3,570 matches
-
Comunele Bugetele, serviciile, locurile de muncă iau multiple forme juridice în materie de acțiune culturală (regii municipale, asociații parapublice, delegații de tot felul), care constituie cadrele multiplelor evenimente (festivaluri, expoziții, întâlniri tematice, "zile", "sărbători" ale cărții sau filmului, bienale, târguri, colocvii...). Departamentele Tot mai multe dintre ele dezvoltă linii bugetare autonome și se sprijină pe competențele specifice, altele decât cele strict asociative. Dezvoltarea culturală, spectacolul viu, muzica și dansul, arta contemporană și muzeografia sunt principalele lor câmpuri de acțiune. La început
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
editoriale și universitare ale sociologilor care susțin paradigma pieței. De exemplu, Menger a prefațat cartea lui Becker (1988) în colecția "Artă, istorie, societate" pe care o coordonează la Flammarion; la rândul ei, Moulin l-a asociat pe Becker la vastul colocviu de sociologia artei (1986); iar Becker, Strauss și Freidson au participat la volumul redactat în onoarea lui Moulin (1994). Motivele acestor apropieri sunt obiective: cele două teorii împărtășesc o poziție funciarmente antideterministă (Menger, 1997, sau articolul lui Moulin "Artă [sociologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care trece prin ei asemenea Duhului Sfânt apt să lege până la identificare. De aceea ei nu au chip. Imposibil să distingi un comentator aristotelic de altul. Cât de teribilă este forța codului în filozofie se vede lesne în congresele și colocviile de filozofie dedicate unui gânditor. Sala unui colocviu este proiecția în spațiu a unui soi de pitacism superior. Mai mult, gânditorul celebrat seamănă cu "strămoșul", cu eroul eponim căruia i se reproduc, ritualic, faptele (gesta). Însă cum isprava strămoșului filozof
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să lege până la identificare. De aceea ei nu au chip. Imposibil să distingi un comentator aristotelic de altul. Cât de teribilă este forța codului în filozofie se vede lesne în congresele și colocviile de filozofie dedicate unui gânditor. Sala unui colocviu este proiecția în spațiu a unui soi de pitacism superior. Mai mult, gânditorul celebrat seamănă cu "strămoșul", cu eroul eponim căruia i se reproduc, ritualic, faptele (gesta). Însă cum isprava strămoșului filozof este tocmai codul pe care el l-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cum isprava strămoșului filozof este tocmai codul pe care el l-a inventat, ritualul repetitiv este unul esențialmente lingvistic. Pitacismul comentatorilor constă tocmai în această repetiție cu valoare simbolic-ontogenetică: cosmosul originar al gândirii gânditorului este creat din nou cu fiecare colocviu care reproduce codul recitîndu-l. Filozoful este ținut în viață prin periodica lui reproducere și recreare. În aceste repetate cosmogeneze ale gândirii, participanții la acest scenariu mitic recită pur și simplu textul sacru și întemeietor. Recitarea periodică a codului ca text
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
codul recitîndu-l. Filozoful este ținut în viață prin periodica lui reproducere și recreare. În aceste repetate cosmogeneze ale gândirii, participanții la acest scenariu mitic recită pur și simplu textul sacru și întemeietor. Recitarea periodică a codului ca text sacru, în colocvii, în reviste de specialitate și în prelegeri universitare face să țină cosmosul filozofiei. Fără acestea, el s-ar prăbuși în neant. O cultură este cu atât mai puternică cu cât gesturile de reiterare ale codurilor întemeietoare sânt mai frecvente. La
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Indiferența românilor pentru tot ceea ce nu-i privește coboară în ograda fiecăruia și devine regula unei "societăți" din care orice reflex de solidaritate a dispărut. (Singura categorie solidară din Romînia: minerii.) 20 mai Friedgard Thoma a venit la Sibiu, la colocviul anual al "marelui rășinărean". A început, așadar, plimbarea prin lume a moaștelor ultimei iubiri a lui Cioran. Încântătoarea doamnă, ne spune cronicarul din Observatorul, a făcut și "precizări de detaliu". Orice conviețuire cu un "mare om" (nevastă, copii, amantă, prieteni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conivență, ci rețele de concurenți putând concura uneori pentru același scop. Înmulțirea publicațiilor științifice nu este semnul unui profit ilegitim pe seama unei probleme sociale, ci, dimpotrivă, legitimarea deschisă, critică și publică a cercetărilor care se încheie prin prezentarea publică. Numărul colocviilor specializate sau al celor la care este abordată și această tematică este important. Prilejuirea întâlnirilor mondiale pe această temă, care se extind în numeroase țări, este un alt semn al acestei construcții colective (Debarbieux și Blaya, 2001; Debarbieux și Royer
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
