2,545 matches
-
organizează , sub conducerea regelui Ungariei și Poloniei, Vladislav I, Cruciada de la Varna care se Încheie cu un eșec pentru oastea creștină. În 1456 Iancu reușește să-l oprească pe Mehmed al II lea În fața Belgradului. moare În 1456 răpus de ciumă În tabăra de la Zemun. Alexandru cel Bun Domn al Moldovei Între anii 1400-1432. Alexandru cel Bun a Întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A Încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu În anul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Carol Davila”, „Cumințenia pământului”. -Proza a generat producții literare moderne : o romanul istoric și de analiză interioară: Marcel Proust - „În căutarea timpului pierdut”; James Joyce - „Portret al artistului în tinerețe”; o romanul existențialist: Franz Kafka - „Procesul”, „Metamorfoze”, „Castelul”; Albert Camus - „Ciuma”, „Străinul”, „Mitul lui Sisif”; William Faulkner „Absalom, Absalom!”. -În creația poetică s-a remarcat poezia revoluției, militant-socialistă și lirica personală -În dramaturgie modernizarea creației s-a reflectat în teatrul de idei reprezentat de Bernard Shaw, Luigi Pirandello, Eugene O`Neill
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a fost organizată cruciada de la Belgrad câștigată de armatele creștine și cele ale lui Iancu de Hunedoara, fapt care a însemnat îndepărtarea pericolului otoman pentru o jumătate de secol; Iancu nu s-a putut bucura de victorie, fiind răpus de ciuma la 11 august 1456, în tabăra de la Zemun; a fost înmormântat în Catedrala din Alba Iulia, pe sarcofagul său fiind scris: „s-a stins lumina lumii”. Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476) domn al Țării Românești -Vlad Țepeș, fiul lui Vlad
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
propriul lor parlament. // Se publică Raportul Montagu-Chelsmford care recomandă statutul de "autoguvernare responsabilă" pentru India, ca răsplată pentru jertfa de sînge a contigentelor de trupe indiene în timpul războiului. // În acest an are loc cea mai mare pandemie din istorie, cu excepția ciumei bubonice (Black Death, v. vol. 1) de la mijlocul secolului XIV. Este vorba de așa-numita "gripă spaniolă", avînd focarul în China, care ucide 21.640.000 de locuitori ai Asiei, Europei și Americii de Nord, mai mulți decît au murit în Primul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se va termina în 1922 prin înfrîngerea militară a Greciei; aceasta va duce la o lovitură de stat inițiată de o juntă militară**. // În ultimii doi ani de război (1918-1919) are loc cea mai mare pandemie din lume, poate cu excepția ciumei bubonice (Black Death) de la mijlocul secolului XIV (v. vol. 1). Este vorba de așa-numita "gripă spaniolă" (o tulpină a virusului de gripă A, subtipul H1N1) care face 21.640.000 de victime în Asia (cu excepția Japoniei), Europa și America de Nord
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
cu on > un; Amourion, Valetsicon, Verdicousia, Vigla, Domenicon, Kleisoura, Konkoulion, Milogusta, Praitorion, Velvento, Kaisarea, Gratsiani, Galliani), sau a unor forme transmise de populația aromînă (Sărună < lat. Salona = Saloniki; Lăsun < gr. Elason; Băiasa = gr. Vovusa, alb. Vojusë; Dzîna < lat. Ad Dianam, Ciuma Naltă, Suma cu Bradu, Moașa-Smolcu, Moașa-Gurguliu, Devol, Florina, Castoria, Veria, Serres). Numele de origine sau cu aspect fonetico morfologic romînesc se găsesc răspîndite, de altfel, pe o arie largă în afara teritoriului dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, unde se află vatra
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ajutor de preot“, dat de magh. Káplán (< lat. Capellanus); Căptălan (sat în județul Alba și deal pe Valea Tîrnavelor) provine din magh. Káptalan, „totalitatea consilierilor și a canonicilor unei episcopii“ (posibilitatea de a proveni din rom. căptălan, „brustur dulce, buiedea ciumei, căptălaci“ este exclusă, avînd în vedere integrarea între celelalte hagiotoponime similare menționate și existența unor nume apropiate formal în Ungaria: Káptalanfa, Káptalantóti); Dicănești din județul Bihor trimite, probabil, la magh. dékán, „decan bisericesc, rang în biserica reformată“. Lăcașurile de cult
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec, cir, ciumă „umflă tură“, frică, jur (din în jur, împrejur), papură, mic, plai, spân, stup, sterp, sturz. Împrumuturi vechi germanice? În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Roman
