4,181 matches
-
of Verb Syntax. Turin: Rosenberg & Sellier. Belletti, A. 2004. "Aspects of the Low IP Area", în: Rizzi (ed.) 2004: 16-51. Benincà, P. 1983. "Un'ipotesi Sulla Sintassi Delle Lingue Romanze Medievali", Quaderni Patavini Di Linguistica 4, 3-19. Benincà, P. 1995. "Complement Clitics in Medieval Romance: the Tobler-Mussafia Law", în: Battye și Roberts (eds) 1995: 325-344. Benincà, P. 2006. "A Detailed Map of the Left Periphery of Medieval Romance", în: R. Zanuttini, H. Campos, E. Herberger, P. Portner (eds), Crosslinguistic Research in
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Clausal Structure of Romanian", lucrare prezentată la Romance Linguistic Seminar, Universitatea din Oxford, 14 mai. Nicolae, A. 2015d. "Modal Verb Configurations in Romanian", lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Nicolae, A. 2015e. "Constraints on Aspectual Complement Ellipsis. The View from Romanian" (sub tipar). Nicolae, A. 2016. "Word Order and Configurationality", în: SOR 2016 (sub tipar). Nicolae, A. în pregătire. Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică. Grupul nominal. Discontinuități sintactice, ms. Nicolae, A., Niculescu, D.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PREZ.3SG că nimeni poate.SUBJ.3SG buono advocato essere né perfetto bun avocat fi.INF nici perfect 'chiar dacă nimeni nu se întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
buono advocato essere né perfetto bun avocat fi.INF nici perfect 'chiar dacă nimeni nu se întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
perfect 'chiar dacă nimeni nu se întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul, rezultă din deplasarea complementului la stânga centrului, nu prin generarea directă a complementului la stânga centrului (v. §2.3 infra). 28 Adger și Svenonius (2011: 38) definesc trăsăturile (morfo)sintactice ca având formatul <Atribut, Valoare>. 29 La Kibort (2010
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul, rezultă din deplasarea complementului la stânga centrului, nu prin generarea directă a complementului la stânga centrului (v. §2.3 infra). 28 Adger și Svenonius (2011: 38) definesc trăsăturile (morfo)sintactice ca având formatul <Atribut, Valoare>. 29 La Kibort (2010), trăsăturile morfosintactice sunt perechi ordonate de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul, rezultă din deplasarea complementului la stânga centrului, nu prin generarea directă a complementului la stânga centrului (v. §2.3 infra). 28 Adger și Svenonius (2011: 38) definesc trăsăturile (morfo)sintactice ca având formatul <Atribut, Valoare>. 29 La Kibort (2010), trăsăturile morfosintactice sunt perechi ordonate de tipul <Trăsătură, Valoare>. 30 Adoptăm așadar modelul propus în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lipsa atestărilor exemplelor de tip (b) din ((17)-(19)). 12 Argumentația se extinde la verbele inergative (v. discuția la Dragomirescu 2010 asupra analizei inergativelor ca având o structură de bază tranzitivă, cf. Hale și Keyser 1993). 13 Inserarea mai multor complemente în aceeași proiecție minimală (complemente ale unuia și aceluiași centru) venea, în orice caz, în contradicție cu formatul general al teoriei X-bar (Kayne 1984), astfel că propunerea lui Larson (1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b) din ((17)-(19)). 12 Argumentația se extinde la verbele inergative (v. discuția la Dragomirescu 2010 asupra analizei inergativelor ca având o structură de bază tranzitivă, cf. Hale și Keyser 1993). 13 Inserarea mai multor complemente în aceeași proiecție minimală (complemente ale unuia și aceluiași centru) venea, în orice caz, în contradicție cu formatul general al teoriei X-bar (Kayne 1984), astfel că propunerea lui Larson (1988) de descompunere a verbului în mai multe proiecții a rezolvat această problemă. 14 Structurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
respectiv natura lor pur sintactică. 26 Spre deosebire de grupurile nominale, argumentele realizate propozițional sunt înzestrate cu o trăsătură de temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser (1993), Chomsky (1995), în structura inergativelor se asumă existența unui complement nul al lui V, care se poate lexicaliza în structurile cu complement intern (Plânge un plâns amar) sau hiponimic (Ion doarme un somn); v. Dragomirescu (2010: 137) cu referire la specială la română. 29 Dacă se admite analiza lui Pesetsky
