KorAP: Find »[drukola/base=comoară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...270 >

6,739 matches

Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899

care abordează realitatea din unghiul în care imaginea ei se deformează în oglinda concavă a legendei, așa cum au fost la noi aromânul Dimitrie Anghel, Radu Albala, George Bălăiță, etc. Romanul acesta cu care autorul se prezintă în fața cititorilor, intitulat simptomatic, Comoara blestemată este o sinteză condensată a unei splendori baroce a imaginației, în care mai descoperim originalitatea fantezismului alegoric și livresc. Structurat în treisprezece capitole, având titluri incitante ce amintesc de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene

LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită nu numai pe moștenitori, dar și pe unii oameni din această zonă mioritică. Aici, descoperim

LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și în hrisoave. Citind paginile despre principele Radu Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni nu poate făuri de unul singur destinul patriei, după cum nici Patria nu poate cârmui de una singură o soartă individuală”. E limpede însă că autorul vede cu alți ochi erudiția

LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
viziunea parabolică. Personajele, Marița lui Gogonete, dracul, denumirile toponimice ca Pădurea Vrăjită, Pădurea Blestemată, Castelul, și mai ales cuplul picaresc Pătru și Elena Vladescu ce rătăcesc într-o stare de buimăceală continuă, subtilizând după modelul sofiștilor și visând la cețoasa comoară, întregesc atmosfera anistorică a romanului. Parabola e aici destul de clar sugerată, deși autorul se ferește să formuleze străveziu adâncimea textului. Aerul vetust, uneori cronicăresc al romanului sunt convenții asumate, fiindcă întreaga atmosferă a cărții, se întoarce împotriva artificiului, datorită legendei

LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
un destin presimțit. Imaginea e de Ev Mediu, deși proza are mereu un fundal istoric precis, cu suspiciuni inchizitoriale și duhuri maligne, cu o foarte apăsată conștiință a păcatului. Din acest complex tablou nu lipsesc nici cei patru căutători de comori, două perechi de tineri, care prin dispariția lor pun pe gânduri o întreagă comunitate. La conflictele dintre personaje participă, parcă, și natura, mai ales când dinspre creasta muntelui se revarsă peste regatul Ținutului Vâlcelelor o rază de lumină cerească, ce

LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411836447.html [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388

ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la flori... Respectul profund și deschiderea lor către natura

TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765

nu se apropia. «Ăsta-i Beda, mă’ Mihai, îmi zicea, mai coarnele-i lipsesc, poate că le și are sub mița aia trasă pe urechi, tu îl slujești pe Beda, Mihai, bagă de seamă, ăsta o să-ți cumpere sufletu’! Poate comori cauți tu, de nu te mai dezlipești de aici! Ai de mine, mama mea care m-o făcut!...» Damian pleca făcându-și cruci și scuipând în urma lui, râdeam de el, Hențea, auzi tu, să-i zică Beda bietului nostru uriaș

CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
Corola-blog/BlogPost/353347_a_354676

sunt mai credincioși, cu atât gesturile lor sunt mai cu grijă făcute și ofranda lor mai curată. Horia Bernea - Când vezi vreun gând că-ți făgăduiește slavă omenească, să știi sigur că-ți pregătește rușine. Marcu Ascetul - Cea mai scumpă comoară pentru un om este munca. Solomon - Principalul în viață este să faci întotdeauna bine oamenilor. Daca nu poți să faci pentru oameni un bine mare, străduiește-te să faci măcar unul mic. Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeei - Cine nu este

CITATE MEMORABILE (58) de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_58_ion_untaru_1386907886.html [Corola-blog/BlogPost/353347_a_354676]
Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366

și sens profund și esențial al existenței personal-comunitare descoperite deplin în Iisus Hristos. Asumarea unui asemenea proiect deși se realizează în istorie, depășește pentru fiecare creștin, imediatul cotidian, asemuindu-se cu itinerarul „darului” transformat după cuvintele lui Iisus Hristos în „comoara din ceruri”. De aceea, darul fiecăruia pentru aici, în vederea unei asemenea construcții, va fi „un dar pentru eternitate”. Pentru împlinirea acestui deziderat spiritual care se întinde ca un arc peste generații este nevoie să-i acordăm acestuia un loc în

VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004

Acasa > Orizont > Reportaj > „COMOARA DIN APAHIDA” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „COMOARA DIN APAHIDA” Biserica de lemn, monument istoric O siluetă înnegrită de trecerea vremii, încremenită într-o tăcere blajină și răbdătoare, la o

„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
Acasa > Orizont > Reportaj > „COMOARA DIN APAHIDA” Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului „COMOARA DIN APAHIDA” Biserica de lemn, monument istoric O siluetă înnegrită de trecerea vremii, încremenită într-o tăcere blajină și răbdătoare, la o răspântie de ulițe a unui sat transilvănean situat în apropierea Someșului Mic, își așteaptă vizitatorii în fața cărora să

„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
cadența militară, voind parcă să justifice neastâmpărul eforturilor sale. Acum, omul plin de viață și de o debordantă și contagioasă energie, a trecut la „cele sfinte”. Astăzi, ascunsă de ochii trecătorilor neavizați în spatele noilor construcții ale comunei, biserica de lemn, „comoara din Apahida” primește - din când în când - câte un turist rătăcit și curios, dornic să se pozeze în preajma ei, spre a o putea arăta apoi cunoscuților, drept o „ciudățenie” de vacanță. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „COMOARA DIN APAHIDA” / Ioan Ciorca

„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
comunei, biserica de lemn, „comoara din Apahida” primește - din când în când - câte un turist rătăcit și curios, dornic să se pozeze în preajma ei, spre a o putea arăta apoi cunoscuților, drept o „ciudățenie” de vacanță. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „COMOARA DIN APAHIDA” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare

„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220

și brocart Foșnind unduios în trupu- mi și-n plete. Te simt, te port, te duc cu mine oriunde Ești în genele mele și- n suflet... Aici e un colț de răi că la tine, de unde, În vis îmi apari, comoara mea din tainic sipet... Citește mai mult De dor... Te- am visat și mi- e dor,Cu ochii tăi verzi și frumoșiDe aici, dintre umeri de nor,Dintre brazi și munții stâncoși.Dorul e viu, mătăsos și curatși mă- mbracă-

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
de tafta și brocartFoșnind unduios în trupu- mi și-n plete.Te simt, te port, te duc cu mine oriundeEști în genele mele și- n suflet...Aici e un colț de răi că la tine, de unde,În vis îmi apari, comoara mea din tainic sipet...... XII. PUNTEA SPRE TINE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Puntea spre tine... Îmi caut apatic, identitatea pierdută Ca pe- o frunză de castan, desprinsa După ce ploaia, din senin, apărută

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384

și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor, o prețioasă comoară a culturii, o adâncă fântână a spiritului, sau doar o urmă mobilizatoare a trecerii metafizice, ci și Steaua ortodoxă a revenirii sale permanente. Profetul nostru nu a ancorat în necunoscutul neliniștilor metafizice, ci a cucerit cunoașterea cea mai pătrunzătoare a

PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
ne șteargă de pe harta lumii. Încheierea, puțin patetică-recunosc-suna cam așa: „Năvăliți, hoarde ale Apocalipsului! Năvăliți, oștiri ale lui Gog și Magog! Ucideți, robiți, ardeți și jefuiți, cum vi-i felul! Prădați tot ce vă iese în cale! Dar, să știți, comoara noastră cea adevărată, orice ați face, nu o veți găsi. Ea este ascunsă bine. Acolo unde voi nu puteți ajunge, în tainițele cele mai adânci a sufletului românesc. Ea este EMINESCU.” (Radu Mărculescu, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică. Ed.

PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578

cu ora 21.00, o emisiune în care folclorul românesc își prezintă una dintre cele mai semnificative și valoroase creații - Maria Butaciu. POVESTEA PUIULUI DE CERB - baladă: http://www.youtube.com/watch?v=pjpKwXUthYM Maria Butaciu, o voce emblematică, din comoara folclorului românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce ploaie vine de la Cluj M-am dus din Ardealul meu Trandafir cu creanga-n

MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Maria_butaciu_valoroasa_cr_rodica_elena_lupu_1370451325.html [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498

Depinde de fiecare cum îl chivernisește, cum îl valorifică și onorează acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe cel ce a dăruit această comoară, ca pe un învățător și un părinte căruia i s-au atașat cu credință și cu dragoste. Apoi vedem cum opera marelui teolog nu se încheie când încetează să

PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
acest dar. În altă ordine de idei, am constatat că toți discipolii care s-au apropiat de opera Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, nu s-au înfruptat doar dintr-o comoară spirituală, ci au aflat pe cel ce a dăruit această comoară, ca pe un învățător și un părinte căruia i s-au atașat cu credință și cu dragoste. Apoi vedem cum opera marelui teolog nu se încheie când încetează să mai scrie, datorită plecării sale din viața cea vremelnică, eveniment petrecut

PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222

Colecția aceasta este ca o corabie încărcată, ancorată de curând la așezămintele sufletești ale românilor, după o plutire de jumătate de veac în largul mării de cântece folclorice românești. Această mare e dominată de un arhipelag cu un subsol de comori ale creației muzicale populare, dar și de coliere de insule cu oaze verzi ale muzicii ușoare, muzicii de petrecere, muzicii etno, romanței... Oricine, ascultă ce îi place, așa cum oricine și-ar naviga o lotcă pe sticla albastră a apei, spre

BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
plecare, călător prin toate colțurile țării și prin toate părțile de lume, BenoneSinulescu și-a dăruit rodul glasului său, de la mărgăritarele crudei tinereți, verde de jad, până azi, la vârsta-i aurie ca grâul, în care s-a strâns o comoară de spice cu boabe coapte și dulci, ale pâinii sufletului românesc. Pretutindeni în țară poartă dragostea pe care o are pentru neamul românesc pe care-l slujește cu glasul, și pretutindeni, românii îndepărtați află de la artist și de la cântecele sale

BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173

și atunci în sfârșit putem să ieșim la lumină. Cântă Marius Livanu: Tu Doamne ești viața, Tu ești speranța, Tu ești mângâierea, Când grea mi-e durerea, Tu ești bucuria ce-alungă mânia, Tu ești iubirea când tristă-i privirea, Comori nepătrunse din cer, Tu îmi dăruiești ?n Tine am pace, chiar dacă-i război, Tu îmi ești lumina, chiar nopții în toi, Tu ești fericire și-n vremi de necaz, Ești cântecul dulce, de-s lacrimi pe-obraz. Radiana Cordoș, psiholog

DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Depresia_durerea_sufletului_unde_se_poate_gasi_eliberare_si_pace_.html [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578

care Fuego le interpretează alături de grupul Anatoly din Brașov. Iar nemurirea acestor cântece e dată tocmai de actualitatea și de noblețea cu care-și învesmântează corola calității, care se transformă din simpli pioni într-un gramofon al spiritului patriotic, o comoară de minuni ce trebuie prețuita, cunoscută, cântată și promovată. O poveste omogena, cu aer burghez, cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece

TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Tot_ce_i_romanesc_nu_piere_rodica_elena_lupu_1363282563.html [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125

occidentale, mai ales la capitolul economie? Până la urmă, și felul cum evoluează realitatea economică, ținând cont că suntem conectați deja la spațiul Uniunii Europene, contează foarte mult. - Sunt unul dintre cei care crede, fără sfială, că spațiul românesc ascunde nenumărate comori spirituale. Nu trebuie să nesocotim patosul vieții care, de-a lungul istoriei, le-a scos la iveală! Sunt frumuseți tocmite parcă în cer, mai înainte de-a fi zidite pe pământul moldav, transilvănean sau valah: Putna lui Ștefan Cel Mare

MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]