9,942 matches
-
sau estetică. Retractilitatea este o altă trăsătură a generației ’80. E vorba de o dorință (nici măcar dorință, mai degrabă un reflex indus, prin presiunea istoriei, și rămas activ chiar Împotriva intereselor generației ’80) de a „rămâne În urmă” față de o colectivitate ostilă. În sfârșit, tot printre rânduri aș citi Încă o trăsătură, observată și de Marius, și anume o dependență față de recunoașterea socială, recunoașterea de către grupurile de putere. Ștefan spune textual: „Societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
perseverentă definire a mentalităților face și obiectul volumului Eseu în istoria modelelor umane (1972). Cu ilustrări tipologice italiene, franceze și engleze din preajma Renașterii sau de la finele ei, din clasicism, iluminism și romantism, personajele propuse ca modele, în epoci și din colectivități diferite, întrupează vrerile și gândirea oamenilor din anumite momente în raport cu tipul perfect, ideal, al umanității. Concentrând mari aspirații sociale - binele, adevărul și demnitatea -, ele pot reapărea de multe ori, învestite cu semnificații noi în istoria civilizației, căci devenirea modelelor umane
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
-se ca o coordonată fundamentală în activitatea ei ulterioară. Conceptul de activism este ilustrat la gânditorii Renașterii italiene, la Erasm și Cervantes, la Spinoza, la idealiștii romantici și la Bergson, autoarea subliniind rolul emulativ al marilor creatori în contextul unei colectivități, începând de la miturile Antichității - vânătorul, aripile, demonul, Prometeu ș.a. Idei similare, aduse până la contemporaneitate, sunt cuprinse și în volumul Intelectualul și epoca sa (1966). Considerând intelectualitatea un factor înnoitor în procesul cunoașterii, F. examinează critic poziția și realizările ei în
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
evocă spațiul Bărăganului, copilăria petrecută la țară, strămoșii, tradițiile ce vin dintr-un timp imemorial, dar și vremurile noi în care activistul de partid schimbă viața la sate. Cu o trufie disimulată, G. se vede ca bard provenit dintr-o colectivitate anonimă, așa cum este și rapsodul popular. Baladele din Cariatida (1964) atestă încercări de desprindere de modelul literar al epocii. Temele satului, șantierului, muncii refăceau, de fapt, motivul întemeierii, al construcției realizate de giganții mitici. Ciclul Balada țăranului tânăr actualizează și
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
o lume proprie și o viziune specifică scriitorului. Romanul Defonia (1981; Premiul Comitetului Central al UTC) e o „saga țărănească a anilor ’50” (Marian Papahagi), o cronică a dispariției dramatice a lumii vechi, lumea țărănească, ilustrată prin povestea familiei Orza. Colectivitatea apare, în viziunea romancierului, ca o formă devastatoare de agresiune a istoriei asupra individului. Prin proiectarea în fabulos, tema scapă șabloanelor. Un alt roman, Sâmbure înflorit (1990), continuă căutările din Defonia, asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
de..., îngr. și pref. I.D. Bălan, București, 1974; Zaciu, Lecturi, 147-153; Fanache, Întâlniri, 97-115; Zaciu, Alte lecturi, 70-79, 80-93; Cioculescu, Itinerar, III, 188-192; Brădățeanu, Istoria, II, 85-88; Râpeanu, Cultură, I, 165-172; Păcurariu, Scriitori, I, 153-157; Mircea Popa, O. Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Manu, Sensuri, 15-59; Iorgulescu, Ceara, 72-78; Fănuș Băileșteanu, Eseuri, București, 1982, 162-178; Săndulescu, Portrete, 187-197; Simuț, Diferența, 19-26; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1982, 205-235; Munteanu, Jurnal, III, 55-66; Trandafir, Dinamica, 30-47; Pop, Lecturi, 6-12; Zaciu
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum - este reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de o caracterologie previzibilă și dezvoltată în linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
metodologie, cadru teoretic și practicanți: o psihologie socială a psihologilor (mai mult experimentală și ocupându-se de reacțiile subiecților în prezența altor oameni), dezvoltată de psihologi, și una a sociologilor, ce vizează legătura dintre psihic și social la nivel de colectivități în contexte de viață naturale. Față de aceasta din urmă, „sociopsihologia” determină un accent suplimentar pe social și deci pe ponderea datelor (teoretice și empirice) ale sociologiei. Așa se întâmplă și în lucrarea de față. Ea este în primul rând una
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
