3,264 matches
-
sunt sigură dacă împăratul Hsien Feng știe că mă aflu în patul său. În mod sigur, nu vreau să-l iau prin surprindere. Să fac ceva zgomot ca să-i dau de știre că nu e singur? Majestatea Sa își azvârle cizmele și împinge deoparte brâul cu pandantiv din perle și amulete norocoase. Poartă o cămașă albă, iar coada neagră i se răsucește în jurul gâtului precum un șarpe. Fără a se schimba în cămașa de noapte, se strecoară în pat și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ștergem lacrimile. O tot aud în minte pe doamna Jin: „Inculto!“ - și vreau să râd în loc să plâng. Sunt nevoită să-mi acopăr fața cu mâinile. Printre degete, îl zăresc sosind pe prințul Kung. E îmbrăcat într-o robă albă, cu cizme asortate. Când se uită la sicriu pare lovit de durere. Rudele femei trebuie să își evite verii și cumnații, așa că ne retragem în camera alăturată. Din fericire, eu pot să văd prin ferestre. Capacul sicriului este ridicat pentru prințul Kung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca să fiu în stare să salvez viața lui Su Shun într-o luptă din zona muntoasă Hupei. Și acest pumnal l-am primit tot ca răsplată pentru isprava mea. Yung Lu se apleacă spre genunchiul stâng și scoate pumnalul din cizmă. Mi-l întinde. Mânerul este făcut din jad incrustat cu pietre. În clipa în care degetele mele ating arma, o senzație ciudată îmi străbate trupul. E deja amiază când Nuharoo ne anunță că trebuie să plece în camera dedicată lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
garnitură galbenă la mâneci și guler. Cineva trebuie să rămână în capitală și să trateze cu Aliații. — Dar Ts’eng și Ch’un? — Au hotărât să rămână cu mine în Peking. Împăratul se așază, și eunucii încearcă să-i pună cizmele. — Prințul Ch’un va trebui să îmi asigure paza în călătoria la Jehol. — Majestatea Voastră, vă implor pentru ultima oară să luați în considerare rămânerea în Peking. — Su Shun, strigă nerăbdător împăratul Hsien Feng, pregătește un decret pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ceva să o opresc pe Rong, căci era din nou însărcinată. I-am promis că-l voi ajuta și l-am rugat să bea din vinul de igname. În toiul conversației, a sosit și Yung Lu. Era în uniformă și cizmele îi erau acoperite de noroi. S-a așezat în tăcere și a luat un bol de vin. L-am analizat în timp ce continuam să vorbesc cu prințul Ch’un. Discuția noastră a mers de la copiii la părinții noștri, de la împăratul Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de care mulți fug îngroziți, o mare victorie. Iar lista cunoștințelor ar fi albă. PERSPECTIVA DE A DEVENI MORALIST Văd cu groază perspectiva de a deveni moralist. Nici măcar lui Tolstoi nu-i stă bine când spune că o pereche de cizme bine făcute de un bun cizmar sânt mai utile omului decât un roman, sau că Simfonia a IX-a de Beethoven nu e bună fiindcă nu conține nici un mesaj creștin. Morala constituie pentru artă o primejdie pe care mulți o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
când am terminat cu montatul tuburilor și racordul la rețea. Lucram la instalarea contorului și a siguranțelor. Afară ploua și trăsnea, uite-așa alergau fulgerele în jurul casei, ca niște șerpi de foc. Eu lucram pe viu, fără mănuși și fără cizme de cauciuc. Trece curentul prin mine și eu nu simt nimic. La școala de maiștri demontam întrerupătorul de lângă ușă, puneam două degete pe fire și când intra cineva, hai noroc, mă, îi spuneam, și îi întindeam mâna și ăla mi-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
din prima zi porni o ploaie cleioasă. Șanțurile se umpleau cu noroi. Ca să intre înăuntru mireasma ploii, am deschis larg ușa, geamurile fiind înțepenite în vopsea. Pe zbiceala de sub gard se apropiau doi inși. În smîntîna de pe șosea, clefăia cu cizme de cauciuc altul. În ploaie oamenii grăiau domol. Unul povestea cu tacîm o afacere personală: ... „Și m-am dus la do’n Zamfirescu și el m-a trimes la tovarășu’ derector. Da’ tovarășu’ derector mi-o zîs: „Du-te în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
