7,569 matches
-
părți, semnale care vin dinspre viață sau moarte: „Clopotele sună ca o chemare ce vine/ din veșnicii/ te duci sau nu te duci la Cine/ o să fii sau n-o să mai fii.” Și de asemenea: „Cerul e încă deschis/ fiecare clopot face o gaură în cer/ cu sunetul lui/ pe-acolo se poate intra.” Semnificația lucrurilor se schimbă atunci când te afli sub semnul Isar. Lucrurile simple capătă dimensiuni cosmice, lucrurile obișnuite se dilată, spațiul este perceput diferit, timpul curge altfel, uneori
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
ă să se mute în podgoria Aradului, la Galșa. Părinții săi erau țărani cu oarecare stare materială. Tatăl său Ioan Popa își pierde viața în urma evenimentelor din toamna anului 1849, fiind împușcat, pentru vina de a fi tras în dungă clopotele bisericii, clopotele bisericii la care slujea ca preot, anunțând primejdia ce se apropia... Aici, în localitatea de lângă Șiria lui Slavici de mai târziu, se naște la 6 februarie 1824 „băiatul genial”- cum îl numea învățătorul de la școala primară din sat
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
se mute în podgoria Aradului, la Galșa. Părinții săi erau țărani cu oarecare stare materială. Tatăl său Ioan Popa își pierde viața în urma evenimentelor din toamna anului 1849, fiind împușcat, pentru vina de a fi tras în dungă clopotele bisericii, clopotele bisericii la care slujea ca preot, anunțând primejdia ce se apropia... Aici, în localitatea de lângă Șiria lui Slavici de mai târziu, se naște la 6 februarie 1824 „băiatul genial”- cum îl numea învățătorul de la școala primară din sat. Urmează apoi
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
SIMION SUSTIC, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 88 din 29 martie 2011. „RUGINA LINIȘTII” LA MEȘTERUL CUVINTELOR - SIMION ȘUȘTIC „nu-ți dau nici o zi și nici un fluviu / și nici o zi să o întinzi cort în deșert / căci clopotele-au prins rugina / liniștii și nopțile-au zburat din lilieci // ține o iarnă / mi-am plătit / meduzele ce au uscat oceanul // nici o grijă invidie / n-am să aștept în nici un cuvînt / care are prea multe dicționare // și totuși ai dormit
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
bine. A fost puternic înzestrat pentru purtatul crucii și a dus-o ... Citește mai mult „RUGINA LINIȘTII” LA MEȘTERUL CUVINTELOR - SIMION ȘUȘTIC„nu-ți dau nici o zi și nici un fluviu / și nici o zi să o întinzi cort în deșert / căci clopotele-au prins rugina / liniștii și nopțile-au zburat din lilieci // ține o iarnă / mi-am plătit / meduzele ce au uscat oceanul // nici o grijă invidie / n-am să aștept în nici un cuvînt / care are prea multe dicționare // și totuși ai dormit
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
Lui poartă pecetea Sfintei Treimi, adică și noi. Nu e frumos, că omul a primit poruncă de la Dumnezeu să fie fericit?“ Iată cum redă poeta această fericire: „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
Iată cum redă poeta această fericire: „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” („Ceva”) Natura, oamenii și sacrul dau mărturie despre armonia desăvârșită a căutării și evocă patimile și năzuințele unui suflet însetat de lumină și mântuire. „Trebuie/ Să ajung/ La/ Gândul pur,/ La/ Gândul pur.../ Cuvintele mele/ Au încetat să mai fie
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Luă foc tot pământul/ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă.” Arderea de jertfă ne trimite cu gândul la actul religios, la părăsirea zonei profanului și întoarcerea la sacralitate. „În cântec de clopot” „E o dualitate pe care o trăiesc zilnic și cred că fiecare dintre noi trăiește așa prin ascunsul din noi. O parte din mine a țâșnit în sus, către cer, și cealaltă e rostogolită în bolovanii călcați de pașii oamenilor
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
rostogolită în bolovanii călcați de pașii oamenilor, indiferenți la mersul lumii și al lor”, se confesează poeta. În stihurile Victoriței Duțu, firescul gândului și naturalețea expresiei dau valoare conduitei morale a creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
de pașii oamenilor, indiferenți la mersul lumii și al lor”, se confesează poeta. În stihurile Victoriței Duțu, firescul gândului și naturalețea expresiei dau valoare conduitei morale a creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
oamenilor, indiferenți la mersul lumii și al lor”, se confesează poeta. În stihurile Victoriței Duțu, firescul gândului și naturalețea expresiei dau valoare conduitei morale a creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
valoare conduitei morale a creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
creștinului, conduită din care face parte și rugăciunea. „Rugăciune/ Clopot/ Rugăciune/ Dangăt/ Bate clopotul/ Sună clopotul/ Rugăciune/ Rugăciune.” Sacrificiul dureros și sfânt al Celui din Veșnicii, simbol al forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
forței morale și fizice, se regăsește în dangătul clopotului în fața cerului. Sunetul clopotului evocă ispita înfrântă, doborârea păcatului, conferind versurilor un sens special, o semnificație morală deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
