2,440 matches
-
inițiat însă, în anii ’70-’80, publicarea unui vast corpus de documente, în calitate de coordonator al lucrării G. Bariț și contemporanii săi, distinsă pe parcursul apariției cu Premiul „N. Iorga” al Academiei Române (1978). A condus Secția de istorie literară a institutului academic clujean, contribuind la formarea unui grup de tineri cercetători, între care s-au numărat V. Fanache, Mircea Popa, Elena Stan, Aurel Sasu, Valentin Tașcu, ca și Maria Protase, Georgeta Antonescu, Livia Grămadă. În paralel, P., angajat la Universitate, mai întâi ca
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
în uz, să demoleze false gloriole, luptându-se cu diletantismul unor istorici literari. Latura polemică este poate cea mai fascinantă, deoarece specialistul e dublat de un polemist împătimit, cu vorbe de duh memorabile, rămase în istoria nescrisă a vieții academice clujene și mai ales în memoria generațiilor de studenți care i-au urmărit vituperările, izbucnirile umorale de mare efect. A publicat un volum din lucrările inedite ale lui I. Budai-Deleanu, în care dă la iveală polemica necunoscută a acestuia cu Eder
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
a profesorului Simion Mândrescu la Catedra de germanistică a Facultății de Litere și Filosofie. Renunță, datorită obligațiilor familiale, la cariera academică, dedicându-se în schimb traducerilor. În iunie 1958 este arestată și, după anchete îndelungate, condamnată de un tribunal militar clujean; va fi eliberată din detenție abia după cinci ani și jumătate. Motivul arestării: difuzarea unei cuvântări legate de problematica emigranților sași, discurs provenit din Germania. Părăsind țara în 1969, se stabilește la Heidelberg. În 1981 i se decernează Premiul Organizației
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
gară. După ce termină liceul la Baia Mare (1964), urmează Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1964-1971). Se înscrie în Baroul din Satu Mare, practicând avocatura. Între timp va absolvi, în sistemul învățământului fără frecvență, și Facultatea de Filosofie a Universității clujene (1977). Ca student, frecventează cenaclurile revistelor „Tribuna” și „Echinox” și debutează în 1967, la „Amfiteatru”. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „Contemporanul”, „Flacăra” ș.a. Semnează și Alexandru Olar, Al. Olar-Varnali, Horia Algor. Numărându-se printre protagoniștii grupului format în jurul revistei
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
istoricului literar D. Popovici. Urmează la Cluj Liceul „G. Coșbuc” (1955-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1959-1964), luându-și licența cu o teză despre Aron Pumnul. După absolvire devine cadru didactic la Catedra de literatură română a Universității clujene, parcurgând întreaga ierarhie universitară, de la preparator la profesor (1990). Își susține doctoratul în 1974, cu o lucrare tipărită în același an: Ion Budai-Deleanu și eposul comic (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). În perioada 1981-1983, beneficiind de o bursă Fulbright, predă
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
textului, confirmat de incursiunile hedonist-metafizice ale criticului și de semnalarea „monstruozității” analizei, provenită din „(dis)proporția ei desantata față de scurtimea textului analizat” - nuvelă Drumul spre Polul Sud, aparținând lui Alexandru Vlad. Că și în eseul precedent, criticul remarcă la prozatorul clujean o „poetica a nealinierii”, concretizata prin nesupunerea la programul textualist și livresc al congenerilor săi și prin producerea unei proze referențiale, umpluta cu „substanță existențiala”. Drept martori, P. îi convoacă acum în ajutorul sau pe Gabriel Marcel, Georges Bataille și
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
primară în satul natal (1929-1933), urmează liceul la Făgăraș (1933-1936), Sighișoara (1936-1938), Sibiu (1938-1940) și la Blaj (1940-1942), unde își ia și bacalaureatul. În 1943 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și la Facultatea de Medicină a Universității clujene, aflată în refugiu la Sibiu. După ce în 1945 părăsește medicina, va absolvi, la Cluj, literele (1948). Este angajat ca preparator la Universitatea clujeană, la Catedra de literatură română, de unde este disponibilizat în scurt timp ca urmare a participării la grevele
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
