1,537 matches
-
absolut 31. De asemenea, balanța sensibilitate-specificitate a scorului de risc este importantă. N. Poulter enumeră recent 50 cele șapte caracteristici ale unui scor de risc ideal: 1. să fie simplu (să cuprindă un număr rezonabil de variabile); 2. să fie comprehensiv (să cuprindă variabilele necesare unei bune acuratețe); 3. să fie ieftin (din punctul de vedere al costului variabilelor determinate); 4. să fie validat și predictiv (să se bazeze pe caracteristicile populației căreia i se aplică); 5. să poată fi determinat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
film, unde imaginile surprind crâmpeie de timp și de viață. Într-adevăr, o dată cu Proust personajul nu mai este conceput unidimensional, ca un "caracter" clasic, monolit în care timpul lovește nesemnificativ. Așa cum susținea și Camil Petrescu într-unul dintre puținele studii comprehensive despre opera scriitorului francez (din păcate, nici acesta scutit de erori), romanul modern înfățișează sufletul omenesc pe axa devenirii sale interioare, ca o înlănțuire de momente și stări discontinui, adesea contradictorii, greu de sintetizat într-o singură "reprezentare". Scurt spus
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
alcătuiesc, mai exact, un întreg nedecompozabil, ceea ce face inutilă repudierea "filosofiei" din versurile eminesciene, câtă vreme distincția tradițională dintre "formă" și "conținut" (sancționată, am văzut, și de Lovinescu) este abolită în literatura și arta modernă. După cum remarcăm, Ibrăileanu explică foarte comprehensiv motivele popularității lui Eminescu poet genial, care a știut să "traducă" filosofia complicată a Luceafărului în limbajul simplu și accesibil al romanței, lirica eminesciană dovedindu-se rezistentă în timp și datorită "mesajului" său lesne de înțeles (desigur, la un prim
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură pur fantasmatică, în care ochii ("iscoditorii firii", cum îi numea poetul într-o notiță din manuscrisele sale) joacă rolul fundamental. Privirea instituie, cum s-a spus, un traseu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
critică, prefață, note și variante, bibliografie și indice de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1984, p. X ș.u. Nici ca editor Lovinescu nu a strălucit, rivalul său de la Iași, Ibrăileanu, dovedindu-se un cercetător mult mai atent și mai comprehensiv. Vezi seria de articole ale lui G. Ibrăileanu despre edițiile Eminescu, în G. Ibrăileanu, Mihai Eminescu. Studii și articole, ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Mihai Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1974. E vorba despre Edițiile poeziilor lui Eminescu (I
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scriitori precum G. Bacovia, Mihail Sadoveanu sau N. V. Gogol. În 2003 a primit Premiul special acordat de Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor. Adept al criticii de participare, R. nu are, propriu-zis, o metodă, ci recurge la o lectură atentă și comprehensivă. Dornic să intre în intimitatea textelor, el disprețuiește blazarea și suficiența unor confrați care, comentând, nu fac decât să-și confirme părerile prestabilite, de aceea și este ostil pedanteriei, atribuită criticilor întemeiați pe o teorie. Nu validitatea propriului demers îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în adevăr, cumpănite, spiritele cu adevărat critice, reflexive, ajutate și de o cultură adecuată, pot scăpa de uniformitatea aceasta. Așa au fost Kogălniceanu și A. Russo, și mai ales A. Russo, acest om complet, acest spirit liber, spiritul cel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița, Gahița Rozmarinovici etc. Desigur că franțuziții nu vorbeau chiar așa cum îi pune Alecsandri să vorbească, dar exagerarea este un drept al scriitorului satiric. Poate că Alecsandri a fost chiar prea pornit, nedrept sau puțin comprehensiv, căci, odată cu importarea lucrurilor și ideilor nouă, era fatal să se importe și cuvintele corespunzătoare și era de asemenea fatal ca acele cuvinte să fie trântite în limbă fără a li se da, deocamdată, un contur mai românesc. Se știe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcut calea în jurul lumii, d.e. ruși, maghiari, sârbi - din cauza simplă cum că aceștia au în adevăr câte ceva original, care place, însă elementul etic din ei e infectat"1 . Eminescu, cum se vede, în faza întîi e, ca și în privința limbii, comprehensiv, conștient de nevoile momentului, el își apără "sărăcia și nevoile și neamul" și, încă o dată, nu privește lucrurile de la "nivelul secolului al XIX-lea"... În faza a doua, junimistă, nu că dezvoltă cine știe ce idei contrare celor din faza întîi, dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asupra războiului", în Colloquium Politicum, nr. 1, pp. 79-100. Dorin, Mihai (2008), "Relațiile româno-sovietice târzii", în Echidistanțe, număr special intitulat Rusia postcomunistă în politica internațională, nr. 3-4, pp. 37-54. Dougherty, James; Pfaltzgraff, Robert (1997), Contending theories of international relations. A comprehensive survey, New York, Addison-Wesley Educational Publishers. Dragoș, Nicolae (1983), Pentru eterna