8,913 matches
-
clare din partea legiuitorului. Curtea a statuat că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 52). Or, caracterul larg al sintagmei criticate determină posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente în/din
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ, cu referire la introducerea literei o) în articolul 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul clarității și previzibilității legii. ... VI. O a treia critică de neconstituționalitate în ceea ce privește completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României se referă la introducerea, în cuprinsul articolului menționat, a literei p), cu următorul conținut
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
și „campanii de dezinformare“, legiuitorul nu a reglementat vreo definiție legală și nici nu a adoptat vreo dispoziție în legătură cu acestea pe baza căreia să se poată discerne eventuale caracteristici/ aspecte care caracterizează termenii/noțiunile utilizați/utilizate. În ceea ce privește claritatea și previzibilitatea acestor expresii, reiterăm cele expuse anterior în sensul că legiuitorul nu a apelat nici în acest caz la vreuna dintre modalitățile de configurare a înțelesului termenilor utilizați (definirea în cuprinsul actului criticat/adoptarea unei norme de trimitere). Mai mult
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
finale care să determine completarea prevederilor Legii privind securitatea și apărarea cibernetică a României cu dispoziții din alte acte normative. Așa fiind, din această perspectivă, apreciem că se păstrează și în acest caz viciul de neconstituționalitate în sensul lipsei de claritate și previzibilitate al expresiilor și termenilor utilizați. Într-adevăr, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în cazul în care expresia utilizată nu beneficiază de o definiție legală, rezultă că intenția legiuitorului a fost de a-i atribui, în contextul reglementării, înțelesul ce rezultă
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
a termenilor utilizați se poate realiza prin diverse procedee, inclusiv prin apelarea la sensul comun al acestora, în unele cazuri, în funcție de materia în care aceștia sunt reglementați, acest lucru nu este suficient pentru a respecta exigențele constituționale de claritate și previzibilitate. Astfel, în unele cazuri intervine necesitatea reglementării exprese și riguroase a criteriilor/trăsăturilor care trebuie îndeplinite pentru ca unei anumite acțiuni să i se poată atribui o anumită caracteristică. Astfel, în cazul supus controlului de constituționalitate, deși termenilor propagandă
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu referire la introducerea literei p) în articolul 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul clarității și previzibilității legii. Având în vedere aceste aspecte, observăm că, potrivit art. 13 lit. f) din Legea nr. 51/1991, în situațiile prevăzute la art. 3 din același act normativ, organele cu atribuții în domeniul securității naționale pot, în condițiile legii
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
2022. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, textul criticat respectând cerințele constituționale de claritate și previzibilitate. Procedura contestației la executare este un mijloc procedural de rezolvare a acelor situații relative la executarea hotărârii după rămânerea definitivă a acesteia. În ceea ce privește dreptul la apărare, accesul liber la justiție și egalitatea în drepturi apreciază
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
s-a respins ca inadmisibilă contestația la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt în contradicție cu cele ale art. 597 și 599 din Codul de procedură penală, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a normelor criticate și încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). În esență, autorul excepției susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece permit formularea unei contestații la executare numai împotriva acelor hotărâri care sunt susceptibile de executare
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
ca nefondată o cale de atac. Totodată, autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate încalcă și dreptul la apărare. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de claritate, precizie și previzibilitate, instanța arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, s-a subliniat că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
din Codul de procedură penală (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 24). ... 22. În ceea ce privește cerințele de claritate și previzibilitate pe care orice text trebuie să le îndeplinească, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). ... 23. În ceea ce privește susținerile potrivit cărora dispozițiile criticate sunt neconstituționale, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, deoarece se află în contradicție cu dispozițiile art. 597 și 599 din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorul excepției nu identifică în ce constă pretinsa contrarietate care ar determina încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin.
