1,480 matches
-
a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e echitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e echitabil sociomoral și financiar pentru cei care au ales calea firească a căsătoriei, ci transmite și un mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e echitabil sociomoral și financiar pentru cei care au ales calea firească a căsătoriei, ci transmite și un mesaj mai general către opinia publică
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e echitabil sociomoral și financiar pentru cei care au ales calea firească a căsătoriei, ci transmite și un mesaj mai general către opinia publică, și anume că societatea (statul) legitimează mariajul și coabitarea ca echivalente funcțional; d) descurajarea prin mass-media a nașterilor premaritale, a situației de a crește și educa copii de către un singur părinte. Se ridică în aceste condiții câteva serioase întrebări în legătură cu astfel de proiecte: 1. din moment ce în cultura țărilor occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-au masificat stiluri diferite de viață și tendința începe să cuprindă întreaga lume, nu e un atentat la drepturile omului instaurarea politicilor sociale constrângătoare? Nu cred că răspunsul este ușor de dat. După cum am reiterat, nu toate formulele de coabitare și de creștere a copiilor sunt egal îndreptățite din punct de vedere sociouman. Să presupunem deci că încurajarea prin multiple mijloace, inclusiv prin programe elaborate, este justificată. Rămân însă în continuare următoarele două interogații majore; 2. există resurse, voință politică
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noilor state acceptă principiile de bază ale societății internaționale, inclusiv ideile de suveranitate și non-intervenție. În ciuda diferențelor culturale și de alte tipuri, care păreau să sporească, statele noi și cele vechi puteau să se înțeleagă asupra unor principii universale de coabitare și asupra unor valori morale universale, cum este principiul egalității rasiale. Modul în care diferite societăți ajung să se înțeleagă asupra principiilor universale pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre diferite tipuri de energie. Știința conturează o realitate în care cu greu ne mai aflăm locul în calitatea pe care ne-o conferă: accidente ale evoluției. O reconstrucție semantică a existenței pornind de la această realitate încă își așteaptă împlinirea. Coabitarea Științei cu Religia arată că prima nu a reușit întru totul să-și impună propria realitate, la a cărei realizare încă mai lucrează. Va veni momentul în care scrisul se va pierde în negura vremurilor, înlocuit fiind de alte forme
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de luptă cu timpul, una în care persoana încearcă să se salveze pe calea gândirii consemnate. În creștinism moartea conduce trupul la statutul de mască: el ascunde sufletul, ce se pregătește să-și găsească propria-i cale. După o lungă coabitare, în care cele două componente ale umanului (poate, mai corect, ale Divino-umanului) au dansat pe tema vieții, în zona vizibilului rămâne masca pe care-o constituie cadavrul, trupul ce intră într-un ritm de putrefacție infinit mai accelerat decât până
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cel puțin până acum și-a dovedit eficiența, reușind să propună idealuri, în același timp individuale și colective, ce au adunat și ordonat mii de ani mulțimile. În acest domeniu știința este abia la început, debutul fiindu-i caracterizat de coabitarea cu efectele credinței religioase. * Existența zodiacului dă seama de una din cele mai eficiente încercări de ordonare a diversității umane după repere cvasi-fizice, generând conexiuni între diverșii indivizi pe baza datei lor de naștere, spre exemplu. Începutul oricărui totalitarism poate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
zic nu, dar știți cum e: plăcerea fără pasiune e ca deflația fără excedent de cont curent: are viață scurtă. Relația noastră s-a stins încetul cu încetul: s-a ofilit pe nesimțite, apoi am eutanasiat-o prin înțelegere tacită... Coabitarea noastră stârnise o agitație foarte mare și la trattoria, unde colegii mă priveau ca pe protejata șefului: pe față erau toți numai un zâmbet, dar pe la spate îmi puneau bețe-n roate de câte ori puteau... Constatam cu amărăciune: ce mi-e