investigării a unor păreri în legătură cu obiectul atitudinii, precum și selectarea și clasarea lor de către experți (judges) - oferă un tipar metodologic general de lucru în situații inedite, pe probleme și populații mai puțin cunoscute. Culegerea unor itemi descriptivi din conștiința comună a colectivității vizate, consultarea experților și elaborarea pe această bază a instrumentelor de investigație se recomandă și în cercetarea familiei din țara noastră. Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din limba engleză, au un conținut de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soție, părinte, copil), sesizând mecanisme mai complexe din dinamica sinelui (Borelli, Perron, 1967; Iluț, 1985, 2001). Datele pot fi prelucrate și la nivel grupal - prin coeficientul de concordanță al lui Kendell și alte procedee statistice combinate -, obținând scara reprezentativă a colectivității studiate. Procedeul scalării ordinale de către subiect are avantajul că permite depășirea intranzitivității. Este implicat însă artefactul ierarhizării. Compararea în perechi înlătură acest artefact, dar îl introduce pe cel al tranzitivității, fiind totodată o metodă foarte laborioasă. Prin metoda inventarului de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Roșca, 1971). Un interes particular îl are procedeul utilizat de R. Christi și R. Merton, prin care valorile unui individ sau grup sunt abordate indirect, studiindu-se calitățile și trăsăturile persoanelor care se bucură de un înalt prestigiu în ochii colectivității sau ai individului (Simon, 1972). Adaptat studierii familiei ideale spre care tind indivizii, ar însemna ca subiecții să numească familii concrete din ambianța lor pe care le consideră reușite și apoi cercetătorul să vadă ce caracteristici au respectivele familii. Observația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal tot o metodă de împrumut din lingvistică, analiza componențială - descoperirea metodelor de organizare a materialului cognitiv la nivelul diverselor colectivități culturale; astfel încât, descrierile și teoriile etnologului (antropologului) nu vizează acum numai datele, faptele ce privesc grupul, ci și descrierile și „teoriile” grupului referitoare la acele fapte și date. Etnoștiința este deci „știința” grupurilor etnice, spre deosebire de etnologie, care este știința despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
va determina înrăutățirea condiției acestora. 8.2. Controlul social prin familietc " 8.2. Controlul social prin familie" Studiile de etnografie și antropologie culturală arată că și la cele mai simple populații există preocuparea față de cantitatea și calitatea viitorilor membri ai colectivității. Formele de liniaritate și structură a grupurilor domestice regularizează, mai mult sau mai puțin spontan, parametrii populaționali. În societățile complexe, statul este principalul instrument prin care cantitatea și calitatea populației necesare ca forță de muncă, forță militară, piață de consum
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
insidios (mass-media), există limite în circumscrierea a ceea ce se consideră normal, iar depășirea acestor limite în comportamentul familial este sancționată (juridic sau social). În societățile democratice de tip pluralist, limitele sunt destul de largi. Tendința de a controla familia în folosul colectivității subzistă însă. Divorțul sancțiune este un exemplu, dar și alte forme mai discrete de blamare a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși, nedescurcăreți, răi părinți etc. - se înscriu în același context. Controlul statului asupra
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Printr-o gamă largă de mecanisme, societatea exercită controlul asupra familiei și, prin familie, asupra unor fenomene sociale, dintre care foarte important este cel al natalității și cel al socializării. Prin primul se reglează predominant cantitatea noilor cohorte, prin socializare, colectivitatea pretinde și calitate: abilități intelectuale și profesionale și standarde morale. Societatea realizează socializarea în sensul dorit de ea prin școală, unde controlul este mai riguros, dar și prin familie. Deținând pârghiile de recompensă și pedeapsă, interacționând intens cu ființele umane
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