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este interesant cum anonimul „inventator“ român al rețetei a ales să-i pună mâncării o denumire care provine din cuvântul grecesc stufáton, la rândul său derivat din italienescul stufato; ambele popoare, adică românii și grecii, s-au ferit ca de ciumă să utilizeze cuvântul care reprezintă sursa turcească a inspirației, și anume kapama. Dar poate nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
era în mare avânt. Lucrețius îi orientează pe oameni spre natura lucrurilor prin a sa „De rerum natura“, în care autorul se ocupa de medicină și de antropologie. în această operă care a învins veacurile autorul desrie și epidemia de ciumă din Atena, utilizând ca sursă pe Tucidide. În cele 37 de cărți ale Istoriei Naturale, Pliniu cel Bătrân se ocupă și el de medicină, zoologie, botanică, mineralogie, geografie și de arte. în cărțile 32, 19, 20 întâlnim informații medicale și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru medicii califatelor secolelor următoare. Nu este un compilator, dar recunoaște că prezintă pe înaintașii de referință. S-a străduit să nu omită nici o maladie, făcând și retușuri unde ideea era anacronică. Descrie în a 7-a carte, în extenso, ciuma studiată de Rufus din Ephes. A rămas și ca specialist în chirurgia ganglionilor, tumorilor de suprafață, uterine, mamare etc. Orizontului teoretic aprofundat îi adaugă experiența sa de chirurg cu dotație. El este cel care descrie cancerul ca pe un „rac
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
el. Această lucrare a fost utilizată și în sec. al XVIIlea, fiind tradusă în latină, ulterior și în alte limbi europene. El crede că medicul trebuie să fie și filosof în arta vindecării și cu un caracter deosebit. în cartea „Ciuma“, Rhazes descrie clinic această afecțiune, care împreună cu tratatul său despre variolă și rujeolă s-a bucurat de circulație europeană și utilizare didactică. „Cartea secretelor“ a lui Razes îl va influența pe Paracelsus, medicul filosof al Renașterii europene. Mai amintim că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
jurisprudențe, obiceiuri i s-au adăugat în timp comentariile, formând Talmudul care cuprinde legile și legendele și redactarea s-a făcut în era creștină și în timpul persecuțiilor păgâne. Se întâlnesc texte referitoare la vindecători, la bolnavi, la maladii ca lepra, ciuma, epilepsia, eczema, boli venerice, boli nervoase, paralizii, reumatism, boli de stomac și intestine. Medicii mergeau și acasă la bolnavi. în Iudeea, locuitorii îi numeau „rophe“ și-i retribuiau după caz și posibilități. Igiena talmudică e predilect colectivă. Talmudul însă nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
rophe“ și-i retribuiau după caz și posibilități. Igiena talmudică e predilect colectivă. Talmudul însă nu e o carte de medicină deși conține prescripții medicale, numește o serie de boli și prevede izolarea bolnavilor contagioși ca cei de lepră, holeră, ciumă. Numeroase recomandări, prescripții se referă la igiena personală, mai ales. Baia era obligatorie înainte de intrarea în templu. Se efectua controlul atent al cărnii în piețe, se interzicea consumului cărnii de porc și a sângelui de animal, considerat un produs impur
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
perioada biblică, se menționează frecvent multe boli intestinale, sexuale, de ochi, de picioare. Acestora li se adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
organizează ajutorul social prin Confreria Sănătății, în care sunt pregătite fete care îngrijesc bolnavi la domiciliu, asigurându-le și igiena. În Italia, Camilio de Leles (n.1550) pregătește infirmiere care să îngrijească persoanele afectate de pestă. Europa fusese bântuită de ciumă la jumătatea sec. XIV. în sec. XVI este iarăși greu încercată. La 1531 Florența făcea eforturi să scape de acest flagel. Este adevărat că atenția acordată anatomiei a neglijat, oarecum, bolile infecțioase iar clinicienii nu s-au ridicat la înălțimea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajunge rapid cunoscut. Regii Franței îl solicită ca specialist în traumatisme, plăgi, medicina juridică, patologia nașterii. Chirurg de reputație el va recunoaște că la Hôtel Dieu disecția pe cadavre i-a asigurat cunoașterea exactă a organismului uman. Ambroise Paré combate ciuma din 1531-1533 și scrie despre această boală cu un deosebit simț de observație. Cartea în care o descrie rămâne de o mare valoare în patologia pestei. La renumele său a contribuit și activitatea sa ca chirurg de război, începând din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