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de Comisia Europeană asupra Infracționalității, ca fiind „un cuplu căsătorit sau necăsătorit, descendenții acestuia, familiile de origine, descendenții sau rudele oricăruia dintre copiii cuplului, cu condiția ca aceștia să continue să locuiască împreună sau să continue relațiile determinate de o coabitare anterioară”. Termenul de violență domestică a fost inițial utilizat pentru definirea violenței îndreptate asupra soției, abia apoi fiind extins pentru a cuprinde toate tipurile de violență intrafamilială. În acest sens, violența domestică va cuprinde abuzul copilului în familie, violența între
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
epice dostoievskiene și camusiene se învecinează bine mersi cu Dimineața luminoasă a poeților autohtoni, drama exilatului tomitan consună cu suferința claustraților din Oran, iar desenele grotescului caragialesc sau arghezian cu reveriile suave ale neoromanticilor ori cu cele învălurite ale cerchiștilor. Coabitarea nu este însă deloc pașnică, din vina exclusivă a regizorului acestui spectacol sumbru al literaturii. El își contaminează (voit!) reprezentarea cu toate maladiile sale. Bolile poetului sunt, într-o mare măsură, și cele ale generației sale. Adică: greața, devitalizarea lentă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
europene, ci și diversitățile etnice și regionale. În anii '60 începuseră deja reviviscențele regionaliste. Momentul în care se pierde vechea identitate este momentul efectiv în care reapare un instinct de conservare. Astfel, vreme îndelungată, în ținutul bretonilor, Bretagne, existase o coabitare pașnică și complementară între bretonă și franceză, între cultura locală și cultura națională. Însă în momentul în care marele curent național de omogenizare a ajuns în această regiune, s-a produs reacția, nu a celor bă-trîni, ci a tinerilor, care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deși apare ca erou pozitiv, latura sa întunecată creează o afinitate inexplicabilă cu umbra oponentului său, Joker. Destul de complex în rolul său de Cavaler al Întunericului, Batman aduce în prim-plan în secolul XX câteva dintre credințele popoarelor tradiționale privind coabitarea om-animal într-un singur trup și metamorfozarea unuia în celălalt. Însă mitul pe care Batman îl ilustrează cu succes este "practicarea violenței în afara legii în scopul dreptății". Ca și Superman, Batman este celibatar, dar nu din propria voință, ci printr-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
umanoizi ai lui Rod Brooks din anii ’90. Mecanologia își găsește subiecți reprezentanți în toate timpurile, iar ceea ce pare astăzi hipertehnologizarea ființei umane (sau robotizarea excesivăă nu este decât o hiperbolizare a relației om-tehnologie din toate epocile. Antropologia dovedește această coabitare între ființa umană și unealtă încă din vremurile străvechi ale constituirii unui simț minimal de civilizație sau societate. În toate aceste configurații diacronice, înlănțuirea dintre uman și mașinal este considerată mai „umană” decât umanul (căruia tehnologicul pur îi repugnăă și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ceea ce poate să fieă asupra naturii (a ceea ce esteă. Prin chiar această diferențiere, se pot valorifica ambele regimuri ontologice într-un proces de fuziune a (postăumanului și a naturalului, a operaționalului și a organicului, a digitalului și a visceralului. Această coabitare este ilustrată în cea mai mare măsură prin domeniul biotehnologiei (în special coexistența dintre organul natural și cel artificial sau protezic - vezi discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vorbi de percepția socială asupra corpului protezat sau de imaginarul anormalității sau al monstruozității care însoțește această situație. A avea o „conștiință protezică” (Wilson, 1995Ă echivalează, în parte, cu reflectarea asupra înlocuirii parțiale a organicului cu tehnologicul. Ființa cyborgică cunoaște coabitarea celor două sisteme într-o singură conștiință scindată, mintea sa fiind împărțită între cele două aspecte ontologice diferite, suportând deopotrivă incizia protezică și armonizarea corporală a celor două sisteme. Subiectul (postăuman își aduce aminte de partea organică înlocuită grație caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtualității, caracteristică entităților cyborgice, vieții și inteligenței artificiale și identitatea avatarică sunt pragurile liminale de trecere înspre o posibilă condiție postumană. Perspectiva postumanului, așa cum este, la rândul ei, propusă în acest capitol, se întâlnește cu viziunea