deosebită. Asemenea unui cântec solemn ce trimite în sufletul cititorului emoții tulburătoare, dangătul de clopot evocă moartea pe cruce a Mântuitorului, care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
care devine astfel, prototipul crezului creștin. „Totul cântă și tace/ Ca-n vis,/ Dang, dang, dang,/ Cântă prin zăpadă/ Clopotul./ Cântare veche/ Înveșmântată în alb./ O carte uitată/ În deal la izvor./ Și mă-nvârt,/ Și dansez/ În cântec de clopot.” (“Ceva”) De asemenea, lumânarea este evocată ca simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia sufletul dobândește liniștea absolută. „Lumânare/ Călăuză de drum/ Lumânarea/ Ce lumină/ Drumul...” („Cerc”) „Totul trece./ Totul rămâne...” Dispoziția sufletească a
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
îndreptat spre răsărit, adică „spre soarele cel duhovnicesc”, care este Hristos. Pe acoperiș este obligatoriu o turlă înaltă, îndreptată în sus, asemenea unui deget care arată spre cer, către „cele de sus căutate”. În turla bisericii se așază toaca și clopotele, care cheamă oamenii la rugăciune, iar în zilele de sărbătoare dau o și mai mare strălucire. În vârful turlei este așezată crucea. Ea semnifică faptul că în biserică se preamărește Hristos, Cel Răstignit, care a împăcat Cerul cu Pământul. Referitor
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Moscova. An aceeași perioadă, Geo Bogza compune scenarii de film an revista „Urmuz”, anticipând puțin nouă specie literară pe care o va practica Fondane peste câțiva ani, aceea a cinepoemelor. Până atunci ansa, H. Gad (Henri Fischman), fostul director de la „Clopotul”, o revistă avangardistă politica, ajuns la Londra, angajat la filiala Pathé Frères de-acolo, colaborează cu George Pearson, pentru scena cu păpuși din peliculă The Little People (1926). An același an, dansatoarea Lizica Codreanu interpretează segmentul coregrafic an rolul lui
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
aruncând steluțe în aer Elvira, Maria, Silvia, bat rufe-cu maiul- albe ca niște aripi de îngeri o droaie de prunci chiuie și se-avântă în valuri Miroase a iarbă și-a flori de malin a cetina din opincile tatei Clopotul unei biserici îmi fură visul două femei cu tâmple argintii dau cu pietre în valuri cu dureri în bucurii pun foc amintirilor cealaltă plânge Referință Bibliografica: Printre amintiri / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2104, Anul VI, 04
PRINTRE AMINTIRI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368672_a_370001]
-
de cor călușari joc și port a cuprins vii din podgorii până la un ceas de seară prin generații de la trei la optezi și trei de ani când torțele de felinar au astins dor înstrăinare de țara mumă în dangăt de clopot și răsunet de folclor prin Ovidiu Homorodean Tudor Furdui Iancu. O Poveste de un arămiu aparte de românism. Referință Bibliografică: FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNȚ ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august
FELII DE ROMÂNISM LA COVĂSÂNŢ ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368688_a_370017]
-
Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesătul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături. Unde sunteți părinti? Unde sunt frații mei? Strigă unul rănit și pierdut prin mulțimi, Parcă nu mai sunt sfinți, parcă nu mai sunt zei, Unii calcă-n altar
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
copil ce-a pierdut al culorilor sens, Ce-a-nvățat timpuriu, negreșit, să ofteze Copleșit de trăiri respirând fumul dens. Mă-ntreb de voi plânge de dorul tău mamă Mă-ntreb de voi plânge de dorul tău mamă, atunci când de clopot mă leagă apusul, atunci când pământul în pântec mă cheamă, atunci când secunda își deapănă fusul, nu văd nici un rost atunci să-ți plâng sânul, să mor însetat de laptele-ți sfânt, căci pasul meu calcă în urmă-ți tărâmul și-oi
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
animale, în special oi, li se mai spunea și, brânzarii” de sub munte. Sat de oameni gospodari, însă și pretențiile erau pe măsură. La marginea satului exista o mânăstire de călugărițe, care apoi s-a transformat în mănăstire de călugări. Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul cu chemările sale din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Al. I. Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
plus față de mine? Și cum a putut s-o determine pe Olga să se mărite cu el? Îl iubește oare cu adevărat? De ce m-a respins Olga? Ce mi-a lipsit mie?" La întrebările astea, care-i băteau urechile precum clopotul zidurile clopotniței încă de ieri după ce a deschis plicul și a citit invitația la nuntă, Fănel se străduia să răspundă și nu reușea. Poate pentru că-l cunoștea prea puțin pe Valentin, cel mai bun prieten al său de mai bine
ISPITA (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364599_a_365928]
-
martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate pustii, crăpată-n pod covata, Doar stâlpii sunt rămași străjeri la porți, S-au dus bătrânii, pe dealuri azi stau toți, Se-nvârte a uitării neiertătoare roata. Nu-i clopot ca să bată,în clipa cea nătângâ La capul lor nu-i nimeni să tremure de dor, S-au dus bătrânii, cu ei și lumea lor, Săraci sunt Apusenii,n-au cine să îi plângă. Doar Domnul ține seama `ntru ceas
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]