În 1943 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și la Facultatea de Medicină a Universității clujene, aflată în refugiu la Sibiu. După ce în 1945 părăsește medicina, va absolvi, la Cluj, literele (1948). Este angajat ca preparator la Universitatea clujeană, la Catedra de literatură română, de unde este disponibilizat în scurt timp ca urmare a participării la grevele studențești. Între 1949-1960 și 1963-1965 este profesor la mai multe școli și licee din Cluj, iar între 1960-1963 lucrează ca metodist la Casa
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
și editorial, cu volumul Opinii despre poezie (1965). Activitatea cea mai intensă a depus-o în paginile „Tribunei”, fiind ani de zile cronicarul ei literar și responsabilul sectorului de critică literară. A mai colaborat la „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, la perioadice clujene îndeosebi, fiind rareori întâlnit în alte reviste, față de care avea o atitudine adesea polemică, generată de un excesiv orgoliu local (într-o vreme în care „Tribuna” era o revistă de prestigiu național). Intenția declarată a lui O. în anii ’70
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
1962-1966) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1967-1972). După ce între 1975 și 1977 este profesoară în învățământul secundar, devine cadru didactic la Catedra de limba română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere a Universității clujene. Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
în scenă în 1986 la Teatrul Național din Cluj-Napoca și ulterior la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești. SCRIERI: Spărgătorii de vitrine, Cluj-Napoca, 1984; Gigantica, Cluj-Napoca, 1988. Repere bibliografice: Mircea Muthu, „Spărgătorii de vitrine”, ST, 1984, 6; Constantin Zărnescu, Doi prozatori clujeni, TR, 1985, 15; Anton Cosma, Victor Nicolae, SLAST, 1985, 27. Ct.C.
NICOLAE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
Sandu În lucrarea sa Sociabitatea În spațiul dezvoltării (Editura Polirom, 2003) și utilizând pentru măsurarea capitalului relațional metodologia matricei comunitare propusă de noi În anii anteriori (vezi și Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună În satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, 2003) am putut desprinde și comunica o serie de aspecte importante asupra legăturii dintre capitalul relațional și strategiile de viață adoptate de locuitorii din Corna: se declarau de acord cu investițiile companiei străine, adoptând strategia mobilității, cei cu un capital
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o imagine mai apropiată de realitatea socială, de sensul acordat de subiecți propriilor lor acțiuni. Tema pe care o cercetează este cea a vecinătății ca relație și formă de comunitate socială, la nivelul vieții rurale din Munții Apuseni. Volumul cercetătorului clujean Silviu Totelecan este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu pot fi Înțelese
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu. În articolul Pe cărări drepte, Marin Dragnea
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
, Gabriel (25.VIII.1913, București), poet și publicist. Este fiul profesorului universitar Gheorghe P. Pamfil, unul dintre fondatorii învățământului farmaceutic clujean. Termină liceul în cadrul Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj (1931) și face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul tipăririi tezei sale de doctorat, locotenentul farmacist publică și studiul Elemente de etică
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
1919 până în 1947, conduce Catedra de anatomie și embriologie la Facultatea de Medicină. Înființează Institutul de Anatomie Descriptivă și Topografică și revista „Clujul medical” (1920). Autor al unor tratate de anatomie devenite clasice, prodecan și decan al Facultății de Medicină clujene (1930-1932), fondator al Societății Române de Antropologie, membru al unor societăți academice europene, P. a fost un reputat om de știință. Concomitent, întemeiază un cenaclu literar (1930), pe lângă care apare revista „Darul vremii”, este membru fondator al Filarmonicii din Cluj
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Darul vremii”, este membru fondator al Filarmonicii din Cluj (1920), precum și al Societății Scriitorilor Români din Ardeal (1936). Deține funcția de director al Operei Române din Cluj (1933-1936) și al Teatrului Național din Cluj (1936-1940), conduce Cercul dramatic al Universității clujene mutate la Sibiu (1940-1945) și face parte din comitetul de redacție al revistei „Luceafărul” (1941-1945). Debutează în 1924 cu un text polemic, Istoria măgarului farsor și a cioarei invidioase, replică la acuzațiile de plagiat aduse lucrării sale Tratat elementar de