vatră românească, București, Editura Militară. Drăgușanu, Adrian (1998), "Nicolae Bălcescu în propaganda comunistă", în Boia, Lucian (ed.), Miturile comunismului românesc, București, Editura Nemira, pp. 98-132. Du Bois, Pierre (2008), Ceaușescu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Scopul Strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale, numită în continuare Strategia, are în vedere stabilirea liniilor directoare și a unui cadru instituțional coerent în scopul de a crea un sistem unitar și comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum și să contribuie la creșterea calității vieții persoanei. Accesul la serviciile sociale are la bază următoarelor valori: informarea beneficiarilor cu privire la drepturile, legile și modul de a beneficia de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
fi necesară însă implicarea și cooperarea unor autorități centrale, a autorităților locale, a furnizorilor privați și a organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor. Strategia își stabilește obiective generale, specifice și operaționale pentru perioada cuprinsă între anii 2006-2013. Obiectiv general Crearea unui sistem comprehensiv și eficient de servicii sociale la nivel național, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile și creșterea calității vieții persoanei. Obiective specifice: 1. Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil și transparent. 2. Realizarea unei construcții instituționale eficiente, adaptată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
servicii sociale. În conformitate cu recomandările rapoartelor de evaluare, Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale poate fi revizuită. Capitolul VIII PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAȚIONALE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE PERIOADĂ 2006-2013 Obiectiv specific 1: Crearea unui cadru legislativ comprehensiv și unitar ┌───────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────┬──────────────────────────┐ │Obiective operaționale 1.1. Evaluarea cadrului 1.2. Îmbunătățirea Loc. 1.3. Constituirea Loc. Realizarea unei construcții instituționale eficiente, adaptate nevoilor sociale și resurselor disponibile ┌──────────────────┬──────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────────────────────┐ │ Obiective 2.1. Evaluarea și Loc. Loc. 2.2. Creșterea 2.3. Dezvoltarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
UZDRAUSTA - HU OSSZKEZESSEG TILALMA - MT MHUX PERMESSA GARANZIJA KOMPRENSIVA - NL DOORLOPENDE ZEKERHEID VERBODEN - PL ZAKAZ KORZYSTANIA Z GWARANCJI GENERALNEJ - PT GARANȚIA GLOBAL PROIBIDA - SL PREPOVEDANO SKUPNO ZAVAROVANJE - SK ZAKAZ CELKOVEJ ZARUKY - FI YLEISVAKUUDEN KAYTTO KIELLETTY - SV SAMLAD SAKERHET FORBJUDEN - EN COMPREHENSIVE GUARANTEE PROHIBITED - IS ALLSHERJARTRYGGING BONNUD - NO FORBUD MOȚ BRUK AV UNIVERSALGARANTI - prin derogare de la art. 36, exemplarul nr. 5 al unei declarații de tranzit ce conține această mențiune trebuie să fie trimis de către biroul de destinație cel mai târziu în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173550_a_174879]
-
de servicii sociale din România, denumiți în continuare furnizori. Articolul 4 (1) Standardele generale de calitate se bazează pe 9 principii de excelență privind furnizarea serviciilor sociale, principii elaborate în cadrul modelului european al calității: organizare și administrare, drepturi, etică, abordarea comprehensivă, centrarea pe persoană, participare, parteneriat, orientarea pe rezultate, îmbunătățire continuă. ... (2) Standardele generale de calitate reflectă fiecare principiu de excelență din trei perspective diferite: abordare, desfășurare și rezultate. Articolul 5 Îndeplinirea standardelor generale de calitate de către furnizorii acreditați este monitorizată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169774_a_171103]
-
proceduri privind înregistrarea, medierea și soluționarea reclamațiilor formulate de beneficiari, familiile acestora sau reprezentanții lor legali. 5. Furnizorul promovează pentru personalul propriu și beneficiari, un mediu sănătos și sigur, toate situațiile generatoare de posibile accidente fiind consemnate. IV. PRINCIPIU: Abordarea comprehensivă Pentru acordarea unei game variate de servicii sociale, furnizorul trebuie să beneficieze de aportul unor echipe multidisciplinare și să dezvolte parteneriate multilaterale cu alți furnizori, care să valorifice contribuțiile tuturor utilizatorilor de servicii sociale și ale partenerilor potențiali, inclusiv ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169774_a_171103]
-
și a demnității omului; ... b) asigurarea autodeterminării și a intimității persoanelor beneficiare; ... c) asigurarea dreptului de a alege; ... d) abordarea individualizata și centrarea pe persoane; e) participarea persoanelor beneficiare; ... f) cooperarea și parteneriatul; ... g) recunoașterea valorii fiecărei persoane; ... h) abordarea comprehensiva, globală și integrată; ... i) orientarea pe rezultate; ... j) îmbunătățirea continuă a calității; ... k) combaterea abuzului asupra persoanelor beneficiare, în cadrul instituțiilor. ... Articolul 3 Instituțiile au următoarele atribuții: a) asigura furnizarea serviciilor sociale în interesul beneficiarului și în baza contractului încheiat cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170678_a_172007]