descoperit altă vocație: lipea afișe pentru utece. Mai cînta din fluier seara la căminul cultural iar la urmă a încropit o formație de fluierași. A luat și premii la raion.” Glasul lui sonor și îndrăzneț, fruntea teșită, nasul ca o cizmă, botul de cimpanzeu și chipul vioi cu ochi mici, verzi și mobili, îi dădeau lui Fărocoastă un aer vesel. Deși semănau cu el la îndrăzneală, frații lui rămăseseră țărani. Cu vocea cultivată, deosebită de a lor care nazaliza și înghițea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
așa zisese Primarul, ca să mai Îndulcească și chiar să ia un pic peste picior cuvântul moarte - oamenii, ca și cum sar fi Înțeles Între ei, Își lepădară Încălțările și porniră desculți pe ulițe și prin curți. Băgaseră de seamă că bocancii, pantofii, cizmele ori chiar papucii și gumarii lor făceau un zgomot Înspăimântător când izbeau pământul Întărit al potecilor ori pietrele cenușii și colțuroase ale șoselei. Pe când așa, talpa goală scotea numai un bubuit Înfundat, care nu rănea chiar tare auzul. Se Întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
albă, părul galben numai inele, ochi albaștri. Era Îmbrăcată Într-o cămașă lungă, ușoară ca norii cei cuminți, Încinsă la mijloc cu bete roșii. Dintr-o carafă străvezie Îi turna apă lui Făt-Frumos, care Își clătea paloșul de sânge. Avea cizme până la genunchi, chimir lat de piele, cușmă cu pană de păun peste pletele negre care Îi cădeau pe umeri. Se așeză, bătrânește, pe un scaun cu trei picioare, propti sabia pe un butuc gros și Începu s-a ascută fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-l legi mă, boule?!” se mirase vesel Veterinarul. „Adu mata niște sârmă, că eu m-am luat cu treaba și am uitat.” Copiii se uitau cu Încântare la acea reprezentație și aproape că nu le părea rău că-și mânjiseră cizmele de cauciuc până sus În noroaiele Colectivei. Cei doi din țarc se murdăriseră ca niște porci, se Înjurau Între ei și aruncau vorbe grele și vițelului, fără să le pese că erau priviți de vreo treizeci de perechi de ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
numele În Herești și când locuitorii s-au răsculat Împotriva unor arendași cam hulpavi, a ieșit la iveală și plânsul scris al lui Cocrișel: un tânăr locotenent al Armatei trimise să-i potolească pe țărani aproape că a călcat cu cizma pe acel document ce zăcea alături de altele, distruse de foc ori de furia răsculaților care căutaseră degeaba Înscrisurile cu Învoieli. Locotenentul a ridicat cu grijă scrisoarea - era un băiat fin și citit, știind bine ce Însemnătate se acorda unor astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fericire, ca să ajungă la casa așezată pe o uliță de pe culmea coastei dinspre Dunăre, trebuia să străbată o mare parte a satului. Chiar și așa, lui Ectoraș i-ar fi plăcut ca drumul acela să se lungească la nesfârșit. Zgomotul cizmelor de cauciuc În nămol ori În băltoace i se părea muzică a fericirii și avea să-l păstreze În amintire, până să dispară și chiar dincolo de dispariție, ca pe una dintre puținele clipe de aleasă și un pic dureroasă frumusețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a ultimei spaime, să dea dacă nu o palmă, măcar un bobârnac existenței sale nu prea fericite. În primăvara care urmase iernii dispariției celor doi, un pădurar găsise pe fața dinspre Dunăre a Digului ghetele scâlciate ale lui Foiște și cizmele de cauciuc ale lui Repetentu. Anchetatorii, fără să dea o soluție oficială, presupuseră drept cauză a disparițiilor dublul suicid prin Înecare. Deodată, poveștile și Întâmplările Își Încetară Învârtejirea, iar contururile lor tari, ce puteau fi simțite cu trupul, se Înmuiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
glas ce nu îngăduie nici o împotrivire. M-am oprit privind la el cu nemăsurată teamă, dar și cu multă admirație... Chip de voinic abia ieșit de sub dalta unui neîntrecut meșter. Mânecile cămășii albe ca helgea suflecate. Chimir lat și ghintuit. Cizme în care pare turnat... Pălărie cu zagara întinsă... Ochii două țăndări de cer așezați sub fruntea înaltă, umbriți de sprâncene groase... Mă săgetează cu privirea, măsurându-mă din creștet până în tălpi. Sâneața și-a sprijinit-o pe îndoitura brațului stâng
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