competiției și eficienței prezumtive a asistenței familiale nespecializate, am putea face următoarea gradație: a) Asistența (terapia) difuză, profesată de prieteni, vecini, rude, colegi, alte persoane. Ea era total neorganizată. b) Existența unor instanțe, instituții informale. Acestea au fost create de colectivitățile umane cu scopul expres de a asista și ajuta familia, în special pe cea tânără. Sfatul bătrânilor, sfătuirea tinerilor căsătoriți și mai ales instituția nășitului intră în această categorie. Față de primele (a), ele aveau un oarecare grad de organizare, legitimizare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1949), Social Structure, Macmillan, New York. Murdock, G. (1967), Ethnographic Atlas, Univesity of Pittsburgh Press, Pittsburgh. Murstein, B. (1976), Who Will Marry Whom?, Springer, New York. Nadolu, B. (2004), Sociologia spațiilor virtuale, Editura Eurostampa, Timișoara. Neculau, A. (1985), „Valori și norme în colectivitatea studențească. Utilizarea diferențiatorului semantic”, în S. Chelcea (coord.), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Nicholas, M. (1988), The Power of the Family, Simon & Schuster Inc. H., New York. Nicholas, M. (2005), The Essentials of Family Therapy, Pearson, Boston. Oropesa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
statului-națiune. Invenția și codificarea regimului proprietății private În Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe utopice a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană și, de asemenea, de restul naturii. Regimul proprietății private a instituționalizat noua conștiință spațio-temporală și a făcut posibile atât noțiunea modernă de autonomie și mobilitate, ca și pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
duce de asemenea la un nivel ridicat al empatiei, cu toate că poate genera de asemenea teama și reacția negativă față de străini, În special dacă sunt percepuți ca fiind vinovați Într-o oarecare măsură pentru circumstanțele deteriorate ale cuiva. Separarea individului de colectivitate, În era industrială modernă, a creat un nou sentiment al expunerii la risc și al vulnerabilității. Asigurările private și publice erau modalitatea de a Împărți riscurile și de a ne Îngriji unii pe alții. Asigurările au devenit mijloace de reducere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
operaționale, dar în acest fel se pierde sau se neglijează un conținut psihosocial specific și relevant în explicația și predicția mentalităților și conduitelor individuale și grupale. Cu atât mai mult nu poate fi ignorat conceptul de valoare în cunoașterea marilor colectivități umane (popoare, grupuri etnice, clase sociale). Există o varietate de definiții și interpretări date valorii. În disciplinele socioumane, accepțiunea cea mai frecventă este aceea de principii generale și abstracte despre ceea ce este important și de prețuit în viață, despre cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite de intensitate și formele diverse de concretizare, să mai constatăm și următorul fapt: în societatea umană, dacă avem în vedere multiplele și mediatele forme de recompensă acordate individului - inclusiv credința imortalității personale (viața de apoi sau prețuirea lui de către colectivitate după moarte) -, greu pot fi decelate actele propriu-zise de sacrificiu de haloul așteptărilor premiale (Ralea și Hariton, 1962); este dificil de stabilit frontiera dintre generozitatea sui generis și variantele ei mai mult sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea lui Skinner (1971), chiar comportamentele-limită (asumarea riscului sacrificiului suprem) trebuie înțelese prin paradigma condiționărilor și recompenselor: „Să presupunem, de exemplu, că un grup este amenințat de un răufăcător (monstrul din mitologie). Cineva care posedă o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și individuale. Ele apar deci ca elemente ale universului simbolic al realității și au ca suport direct nivelul informațional al socialului (diversele forme de mass-media), și în primul rând comunicarea directă interumană prin limbaj. Valorile se nasc și funcționează în colectivități socioculturale, iar purtătorii lor materiali sunt indivizii concreți și instituțiile respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umani și cu istoria” (p. 40). Criticând reducționismul behaviorist și pe cel biologic, Bertalanffy consideră că și autointitulata „psihologie umanistă”, prin unele practici ale ei, cum ar fi grupurile de întâlnire, în care eul și personalitatea se dizolvă oarecum în colectivitate, atentează la valorile umane adevărate. Scoțând omul din universul simbolic al valorilor înalte, îl aducem în stadiul de bestie umană, „făcându-l astfel infinit mai periculos decât orice bestie, datorită înzestrării speciei umane cu inteligență. Este bine să recunoaștem cât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]