1,591 matches
-
atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu cu ani. Poetul râvnește să fure coasa Timpului spre a se sustrage morții: Să-ți fur sinistra coasă, o, Timp, mi-a fost mereu Cea mai nepotolită din dorințe,... De ce? Mă simt în centrul cât și-mprejurul meu Asemeni unei largi circonferințe... Și nu mai am nevoie de ajutorul tău! În această lirică gravități de poezie clasică și, fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mămica și se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de un milimetru. Mâna făcută căuș, pe jumătate închisă, o purta ca pe o coasă, iar pe sub căuș rămânea și se lipea de „podea”un strat de lut uniform și fără denivelări. Până ne sculam noi dimineața, totul era uscat, și puteam să călcăm în voie peste „podeaua” înnoită. Din aprilie până în noembrie era sezon
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
hrană la păsări și apoi pleca deodată cu tata „la câmp”. Nu m-am mirat că prășea la porumb, că lucra în vie, că muncea la arie ca orice bărbat, dar m-am mirat că era în stare să tragă coasa ca orice bărbat, alături de tata, zile în șir, chiar săptămâni. De altfel, în 18 iunie 1922, mama era la prășit porumbul, departe de casă, în câmp, când au prins-o durerile ”facerii”, și așa am venit pe lume. Eram de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prășit porumbul, departe de casă, în câmp, când au prins-o durerile ”facerii”, și așa am venit pe lume. Eram de acum la seminar, când a născut pe al optulea fiu dar și după această naștere, tot a mai tras coasa. Acasă, în gospodărie, prin curte, ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
seminar, era mândru de mine. Când mergeam la biserică în vacanțe, tata era mândru de mine că, alături de cântăreț, cântam și eu la strană și nu mai regreta ca , „să fi rămas cu el la plug, să fi rămas la coasă”, cum zicea Octavian Goga. în vara anului 1943, după ce am absolvit seminarul, tata a vrut să mă căsătorească cu o fată din Râmnicelu, care avea ca zestre de pogoane de pământ arabil. Gândea tata că mă voi îmbogăți, că mă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
uimind-o ușor / o grâne, câmpuri!”), poetul va imagina o lume nostalgică, al cărei principal reper va fi „nucul din ogradă”. Și Fuga statuilor (1979) conține stihuri compuse „sub semnul dragostei de țară” (Noaptea în câmp, Au plecat olteni la coasă, Teascuri de struguri, Poveste cu dealuri, Somnul secerătorilor). Ț. îmbracă teme bucolice în haine moderniste, insistând, cu o nestăpânită propensiune metaforică, asupra lucrurilor care trebuie păstrate: „Pe-o frunză de nuc să dansăm, lunecând spre rădăcini” (Invitație la dans). „Personajele
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
coacă.” Așa o și fost, și când o fost aproape gata copt... mai era puțin să steie, vine șeful de escortă și ne găsește: „Drepți! Două sute de salturi!”, Am făcut... și așa curgea apa pe mine, de parcă am dat cu coasa..., că eram În zeghe și pantaloni. Și zic: „Hai, mă’ Ioane, măi, asta ți-o trebuit... Nu mai mănânc eu mălai niciodată, futu-i mălaiul mamei lui”. Și ne vede iar și zice: „Mă, bandiților, ați vrut să dați foc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară, A fi și el om călit; Și, voind să mai descoasă Pe fiul său din Porcești, Părăsindu-și plug și coasă, Plecară la București. Ca să-l facă să privească Lumea mare cu ai săi, 90 bucureștii de altădată 53. Aluzie la fanteziile puriste și italienizante referitoare la limba română propovăduite de I. Heliade Rădulescu după 1840 (v. Paralelism între limba română
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin Apostolul Andrei și alți nevoitori întru Domnul, n-au trebuit să-și schimbe prea mult trăirea, căci ei erau integrați în creație, mulțumitori Atotputernicului, luptând și murind din dragoste pentru El, necrâcnind în fața morții, ca firul de iarbă în fața coasei sau ca ciobanul din Miorița, când află de moartea, care i-o pregăteau foștii prieteni. Această liniște întru totul, nu este deloc fatalism, cum tot glosează unii, ci supunere necondiționată voinței divine, care vede tot, știe tot și le poate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Orice firmă promovează interesele membrilor săi prin Împărțirea unui profit rezultat dintr-o activitate antreprenorială prin care firma Încearcă să satisfacă preferințele cumpărătorilor, astfel Încât aceștia să decidă să schimbe unitățile de resurse de care dispun pentru unități din produsul oferit (Coase, 1937)1. În timp ce primele două caracteristici sunt comune oricărei organizații voluntare 2, cheia Înțelegerii diferenței dintre o organizație publică și una privată se găsește la nivelul celei de-a treia. Așadar, se pune problema: care sunt nevoile cumpărătorilor pe care
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
and Knightian Theories of the Firm”, Managerial and Decision Economics, vol. X, nr. 2, pp. 147-154. Buchanan, James M.; Tullock, Gordon (1965/1966), The Calculus of Consent. Logical Foundations of Constitutional Democracy, Ann Arbor Paperbacks ș1965ț, University of Michigan Press. Coase, R.H. (1937), „The Nature of the Firm”, Economica, vol. IV, pp. 386-405. Coleman, James (1987), Norms as Social Capital, Free Press, New York. Commons, John R., (1931) „Institutional Economics”, American Economic Review, vol. XXI, pp. 648-657. Downs, Anthony (1957), An Economic
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