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser (1993), Chomsky (1995), în structura inergativelor se asumă existența unui complement nul al lui V, care se poate lexicaliza în structurile cu complement intern (Plânge un plâns amar) sau hiponimic (Ion doarme un somn); v. Dragomirescu (2010: 137) cu referire la specială la română. 29 Dacă se admite analiza lui Pesetsky și Torrego, această concluzie se extinde și la alte limbi care deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Astfel, atât a putea, cât și a trebui - când sunt pe deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru că nu legitimează elipsă (p. 77-78) (e.g. Ion să plece, dar Maria *să nu) este eronată: instrucțiunea de legitimare al elipsei verbale în română (Nicolae 2013d) (în gramatica universală de fapt, v. Thoms 2011; Rouveret 2012 și referințele) se atribuie complementului centrului T; întrucât în româna contemporană verbul se ridică în mod sistematic la MOOD (formele sintetice) / T (verbul lexical în structuri analitice) (v. §3.1 supra), verbul "scapă" în mod sistematic din domeniul de eliziune, iar, ca efect, elipsa legitimată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
greu de înțeles care este diferența dintre ele. 67Nu discutăm deci gerunziile care apar ca formant în structura prezumtivului (o fi venind), gerunziile modificator, adjectivizate (hornuri fumegânde) sau nu (stelele strălucind pe cer) și gerunziile care apar în poziția de complement al verbelor de percepție (L-am auzit cântând) (v. Avram 2003: 203-204 asupra distribuției gerunziului), ci doar gerunziile propoziționale. 68 Pentru a ne asigura că citirea nonambiguă este cea aspectuală, este recomandabilă încorporarea semiadverbelor în structura gerunziilor negative, strategie care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
DÎ.1597: XV) 10 Nicolae și Niculescu (2015) discută și relevanța poziției cliticelor pronominale în româna veche din perspectivă romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu toiage de cornu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
intradermică a 0,1 ml soluție de antigen hidatic. Este o reacție de imunitate celulară. Reacția este considerată pozitivă când la locul injectării apare o papulă de 1-2 cm diametru. Rata de eroare este de 15-30%. Reacția de fixare a complementului Este o altă reacție imunologică, de data aceasta de testare a imunității umorale. În prezent sunt utilizate pe scară largă alte teste imunologice: reacția de hemaglutinare indirectă, contraimunelectroforeza, testul ELISA. În echinococoza alveolară Sato și Furuya (1994) au evaluat antigenul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
clasa I mai cuprinde genele MICA și MICB, implicate în sinteza moleculelor de clasa I. În cadrul complexului MHC mai există un grup de gene (denumite și de clasa a III-a) care codifică proteine implicate în răspunsul imun (fracțiunile de complement C2, C4A, C4B și factorul B; TNF, Limfotoxinele A și B, Proteinele de Șoc Caloric, - HSP etc.) dar și componenete ale citocromului P450. După cum se observă, nu există similarități structurale și/sau funcționale între proteinele codificate de genele de clasa
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
tipul HLA-A1 codificat de gena HLA-A1, tipul HLA-B8 codificat de gena HLA-B8 etc. Pentru genele locusului HLA-C s-a folosit mai frecvent acronimul de HLA-Cw (de exemplu, HLA-Cw2, -Cw3 etc.) pentru ca diferitele alele să nu fie confundate cu factorii sistemului complement codificați de gene din regiunea HLA (de exemplu, C2, C4 etc). În cazul moleculelor HLA de clasa a II-a, acestea au fost inițial identificate folosindu-se caracteristica lor de a stimula proliferarea limfocitelor (metode limfocitotoxice cum ar fi mixed
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
care este o consecință directă a crenoterapiei, se asigură un aport sporit de leucocite și anticorpi, ce vor eficientiza lupta antimicrobiană. - Un alt aspect este bazat pe constatarea că urina hiperconcentrată scade fagocitoza germenilor ("digestia" microbilor de către leucocite) și activitatea complementului seric. În condițiile diurezei sporite, această inhibiție a proceselor de apărare a organismului contra bacteriilor (În medulara renală) dispare. Pacientul trebuie să știe că, experimental, s-a constatat că apa izvorului Căciulata 1 (dar și celelalte ape minerale hipotone) crește
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
după încheierea primului bilanț, cari va servi de bază la impunerea pe acești doi ani. Din impozitul ce se va stabili pe baza bilanțului ultimului an de exercitare, se va scădea impozitul plătit pe primul an. Articolul 42 Că un complement al acestui impozit, veniturile aparținînd contribuabililor mai jos vizați, sînt supuse la un adaus de impozit dacă aceștia se găsesc în condițiunile ce urmeaza: a) Contribuabilii obligați la publicarea bilanțului sau aceia cari au registre regulat ținute și bilanț încheiat
LEGE nr. 661 din 22 februarie 1923 pentru unificarea contributiunilor directe şi pentru înfiinţarea impozitului pe venitul global. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129009_a_130338]