experienței victimare. În fond, problema definiției mă agasează teribil. Mai exact. Nu problema în sine, ci aceia care o ridică în veșnica încercare de a propune o definiție a violenței universale, care să întrunească unanimitatea. Îmi aduc aminte astfel de colocviul care a adunat în iulie 1996 diferitele echipe care efectuaseră cercetări pe teren timp de doi ani, ca urmare a apelului de oferte lansat de mai multe ministere franceze (Charlot și Emin, 1997). La tribună, în afară de câțiva înalți funcționari de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi aici examinată nu din perspectivă ideologică, ci pornind de la câteva rezultate ale cercetărilor empirice comparative între țările din Nord și cele din Sud, care ne rezervă câteva surprize. Câteva simplisme... O îndelungată frecventare a colocviilor, conferințelor și cursurilor de formare pe subiectul care ne preocupă în această carte mi-a oferit ocazia să aud explicații inspirate și generalizări de un comic uneori involuntar. Îmi amintesc, de exemplu, de o conferință ținută într-un auditoriu din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îndoială, dezgustați de efectele acestei globalizări. Paradoxurile "mondializării" A venit momentul să înfruntăm una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prin caracterul lor patriotard. Astfel, chiar când a avut loc prima conferință mondială a societăților de criminologie, desfășurată la Paris în 2004, un text de Anne Wyvekens (loc. cit.), cu titlul What Works?, relatează că "la reuniunile pregătitoare pentru acest colocviu se aud izbucnind, în rândul cercetătorilor francezi, inevitabilele sarcasme antiamericane", la care și membrii Observatorului nostru au fost, de altfel, auditori consternați în timpul conferinței propriu-zise. Asta înseamnă ignorarea întregii capacități critice pe care această direcție de cercetare o permite și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înainte poate trece prin așteptări conflictuale între rolurile de studentă și, să spunem, de membră al echipei de baschet. În acest din urmă rol să presupunem că urma să facă o deplasare pentru un meci care coincidea cu susținerea unui colocviu la o disciplină importantă. Asemenea așteptări conflictuale sunt denumite conflict de rol. Dar uneori chiar același rol conține așteptări conflictuale. Această situație intră în ceea ce am definit mai sus tensiune de rol. Una din cauzele care generează tensiunea de rol
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
era așezată la loc de cinste, În pronaosul templului apollinic, alături de celelalte două faimoase anathema, gnothi sauton, „Cunoaște-te pe tine Însuți”, și medèn agan, „Nimic prea mult”. Cum semnificația acestui E, Înlocuit În timp cu diftongul ei, era neclară, colocviul organizat de Plutarh, care constituie subiectul primului dialog dintre cele trei dialoguri delfice, Întrunește filosofi și oameni de litere cu scopul de a se pune În discuție diferitele interpretări date de-a lungul timpului acestei enigmatice anathema. După mărturia lui
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Plutarh, care constituie subiectul primului dialog dintre cele trei dialoguri delfice, Întrunește filosofi și oameni de litere cu scopul de a se pune În discuție diferitele interpretări date de-a lungul timpului acestei enigmatice anathema. După mărturia lui Plutarh, acest colocviu s-a ținut În realitate pe timpul vizitei lui Nero În Grecia, În anii 66-67. Redactarea luărilor de cuvânt a fost făcută mult mai târziu, la insistența fiilor lui Plutarh și a fratelui său, Lamprias. În primele decenii ale secolului I d
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și Plutarh, pe cât se pare cu grad mai mare; Theon, personaj activ În luările de cuvânt, dar nu se știe cineera; Eustrophos din Atena, amintit doar de două-trei ori. Coordonatorul discuțiilor este Însuși Plutarh. Locul unde s-a ținut acest colocviu este templul apollinic de la Delfi, pe treptele edificiului,cu vedere spre muntele Kirphis, dincolo de care se Întrezărește golful Corint. * Dialogul este În așa fel structurat Încât din discuțiile despre anathema E să reiasă calitățile morale ale religiei apollinice, o religie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lui Apollo (B) și, pe când Înjghebam discuția, susținut de Întrebările lor, mi-au revenit În minte cele ce odinioară, cu prilejul vizitei lui Nero În Grecia, le auzisem eu Însumi de la Ammonios 4 și de la alți câțiva Învățați În timpul unui colocviu ținut chiar În același loc și În legătură cu aceleași probleme nerezolvate 5. 2. După spusele lui Ammonios, faptul că zeul este În aceeași măsură filosof și profet șmantisț este vădit chiar de fiecare dintre apelativele cu care este invocat. Magistrul ne
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