-
mai avansate și cu elaborări teoretice dintre cele mai pertinente. Volumul Educația adulților. Baze teoretice și repere practice își propune să ofere fiecărui student, masterand, practician sau specialist în domeniu, încă din primul capitol, accesul la o sursă de informare comprehensivă, structurată didactic, care aduce clarificări teoretice necesare și constituie o imagine coerentă și actuală a elaborărilor științifice, a problematicilor în domeniu, contribuind la o mai bună înțelegere a acestora, la o necesară compatibilizare terminologică, ideatică și disciplinară. Totodată, am încercat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activități organizate - realizate de o varietate de instituții cu scopul de a atinge obiective educaționale specifice -, dar și domeniul practicii sociale (acesta din urmă le-ar include pe primele două). Toate aceste repere le regăsim reunite sintetic în următoarea definiție, comprehensivă, elaborată cu prilejul celei de-a XIX-a Sesiuni a Conferinței Generale UNESCO (Nairobi, 1976): Ansamblul proceselor organizate de educație, în ceea ce privește conținuturile, nivelurile și metodele, formale sau informale, care prelungesc sau înlocuiesc educația inițială efectuată în instituții școlare sau universitare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
creșterea ocupării și realizarea coeziunii sociale, prin reducerea numărului șomerilor (mai ales a celor de lungă durată, expuși decalificării profesionale și marginalizării). Dezvoltarea serviciilor-suport de consiliere și informare transparentă (inclusiv on-line, prin existența unui site cu o bază de date comprehensivă, pentru oferte de muncă în toate țările Europei; vezi inițiativa Eures) asupra posibilităților de mobilitate, de angajare, respectiv de pregătire în vederea angajării ori asupra posibilităților de dezvoltare a carierei este o altă măsură menită să ducă la îndeplinirea acestor deziderate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la raportarea la experiența sa, la reflectarea asupra acesteia. Ulterior, Mezirow dezvoltă și mai mult ideea învățării transformative (perfectată pe parcursul a 20 de ani) ca un construct social al realității, diferențiind mai multe niveluri de reflecție 1, care să explice comprehensiv modul în care adultul procesează informația, pornind de la date din experiența sa socioculturală. Treptat, individul poate dezvolta o atitudine critică față de relațiile de putere sociale și le poate face față mai eficient prin transformare individuală. Teoria este foarte relevantă în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au înregistrat multereveniri și rectificări, ceea ce denotă, pe de o parte, preocuparea pentru îmbunătățire, dar, pe de altă parte, și multe confuzii, inconsecvențe datorate lipsei unei concepții unitare. Documentele elaborate sunt încă mai mult sectoriale, fiind de dorit un document comprehensiv, de viziune strategică. • Se poate remarca faptul că, prin participarea României la programele Uniunii Europene, dar și prin preocupările constante pentru deschiderea și dezvoltarea educației adulților în concordanță cu tendințele internaționale în domeniu, țara noastră a făcut pași importanți în vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Legea nr. 375/2002. Pentru finanțarea sistemului de educație permanentă prin instituțiile publice de cultură, se pot constitui la nivel teritorial surse suplimentare de finanțare din taxele și impozitele locale. Trebuie menționat faptul că, la nivel național, nu există statistici comprehensive care să ofere o imagine globală privind finanțarea guvernamentală a diferitelor domenii ale educației adulților (cu excepția celor realizate de ANOFM); de asemenea, sumele vehiculate în sectorul nonguvernamental sau cele privind sponsorizările sau investițiile cetățenilor în educație nu pot fi decât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set de îndrumări” (Merriam și Caffarella, 1991), „o filosofie” (Pratt, 1993) sau „o teorie comprehensivă a educației și formării adulților” (Knowles, reputat specialist în educația adulților), andragogia este „arta și știința de a-i ajuta pe adulți să învețe” (Knowles, 1984); deosebirea dintre modelul pedagogic (specific instruirii și învățării la copii) și modelul andragogic (specific
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în era cunoașterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru viața culturală, economică și socială” și că „modelele învățării, ale muncii și cele ale vieții se schimbă rapid”, Comisia și Statele Membre ale CElansează o dezbatere largă, bazată pe o strategie comprehensivă privind „implementarea învățării permanente la nivel individual și instituțional în toate sferele vieții publice și private” (p. 5). În viziunea „Memorandumului”, învățarea permanentă este „umbrela comună sub care sunt reunite toate tipurile de învățare și formare” (p. 6); ea este
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]