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
împotriva unei decizii pronunțate într-o cauză în care s-a solicitat obligarea la încheierea unui contract de vânzare a unui apartament. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă principiul constituțional al clarității și previzibilității legii, impus de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. În acest sens, se arată că prevederile art. 165 din Codul de procedură civilă nu reglementează
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
care a făcut transmisiunea, în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit prevederilor art. 154 alin. (6), respectiv prin telefax sau poștă electronică (art. 165 pct. 3 din Codul de procedură civilă). ... 16. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225) că una dintre cerințele principiului
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 26-28). ... 17. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține, prin raportare la criticile formulate referitoare la încălcarea cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, că normele criticate stabilesc într-un mod clar și riguros domeniul reglementat, având o previzibilitate certă cu privire la efectele pe care le produc. ... 18. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la faptul că
DECIZIA nr. 622 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267553]
-
la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/137 din 26.04.2023, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Senatul României: 1. apreciază furnizarea acestor orientări, având în vedere nevoia de claritate pentru anul 2024; ... 2. consideră că: a) la acest moment, este nevoie, pe de o parte, de predictibilitate în ceea ce privește regulile bugetare și, pe de altă parte, de flexibilitate pentru a exista o adaptare la mediul global și
HOTĂRÂRE nr. 52 din 3 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267616]
-
parte, de predictibilitate în ceea ce privește regulile bugetare și, pe de altă parte, de flexibilitate pentru a exista o adaptare la mediul global și la multiple provocări economice și de securitate; ... b) ar fi fost utilă o mai mare claritate în ceea ce privește statele care sunt deja în procedură de deficit excesiv; ... c) rolul investițiilor este unul cheie și, în acest context, subliniază importanța asigurării securității, pe lângă transformările verde și digitală; ... ... 3. susține necesitatea diferențierii între procedurile de
HOTĂRÂRE nr. 52 din 3 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267616]
-
un caracter relativ, nepermis, procedurii și cazurilor de încetare a detașării magistraților [în acea cauză se punea problema detașării, ca eveniment ce determina modificarea raporturilor de muncă ale magistraților]. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică“. ... 16. În considerentele aceleiași decizii, paragraful 23, Curtea a statuat că, în situația magistraților, al căror statut este consacrat la
DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266615]
-
legiuitorul se referă expres la „persoanele fizice prevăzute în art. 175 alin. (2)“. Relevanța expunerii de motive a Legii nr. 286/2009 în definirea noțiunii de funcționar public asimilat este subliniată și de instanța de contencios constituțional în analiza condițiilor de claritate, accesibilitate și previzibilitate a dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal (Decizia nr. 781/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 28 februarie 2018). În acest sens s-a statuat că: 19. Condiția prevăzută de
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.“ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta privind claritatea legii. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat referitor la dispozițiile de lege criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 150 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din
DECIZIA nr. 660 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266712]
-
decizii, Curtea a constatat că susținerea autorilor excepției de neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate referitoare la conflictul de interese al aleșilor locali sunt redactate cu suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor lor să își conformeze conduita și să anticipeze consecințele ce pot rezulta din neîndeplinirea obligației prevăzute de lege. Astfel, dispozițiile de lege criticate reglementează obligația primarilor și viceprimarilor de a nu emite un act administrativ sau
DECIZIA nr. 660 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266712]
-
în cadrul de reglementare al Uniunii Europene pentru a reduce costurile de reglementare și de conformare suportate de întreprinderile care doresc să fie cotate sau care sunt deja cotate la bursă, în vederea simplificării procesului de cotare și a sporirii clarității juridice, asigurând totodată un nivel adecvat de protecție a investitorilor și de integritate a pieței; ... 2. susține faptul că cotarea pe piețele publice va contribui la diversificarea surselor de finanțare pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, va spori investițiile și va
HOTĂRÂRE nr. 32 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266725]
-
de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2022-2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 4 aprilie 2022. Totodată, pentru respectarea standardelor de calitate a legii, în dimensiunea referitoare la claritatea reglementărilor, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, a apreciat că se impune menționarea expresă a nivelului de studii solicitat în cadrul condițiilor de selecție a membrilor organelor de conducere ale administrațiilor portuare. ... 46. De asemenea, Președintele
DECIZIA nr. 18 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266545]
-
fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, context în care susține că reglementarea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la claritatea normei juridice. În acest sens arată că dispozițiile criticate din Legea nr. 213/2015 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, sens în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
admiterea excepției de neconstituționalitate, context în care susține că reglementarea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la claritatea normei juridice. În acest sens arată că dispozițiile criticate din Legea nr. 213/2015 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, sens în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-a născut la data producerii faptei ilicite. De asemenea, arată că și mențiunea referitoare la termenul de 90
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
că devin aplicabile dispozițiile art. 13 alin. (6) din Legea nr. 213/2015. Așa fiind, autorii excepției consideră că prin edictarea normei legale criticate legiuitorul nu a înțeles să țină cont de trăsăturile imperative ale unei dispoziții, respectiv previzibilitatea, accesibilitatea și claritatea acesteia, context în care apreciază că procedura de solicitare a plății unei despăgubiri datorate de către Fondul de garantare a asiguraților nu este suficient de concis stabilită. ... 14. Întrucât legiuitorul nu instituie nicio sancțiune pentru depășirea termenului de 90 de
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]