interpretărilor date În conformitate cu sistemele filosofice Încă viabile În secolele I-II d.Hr. În acest fel, prin comparație, se poate constata și evoluția În timp a sistemelor filosofice clasice În direcții uneori opuse. * Iată prezentarea personalităților care iau parte la colocviu: - Demetrios din Tarsos are o formație de savant În diferite domenii; este cu adevărat un om de știință al vremii sale, așa cum erau toți cei denumiți de Plutarh sophoi. În afară că avea vaste cunoștințe despre literaturile greacă și latină
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Întâmplători ai Oracolului, invitați, cu eleganță, să nu participe la discuții. - În aceeași situație de outsider se găsește și tânărul Heracleon din Megara, un personaj secundar, dar interesant În felul lui, prin dorința sinceră de a participa la un asemenea colocviu de Înalt nivel intelectual unde este admis să ia și el cuvântul. - Filip este un syngrapheus, ceea ce Înseamnă cercetător În domeniul istoriei (418 și urm.). El povestește mituri despre dispariția „Marelui Pan” (419), legendă care se referă la evanescența treptată
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Vaslui. Debutează la 25 de ani în revista Convorbiri literare, prezentat de poetul Ioanid Romanescu. Publică în multe reviste: România literară, Luceafărul, Cronica, Timpul. Pentru volumul de poezii "Quadrige" a primit premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași și premiul "Ceahlăul" la colocviile de la Scriitorilor din România. Colaborează la Meridianul, Unison Radio Vaslui, TV.V. GROSU, Daniel n. 8 august 1969, Vaslui: ziarist, prozator. Absolvent al Liceului Industrial "Ștefan Procopiu". Redactor la Oferta, Phoenix, Semnal, Monitorul de Vaslui, redactor șef al săptămânalului Observatorul din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mai concret, activitățile programate sunt: activitățile de instruire (de transmitere de cunoștințe prin activități directe): curs (prelegere), seminar, laborator, temă de casă, proiect, practică, pregătirea Lucrării de Licență. activități de verificare (activități programate de evaluare): verificarea finală (examenul) de disciplină, colocviul, Examenul de Licență, susținerea Proiectului de Diplomă, forme de verificare pe parcurs (parțiale, verificarea temelor de casă etc.). activități pentru pregătirea examenelor de disciplină, pregătirea verificărilor pe parcurs, pregătirea examenului de licență. Principalele activități neprogramate, generate de cele programate, sunt
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
după opinia mea, și o greșeală a conducerii USR, care nu a coordonat punctele din program cu Uniunea de la Chișinău la o etapă când se mâi puteau opera modificări. Încercarea de a discuta literatură, așa cum îndemna de fapt și titulatura colocviului, a lunecat în dezbateri privind diferențele de mentalitate, gradul de implicare politică a scriitorului, formele și cantitățile de patriotism necesare acestuia pentru a se face util societății. Aici au ieșit din nou în prim-plan diferențele de formație și informație
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din romanul epistolar al lui André Malraux, al cărui titlu l-am împrumutat pentru acest text, va trebui să ne construim propria noastră relație cu Occidentul. O relație directă, „pe viu”, nu doar una mediată de lecturi, discuții, filme sau colocvii tematice, așa cum s-a întâmplat să o facem cu mai mult sau mai puțin succes până acum. Opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia, întrucât Europa nu ne oferă numai orizontul unor valori spirituale - în spațiul său avem
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o lungă perioadă de timp" (Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale în Europa. Secolele XVIII-XX, traducere de Andrei-Paul Corescu, Camelia Capverde și Giuliano Sfichi, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 173-174). 38 În 1981, s-a organizat, la Universitatea Paris VII, un colocviu internațional pe tema "Manualele de istorie și memoria colectivă" care aborda nu doar textele în sine, ci și ceea ce li se întâmplă în școală, situațiile prin care se activează social informația cuprinsă în paginile lor (Mirela-Luminița Murgescu, Între "bunul creștin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de interes larg și/sau o documentare detaliată. Așa cum publicitatea directă (non tradițională) tinde să se substituie mijloacelor clasice, relațiile publice au înțeles că se poate acționa eficient, fără intermediere: de aici opțiunea pentru exploatarea autenticului, oralității, dialogului reprezentate de colocvii, călătoriile de informare și seminare reunind o selecție de indivizi în locul articolelor de presă devenite clasice. Acțiunea cîștigă în profunzime ceea ce riscă să piardă în amploare. 6.4. Strategia publicitară Atenția noastră fiind selectivă, din sute de mesaje la care
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]