Rădulescu-Dulgheru și al Domnicăi Filimon, Rebreanu al lui Niculae Gheran ori P. P. Negulescu al lui Gh. Pienescu) au avut posibilitatea (căci de competență - cum se vede - nu ne putem îndoi
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
absența unei solidarități prompte și manifeste, ,,în contra direcției de astăzi" din cinematografia română, explică în mare parte criza endemică și absurdă în care perseverăm (pentru subculturnicii S.N., D.M. și cei numiți de ei în fruntea Cinematecii, precizez că l-am citat între ghilimele pe cineva numit Titu Maiorescu). Mai utilă decît o demonstrație punctuală sau o analiză de caz e, în consecință, revelarea paraliziei breslei înseși. Drept care - în locul unui articol ab ovo cu subiectul enunțat în prima frază - reproduc ultimul proiect
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
de Sănătate. Și tot în Azi ni se spune că reducerea TVA la alimente ar da bugetul peste cap. Titluri toate normale, doar că apărute în acest ziar ele ne fac să le citim de două ori înainte de a le cita. * Într-un fel de cronică de televiziune a zilei de 1 Decembrie, Tia Șerbănescu scrie în CURENTUL: ,,Pe plan istorico-cinematografc, 1 Decembrie a fost Ziua Națională a lui Sergiu Nicolaescu. Telecomanda a devenit de prisos: nu exista post de televiziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
prin sine însuși că jazzului nu-i poate rămâne străină nici una dintre manifestările esteticului. Johnny Răducanu le-a inspirat multor confrați intelectuali formulări memorabile. în filmulețul prezentat de TVR1 la cea de-a 70-a aniversare a muzicianului au fost citate câteva dintre ele, fără a-i menționa pe toți autorii. Lectorul acribic le va găsi semnăturile în numărul omagial, 48/ 1991, al revistei Contemporanul Ideea Europeană. Pe vremea aceea reușisem să public, în paginile Jazz Context din Steaua, scânteietoarele inedite
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
reuși niciodată plimbări armonice atât de fermecătoare ca acelea întreprinse, cu un aer de copil mirat și uneori malițios, de către Johnny." Scurt timp înainte ca "the Swinging Guru" să împlinească șapte decenii de viață, Sorin Antohi (a cărui formulă o citasem ca titlu la o amplă prezentare apologetică în Jazz Forum) mi-a trimis prin e-mail o splendidă rememorare a felului cum îl cunoscusem noi pe maestru. Precis o voi utiliza în viitoarele mele sinteze despre evoluția muzicii-simbol a secolului abia
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
rol atît în îndepărtarea de la putere a stîngii demagogice, cît și într-o guvernare care să promoveze în mod consecvent valorile liberale despre care am mai vorbit aici. Momentul acelei guvernări va veni, în România, sînt absolut convins." De ce am citat tocmai acest fragment? în primul rînd pentru că, așa cum am mai spus, e un exemplu de vitalitate și de lipsă de ipocrizie. în al doilea rînd, pentru că orice om liniștit înțelege că aici problema nu e că autorul nostru e "un
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
2001). Criteriul a fost cel al valorii regizorilor aleși (de unde și titlul selecției), dar a fost și cel al interferențelor, nu doar tematice, sau al afinităților elective. Astfel, la prima vedere, Nanni Moretti - regizorul filmului pe care tocmai l-am citat și care a inaugurat Zilele..., - pare, prin tipul de cinema pe care îl practică (intimist, psihologic, intelectualist, cu multe elemente postmoderniste) și prin tipul de creator pe care îl exprimă (concentrat pe propriile obsesii, de un egocentrism ce merge până la
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
atrăgător. Lansarea a fost făcută joi, 22 noiembrie, în Sala Mare a Ateneului Român, în cadrul unui veritabil spectacol semnat de Doina Levintza. Flacăra împlinește 90 de ani de cînd a fost fondată de Constantin Banu, în 1911, acela care scria (citat de G. Arion, actualul director al revistei): Nu știu ce e mai de osîndit: îndrăzneala necinstiților sau pasivitatea celor cinstiți" Adăugînd patetic: ,, Nu e formă de guvernămînt mai prielnică șarlatanilor și escrocilor politici ca pseudo-democrația". Circumstanța agravantă a talentului Pagini emoționante au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în viitor va afecta în mare măsură tînăra generație". De fapt, constată Blonton, s-au întreprins demersuri eficiente pentru influența Occidentului în România. Și citează ca exemple oficiale, denunțarea, în iunie 1948, a înțelegerii din 1929 între România și Vatican și închiderea, în 1948, a Institutului Francez din România. De asemenea, în august 1948, au fost închise toate școlile conduse de străini, iar bunurile lor
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
au ăștia!" Firește că, pentru orice anchetă, prima sursă poate fi și de regulă este, oriunde în lume, una anonimă, pe care trebuie să fii tu în stare s-o faci să vorbească și pe care n-o vei putea cita niciodată. Dar, în lumea civilizată, odată ce știi ce se întîmplă, instituțiile statului și chiar firmele private sînt obligate să-ți răspundă la întrebări (fie și prin ,,No comment", care tot înseamnă ceva) și să-ți pună la dispoziție datele cu
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
al doilea caz, s-ar cuveni să-l aflăm și noi, ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții, care ar merita citat în întregime, cum a făcut-o dl C. Stănescu în Adevărul literar și artistic din 14 noiembrie. Ideea, sugerată autorului de vizionarea în direct a prăbușirii Gemenilor newyorkezi, este aceea, paradoxală, că, odată cu tranformarea realității în spectacol mediatic, are loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
în același an se va și căsători cu aleasa inimii). Teza de licență se numea Minunea din drumul Damascului - argument apologetic. Teza, publicată, a fost bine primită de revista Biserica ortodoxă română, relevîndu-se că e scrisă din convingere adîncă. Să citez un fragment de la începutul tezei de licență: "Creștinarea Sfîntului Pavel, examinată de aproape și judecată strîns, constituie un argument apologetic (un argument că Iisus Christos este Dumnezeu), pe care nu poate să-l doboare nici o putere și nici o iscusință a
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]