numai atât, Tolstoi a încercat să își trăiască filozofia, luptând pentru sprijinirea victimelor foametei, donând bani pentru protejarea celor oprimați, și susținând prin alte mijloace recucerirea păcii. Contele Tolstoi, neam de mari prinți ruși, tăia lemne la cei neajutorați, cosea cizme la nevoiași, mergea la coasă pe terenurile văduvelor. Tolstoi a fost excomunicat, adepții lui prigoniți și băgați la închisoare, tolstoismul declarat religie eretică, interzisă prin lege sub amenințarea cu pedepse aspre. Deci biserica, s-a văzut din nou pusă la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
-și încerca armamentul prin bombardamente preventive, (așa motivează ei), împotriva unor țări care nici nu știu cine i-a lovit și mai ales de ce i-a lovit. De atunci, măsurile de securitate la intrarea în SUA, au sporit exponențial. Te caută în cizme, în șosete, în chiloți și mai știu eu unde, se fac radiografii ale întregului corp și a fiecărui dinte separat ca nu cumva să fie ascuns pe undeva vreun dispozitiv exploziv, ești chestionat despre mamă, tată, frați, nepoți, străbuni până la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
unor mâncăruri de frupt, ca toba și șoriciul, ci persoane care îndeamnă la evlavie, la post, la strângerea curelei, până la urmă chiar și în jurul gâtului. Și numai cei doi, de mai sus, au primit în dar cea de a treia cizmă ci și un personaj un pic mai special, unul Dan Fătuloiu, secretar de stat la Interne, care în momentele acestea ciudate, a reușit de minune să-și dea singur, ferm și precis, un imens șut în fund, cu cea de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un personaj un pic mai special, unul Dan Fătuloiu, secretar de stat la Interne, care în momentele acestea ciudate, a reușit de minune să-și dea singur, ferm și precis, un imens șut în fund, cu cea de a treia cizmă, făcută se pare cu mijloace proprii. Se zice despre Dan Fătuloiu ăsta, de acum fost secretar de stat la Interne, că, în perioada cât a fost șeful Poliției Capitalei, tocmai se pregătea să trimită Judiciarul pe capul primarului general Traian
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
era un fel de junglă închisă... Aici ajungeau cei care nu reușeau să scoată un cinci la testările necalificaților... Dar se pare că destinul mă joacă pe degete... Aici era locul meu. Suntem într-o zi frumoasă de septembrie, am cizme din piele albă cu tocul prea înalt și niște haine ceva mai mulate pe corp... Iau un autobuz care mă duce până la o anumită stație și de acolo trebuie să merg cinci-șase km pe jos...Am pierdut mașina care mă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
am auzit-o pe mama oftând, dar eram prea Înnebunită să nu Întârzii ca să Îmi mai pese. Am fugit tot drumul către studioul de balet. Afară era Îngrozitor de frig și de pustiu. În timp ce picioarele mele, aflate În cele mai incomode cizme cu toc, mă implorau să mă opresc, m-am gândit cât de mult uram iarna. Totul era rece și trist. Totul, până și eu. Am ajuns cu două minute Întârziere la studio, dar am fost mulțumită. Adoram locul acela. Studioul
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
foarte bine cu ea. Pune-ți nenorocita aia de fustă și haide. M-am uitat nemulțumită la ea. Purta un top negru și o geacă de piele, o pereche de blugi Închiși la culoare - blugii mei, de fapt - și niște cizme Îngrozitor de scumpe pe care i le făcuse cadou un pretendent urât și scund. Părul Întunecat și lung i se revărsa pe spate În bucle lejere, iar buzele de un roșu aprins oftau nemulțumite pe chipul ei perfect. Arăta atât de
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
eram unde trebuia să fiu. Nu știam cât ar fi fost Alex dispus să mă mai aștepte. Am inspirat. Tictac. Tic-tac. Ai mei aveau să mă omoare. Mult prea târziu, am ajuns. Arătând deplorabil, cu părul În șapte direcții și cizmele distruse pe vecie, dar totuși la locul potrivit, gata să-mi recuperez fratele cu ultimele puteri. Dar alternativa ca el să nu fie acolo mă Înnebunea și fiecare secundă Îmi confirma adevărul ei. L-am căutat jumătate de oră, am
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
Înțelegi tu. Bianca chicoti. ― O, cu siguranță că Înțeleg! ― Nu-mi vine să cred că asta chiar costă bani, zise Maria uitându-se scârbită la fusta mini roz bombon pe care o ținea În mână. E absolut oribilă. ― Au și cizme asortate, am remarcat eu râzând. Am putea să ne luăm la fel și să ne spunem gemenele Barbie. Maria strâmbă din nas și agăță fusta la loc pe umeraș. ― Ți-am spus că e o idee proastă să mergem la
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]