PATOLOG: GIROLAMO FRACASTORO (1483 - 1553) A fost un adevărat renascentist: matematician, astronom, geograf, filosof, muzician, poet, etimolog și clinician. A făcut studii la Padova unde a fost coleg cu Nicolaus Copernic. Fracastoro se pasionează de patologia bolilor infecțioase ca sifilisul, ciuma, tifosul și devine repede cunoscut cu poemul parabolico științific: Sifilisul sau despre boala galică (Syphilis sive de morbo gallico) Veneția, 1530. Autorul își imaginează un cioban cu numele de Syphilis care ar fi fost penalizat de Apollon pentru practici amoroase
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de seamă care s-au format pe lângă principalii titani, onorând cu studiul, experiența și perseverența lor progresul medicinii. Menționăm ca importante: Anatomia lui Charles Etienne (1545), Anatomia lui Colombo (1558), Chirurgia lui Franco (1556), Observațiile anatomice - lui Fallope (1561), Tratatul Ciumei a lui Paré (1568), Cartea nervilor a lui Varole (1583) care sunt și astăzi cercetate de pasionați. Iată de ce Renașterea nu este reductibilă la resuscitarea clasicilor Antichității. Fructificând critic pe înaintașii din diferitele domenii ale medicinii, făcând loc și conferind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
frământări interne și externe ale popoarelor sunt evenimente politice cu impact în dezvoltarea societății și a statelor. Dar războaiele istoriei sunt dublate, în acest secol, de războaiele microbilor. Agenții patogeni n-au frontiere. Sănătatea popoarelor europene e pusă în pericol. Ciuma traversează secolul, cu puseuri maxime, în Italia (1630), în Anglia (1665). Variola o acompaniază ajungând în 1670, la starea de endemie. Aceste maladii sunt dublate de bolile mizeriei: tuberculoza, holera, difteria, febra tifoidă etc. Luesul a mai diminuat dar nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
amintit și care la un moment dat, în Philadelphia, seceră 10% din populație. Aici apare primul spital abia în 1751. în Europa această epidemie intră prin porturile iberice (1723) și îngrozește prin ravagii și extensie. Lumea nu scăpase de frica ciumei, care numai în Italia, în câțiva ani din prima jumătate a sec. al XVII-lea, răpusese peste un milion de vieți, mutându-și focarele în alte țări europene. Numai în Prusia, în 1709, numărul victimelor pestei s-a ridicat la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școlilor e tot mai mare, la 1786, numai în Transilvania sunt 140, se simte nevoia și de medici școlari. Primul este Ion Manicat la Sf. Sava în București (1785). Românii ca și celelalte popoare sunt amenințați în acest secol de ciumă, variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medici școlari. Primul este Ion Manicat la Sf. Sava în București (1785). Românii ca și celelalte popoare sunt amenințați în acest secol de ciumă, variolă, malarie, lepră mai ales cei din porturi. Leproșii sunt numiți mișei. D. Cantemir scrie despre ciuma adusă la Galați de corăbiile ce au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Brandenburg. La Iași, primul medic al Spitalului Sf. Spiridon este Johann Goldzric Herlitz din Danemarca. Când domnitorul moldovean Constantin Racoviță moare, în 1772, medicul său Giuseppe Antonio Pisani e „pus în cușcă“ pentru că a greșit tratamentul. în bătălia cu ciuma din 1770 se remarcă medicii Samoilovici, Menderer și Orraeus care scrie Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Iassia et MDCCLXXI in Moskova grassato est, și apărută la Petersburg. În 1777, medicul Samuel Rácz semnalează, la Baia Mare, printre mineri, îmbolnăvirea cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tifoidei - 1880. în timpul descoperirilor lui Koch e descoperit bacilul difteriei de Edwin Klebs - 1883 și atestat la un an de Friedrich Löffler. Tot în 1884, rusul Nicolaev Artur descoperă agentul tetanosului; francezul Yersin după 10 ani îl descoperă pe al ciumei; după un an germanul Schaudinn pe al sifilisului și în 1909 francezul Nicolle descoperă agentul patogen al tifosului. Aceste descoperiri sunt cele mai răsunătoare, fără a epuiza lista care rămâne deschisă și pentru sec. XX. De altfel, prin microbiologie și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]