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
ilustrează teza cu privire la primordialitatea spiritului. De o factură diferită sunt câteva nuvele „oltenești”, realiste, colorate, dar fără a ceda pitorescului facil, de o mare autenticitate și savoare comică. Omul de teatru P., cu un gust sigur în selectarea repertoriului Naționalului clujean, este mai puțin inspirat în încercările dramatice proprii: comediile, misterele sau dramele sale psihologice, reunite parțial în volumul Teatru (1945), sunt artificioase și livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
A funcționat ca preparator și asistent la Muzeul Etnografic din Cluj (1937-1946), director al Secției de artă populară a Muzeului Național „Regele Carol I” din București (1946-1947), director al Muzeului Etnografic din Cluj (1947-1950) și conferențiar de etnografie la Universitatea clujeană (1947-1951). În perioada 1952-1972 va fi profesor în învățământul secundar, la Sebeșu de Jos, Săliște, Cisnădie și Sibiu. Când se înființează Institutul Pedagogic din Sibiu (1969) este chemat la conducerea Catedrei de limba și literatura română, din 1972 fiind conferențiar
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
, György (25.I.1933, Lupeni), traducător. După terminarea liceului din Zalău (1951), urmează studii de filologie la Universitatea „Bolyai” din Cluj, obținând diploma în specialitatea limba și literatura română (1955). Lucrează mai întâi în redacția clujeană a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, apoi, din 1970, la Editura Dacia din Cluj, fiind redactorul-șef al secției germano-maghiare. Își face debutul cu traducerea nuvelelor lui Eugen Barbu din volumul Balonul e rotund (1957). Colaborând cu Editura
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág” (Budapesta), „Irodalmi Szemle” (Bratislava) ș.a. Transpune cu predilecție proză contemporană, publicând un număr impunător de volume. Debutează editorial în 1968, cu transpunerea unui
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
angajat la Catedra de germanistică a Universității din Cluj. Arestat, sub pretext politic, în toamna anului 1959, va fi eliberat în 1960, după câteva luni de anchetă, dându-i-se posibilitatea de a lucra cu normă de cercetare în cadrul Universității clujene. Revenit la Catedra de germanistică, este nevoit în 1963 să solicite pensionarea din cauza sănătății șubrezite. Emigrează în 1976 în Germania, stabilindu-se pentru ultimii ani de viață la Freiburg im Breisgau. După debutul publicistic din 1930, K. va oferi cititorilor
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
debutează cu o poezie în 1938, la „Universul literar”, și mai publică în „Gândul nostru”. Prima carte, Ortodoxie păgână, îi apare în 1941. După o lungă perioadă de interdicție a semnăturii, revine în presa literară, colaborând mai ales la presa clujeană („Steaua”, „Tribuna”, iar după 1990, „Clujul liber”, „Nu”). Va publica volumele Țărâna serilor (1967), Reminiscențe (1969), Trecerea pragurilor (1972), Elegii (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Nimburi (1977), Pâinile punerii nainte (1979), În lumina înserării (1982), Înstelatele oglinzi (1984), Orfica
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
alte stări de spirit, București, 1980; Indicațiuni pentru balerina din respirație, București, 1981; Cutia de rezonanță, București, 1985; Russian Jazz. New Identity (în colaborare), Londra, 1985; Poeme, Cluj-Napoca, 1986; Paradis pierdut în memorie, București, 1993; Jazzorelief, București, 1993; Incantări & descântări clujene, Cluj-Napoca, 1996; Recensământ de epifanii-Census of Epiphanies, ed. bilingvă, tr. Adam J. Sorkin, Liviu Bleoca, Sergiu Celac în colaborare cu autorul, Pitești, 1999; Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste, Cluj-Napoca, 2001; Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald, Timișoara, 2003
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Florian Lungu, Jazzorelieful lui Virgil Mihaiu, ST, 1994, 7-8; Orlando Balaș, Virgil Mihaiu, ECH, 1994, 1-3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 284-287; George Achim, Între Biedermeier și jazzificare, PSS, 1995, 8-11; Ioan Moldovan, Locus amoenus, F, 1996, 7-8; Alexandru Pintescu, „Incantări & descântări clujene”, PSS, 1996, 8; Pop, Pagini, 213-220; Borbély, Xenograme, 131-133; Poantă, Dicț. poeți, 122-125; Bucur, Poeți optzeciști, 123-126; Dimisianu, Lumea, 386-392; Grigurcu, Poezie, II, 112-116; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 170-173; Pop, Viață, 261-265; Dicț. scriit. rom., III, 191-192; Popa
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]