expresia sentimentului tragic al existenței, prezentă și anterior, atinge o intensitate extremă. Trecerea inexorabilă a timpului devine dureros de evidentă prin lucrarea memoriei, ce aduce secvențe din momentele inaugurale ale vieții, uneori în halucinatorii, terifiante tablouri (Casa, Singur, La vânturat, Coasa), prin vizita Umbrei (îndeosebi sub chipul mamei dispărute) ori prin descrieri ale unor insuportabile torturi mai mult sau mai puțin simbolice (Drumuri, Fântâna, ciclul Marea). Aici C. se apropie uneori de paroxismul din câteva poeme ale lui Emil Botta, de la
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
cap, pe unde apuca, ca să se retragă calul din coșul căruții. Și nu avea piedica pusă la automat. Enache mi-a explicat, că ăsta-i mai deștept decât mine, eu nu mi-am dat seama! C. I.: Păi, erați cu coasele. Cred că avea consemn să nu aibă piedica pusă, că dacă-l atacați... D. B.: Probabil. Ei, și când i-a tras calului cu patul automatului în cap, arma s-a descărcat iar gloanțele au trecut razant pe lângă mine și Enache
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
7. A fi femeie: rușine și vulnerabilitate în multe feluri femeile erau mai predispuse supraviețuirii acestor condiții decât bărbații. Ele puteau rezista cu mai puțină mâncare decât aceștia, erau nefumătoare și nu consumau alcool, aveau grijă de igiena corporală, puteau coase, putând astfel cârpi hainele, și, în multe cazuri, erau mai puternice din punct de vedere psihologic. în alte aspecte însă, faptul că erau femei le-a făcut viața în lagăr mult mai dificilă, plină de rușine și chiar periculoasă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că de la miezul nopții și până la cântatul cocoșilor strigoii joacă între ei, lăutari fiindu-le cucuvelele și huhurezii; mai apoi, ca din senin, începea o bătaie cumplită între strigoii vii și cei morți, armele preferate fiind limbile de meli- ță, coasele, to¬poarele, ciome¬gele, greblele și tot ceea ce gos¬podarii lăsau de izbeliște prin ogrăzi. Cei care nu aveau chef de bătaie, luau la „verificat” casele; când găseau una neunsă cu usturoi, treceau direct la supt sângele sau la zdrobit
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
care te desprinde de aparențe și te apropie de esențe. Acolo, clopotul bisericii anunță sărbătoarea de a doua zi, potcovarul cu șorțul lung, de piele, atîrnat de gît, meșterește la potcoave de cai vii. Acolo, oamenii pleacă în zori la coasă, duc sau aduc caii și vacile din livezi, de la păscut, sapă la cartofi, udă și lucrează pămînul pe care îl au la intrarea în sat, culeg mere, prune, corcodușe, fac țuică, vișinată, afinată, siropuri de toate felurile, dulcețuri, prăjituri, înfășoară
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
lui Elohim. Ațâța chipurile: vârtejuri, valuri, stropi și după trecerea lui se-ntorcea câmpia, noaptea încătrănită. Harfă, cimbal, fluier: cu ce unealtă de pescuit coralul sonor seamănă acel "merahefet"? Un sirocco fierbinte ce suge picături din sudoarea de pe spinări, o coasă care doboară tulpini, un pieptene pe-o cosiță, o pietricică lansată de-o praștie o răsuflare-a sugarului, o palmă a aerului între explozia și sosirea grenadei în curte? Surdă e scrierea, și-i treaba muzicianului, a nicovalei de-argint
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
bunica Elena mă boscorodea cu „Sări-ț-ar nasu’, să-ți sară!”, iar bunica Margareta mă făcea „născocor” și n-am știut ce înseamnă asta până în liceu când am citit Țiganiada, pentru că bunicul Victor m-a învățat să dau cu coasa punându-mi o pălărie sub braț care nu trebuia să cadă și pentru că el chiar credea că n-o să mai apucăm ziua de după eclipsă și ne privea încurcat pregătindu-ne tacticos ochelarii speciali: „Bă, păi scrie la Carte...!”, pentru că bunica
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
coborâse pe pământ. Cătălina vedea părinții trudind în zadar Sărăcia încremenită-n azimut Ar fi dorit să-i scoată din amar Însă destinul era un vulcan de temut. ... și a plecat Cătălina de acasa cum pleacă oltenii, pe roua, la coasă. Lăură VEGA, Râmnicu-Vâlcea
Vis neîmplinit. In: Curierul „Ginta latină” by Laura Vega () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2238]
-
sau vino să mă vezi,/ Mi-e dor de iarba crudă/ A ochilor verzi;// De-a`tale negre gene/ Ce tremură ușor/ Ca aburul de ploaie/ deasupra codrilor.// - Vreau să te văd, bărbate,/ Sau vino să mă vezi,/ E timpul coasei, iată,/ În ochii mei cei verzi.// Cosește, hai - ca iarba,/ Cu rouă și cu stea,/ Mai deasă și mai verde/ Să crească-n urma ta.” - Vreau să te văd; „Iubire! Tu, cea ocrotită / De dulcele luminii mirt, / Ca miezul unei
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
a familiarizării ființei omenești cu moartea. Poeta prelucrează într-o manieră rafinată o viziune naivă, specifică folclorului românesc: "E toamnă!/ Un soare atât de blând,/ că Moartea stă cu noi în berării/ și, de a toamnei frumusețe îmbătata,/ își uită coasa-n bălării." (München) Așa ceva se poate întâmpla la München numai când există acolo o româncă. Teatru în versuri, azi! Piesa de teatru Ana și Satana este o sinteză de genuri: dramă istorică, legenda, poezie populară, comedie neagră, parabolă și, mai
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciudanovița, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Ciudanovița, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelișul lor, de aur. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
inferioară, în câmp roșu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fânețe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. Așezarea fiind într-o zonă submontană, alunul este larg răspândit. Gura de mină neagră evidențiază ponderea activității miniere în economia localității
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]