virtualului în înțelesul de coabitare dintre uman și ceea se este dincolo de uman, în acest caz entitățile mediate de tehnologiile computaționale. Postumanul nu este, prin urmare, privit ca o desprindere totală de uman, ca o ruptură sau ca o revoluție existențială, așa este formulat adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului ca sistem informațional codat genetic prin juxtapunerea patternului informației la substratul biologic. Distincția dintre pattern (informatică și substrat (organică este concepută drept una iluzorie întrucât informația nu poate exista doar ca pattern, ci încorporată în forma materială a corpului: coabitarea între patternul informațional și substratul trupesc se manifestă cu necesitate întrucât, în viziunea sa, patternul nu poate exista fără substrat. Astfel, susține punctul de vedere al condițiilor material-tehnologice ale subiectivității postumane implicate în procesul de virtualizare. Această perspectivă a postumanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este destinul speciei? Putem vorbi de epuizare genetică sau biologică? Fibroblastele se multiplică doar de 50 de ori, de câte ori se poate multiplica ființa umană? Suntem programați să funcționăm, ca specie, un anumit interval de timp? Care este acesta? Coabitarea într-un spațiu limitat a mai multor specii generează apariția unui habitat concurențial. Suntem angrenați în lupta interspecifică în fiecare zi. Și-a identificat omul cu adevărat dușmanii? Trebuie să ne preocupe unele aspecte legate de destinul speciei și nu
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
exilat în această lume, al unui Don Quijote tragic, al unui vînător de iluzii; sufletește, e un alchimist năzuind să asocieze timiditatea și orgoliul, izolarea și revolta, inutilul și inactualul, postura de fanariot decadent și cea a spiritului imperial bizantin; această coabitare dihotomică pur-impur, nobil-ignobil o percepe Vasile Lovinescu ca un izvor al dramei interne ce se va distila în frumusețea stilului matein: Nimic mai cutremurător, mai izbăvitor pentru Mateiu Caragiale, decît conștiința superiorului și inferiorului, concomitente în el, exprimată uneori cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
permite o variabilitate extrem de largă) și genică (între genele perechi, care permit o variabilitate înfinită), nu poate fi concepută decât în cadrul speciei. Observația și experimentul au arătat că diferențele dintre specii fac imposibilă nu numai încrucișarea între ele ci chiar coabitarea. În sprijinul acestei afirmații vine așa zisa izolare reproductivă, bine demonstrată astăzi, care operează prin două modalități: - izolarea prezigotică (înaintea unirii gameților), determinată de izolarea geografică, ecologică, temporală, comportamentală, la care se adaugă aspecte fizice, chimice și biologice care împiedică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai degrabă ca o consecință a sa, se dezvoltă iubirea părintească, acel sentiment pe care părinții îl nutresc pentru copiii lor, iar, în același timp, între copiii aceluiași cuplu se dezvoltă sentimentul iubirii frățești, ca rezultat al originii comune și coabitării în sânul aceleași familii. Toate aceste aspecte, cu puternice resorturi biologice, manifestate în cadrul familiei creează unitatea intimă, produce satisfacție și plăcere pentru părinți. De asemenea, pentru copii prin subzistența și protecția asigurată de părinți le conferă acestora siguranță și un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în natură sunt mai sărace. Deci microsocietatea formată din părinți și copii (familia) se bazează pe 4 instincte foarte puternice: - iubirea conjugală, în fapt coabitarea a doi parteneri de sex opus în vederea procreării (scop de altfel ignorat); - iubirea părintească, cu scopul protejării progeniturilor până ce acestea sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt capabile să se adapteze mediului în care trăiesc; - instinctul de dominație și subordonare, ce asigură unitatea și coeziunea familiei și - instinctul de proprietate, ce asigură resursele și protecția familiei, toate având la origine instinctul de reproducere. Resortul intim al coabitării și agregării familiale este, prin urmare, de natură instinctuală. Că este așa o demonstrează ampla incursiune pe care Paulescu o face în lumea animal ă, folosindu-se de observațiile făcute în natură de biologi, din care, pentru acuratețea și frumusețea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]